Săraca Bogata: autostrada va trece pe deasupra parcului

Bianca Felseghi

Senior Editor

Despre butterfly effect sau cum decurg evenimentele unul dintr-altul

Dacă Snoop Dogg nu și-ar fi dat, în mod accidental, check-in în acest sat îmbrobodit de râul Mureș, organizatorii festivalului Jazz in the Park n-ar fi pus la cale evenimentul care a adus aici sute de tineri din toată țara. Și nici n-ar fi adunat bani să finanțeze parcul din localitate.

Pe terenul parcului urma să fie ridicată noua clădire a Primăriei. Asta, dacă planurile inițiale ale tronsonului de autostradă Câmpia Turzii – Târgu Mureș ar fi rămas neschimbate.

Dar, până la urmă, autostrada A3 va trece pe deasupra câtorva case din Bogata și la mai puțin de 200 de metri de parcul pentru care hipsterii au adunat bani în 3 aprilie.

Unii săteni își vor pierde casele, alții, o parte din gospodărie. Ceea ce pentru administrație înseamnă un simplu hop birocratic, pentru ei este un capăt de lume.

Mama Evei Nagy arată partea din curte care va fi pierdută la expropriere.

Umbra autostrăzii, la Bogata

Pe 13 aprilie, acum o săptămână, la Bogata s-a produs inevitabilul așteptat de vreo 12 ani. Mai multe familii din sat au primit Înștiințarea.

Un document prin care Compania Națională de Autostrăzi (CNADNR) le aduce la cunoștință intenția de a începe acțiunea de expropriere, în vederea construirii unui tronson de autostradă. Înștiințarea le spune că au la dispoziție 20 de zile să depună, la Cluj, actele de proprietate.

Când, în 2004, s-a vorbit pentru prima oară despre posibilitatea ca autostrada să tranziteze Bogata, oamenii care aveau case sau grădini în zonă au protestat. Au strâns semnături, le-au depus la autorități.

„Pe atunci trăiau și vecinele, care erau bătrâne. Am adunat semnături. Atunci a venit o persoană – nici nu ne-a spus cine este și din partea cui, a stat în stradă, n-a vrut să intre în curți să îi explicăm. Nu vă convine, ne-a întrebat? Nu, am spus noi. Și a plecat”, își amintește Eva Nagy (60 de ani), profesoară de franceză, pensionată de boală și retrasă în casa părintească alături de mama ei de 82 de ani.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”

„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne. 

De atunci, autostrada a planat peste Bogata ca balaurul Smaug asupra ținutului Dale. Când se arăta semănând panică și deznădejde, când se ascundea de ochii muritorilor, fără ca vreunul să poată spune cu certitudine: a murit sau mai trăiește?

În urmă cu aproximativ 8 ani – ne spune primarul din Bogata, Laszlo Bartha -, informațiile primite de la „Centru” arătau că traseul autostrăzii fusese ușor deviat și că ar fi urmat să afecteze vechea clădire a Primăriei, un conăcel urcat pe-un deal, cu vedere spre luciul Mureșului, precum și curtea unei biserici.

În acest caz, casele afectate ar fi fost altele.

Eva Nagy și primarul Laszlo Bartha. Primarul spune că e neputincios. Alegătorii îi cer să se implice mai tare. 

„Noi, de 8 ani, nu mai reparăm clădirea, știind că va fi demolată. N-avea sens să investim. Vedeți cum arată…”, zice primarul, arătând spre încăperile prăfuite cu iz sovietic în care sunt depozitați munți și munți de hârtii.

Dar, surpriză: în luna februarie a acestui an, fără niciun avertisment, Guvernul a publicat în Monitorul Oficial decizia de expropriere pentru mai multe localități aflate pe traseul autostrăzii, printre care și Bogata.

Primăria veche a scăpat la mustață: ieșea din zona de siguranță cu 70 de centimetri.

Unii au răsuflat ușurați: a dat Domnul să nu fie casa mea! Alții, în schimb, au fost cuprinși de neliniște și disperare.

Au aflat despre această hotărâre de pe internet. În total, 52 de familii din Bogata vor fi expropriate.

Realitate vs Documente

„N-am avut ce contesta, până nu eram oficial notificați. Dar nu a știut nimeni să ne spună nimic. Nu trebuia să ne adune la Consiliu, pe toții expropriații, și să ni se aducă la cunoștință? Au venit niște muncitori, care au tot marcat cu verde, pe drumul principal și în dreptul caselor, axul central al benzilor de autostradă. Dar ei nu au știut să ne spună nimic”, spune Eva Nagy.

În curtea unde a terminat de ridicat un foișor de vară pentru copii și nepoți, a înmugurit via. Printre straturi sunt lalele și un câine care mârâie la străini.

Eva Nagy, urmată de bătrâna sa mamă, și ea tot profesoară, ne arată că a marcat așa cum s-a priceput jumătatea de grădină pe care o va pierde: sunt câteva lungimi de pari așezate cap la cap pe unde crede ea că i se va tăia proprietatea.

În realitate, nimeni nu a făcut acolo vreo măsurătoarea topografică. Cele două femei vor trebui să relocheze în regie proprie și rețeaua de alimentare cu apă potabilă. În Hotărârea de expropriere se arată că vor primi, în schimb, 500 de lei.

Peste drum de casa lor coboară o vale seacă spre malul Mureșului. Acolo, tatăl Evei Nagy, și el profesor, a plantat copacii cu elevii de la școală.

În dreapta văii, o casă se ițește dintre flori. Are o pisică pe prispă și una, mai sperioasă, într-un cireș înflorit.

Potrivit aceleiași decizii, gospodăria urmează să fie tăiată în două. Mai exact, zona de siguranță pentru autostradă are nevoie doar de curte și de două încăperi ca să întrunească regulile trasate pe hârtie.

„Cum era vorba că va fi demolat Consiliul, băiatul meu a investit în fundația casei. Avem fundație dublă, că ne-am gândit să țină casa dacă vor trece mașini și la toate trepidațiile alea din timpul lucrărilor. Am vândut apartamentul din Alba și ne-am mutat aici, eu și soțul meu, care era paralizat. Între timp, el a și decedat”, spune Leontina Doda.

Dincolo de supărarea că va rămâne fără casă, acareturi, animale și grădină, femeia se plânge că numai jumătate din suprafața gospodăriei sale va fi expropriată.

Cu alte cuvinte, compensațiile nu acoperă toată proprietatea. Statul îi oferă 52.000 de lei, adică în jur de 11.000 de euro.

Leontina Doda a început să își strângă lucrurile din casă. Nu se știe când va fi evacuată.

Pe aceeași axă cu casa Leontinei Doda se mai află o coșmelie cu o singură încăpere de 20 de metri pătrați. Pe vremuri, ăsta era chioșcul barcagiului care trecea sătenii de pe-un mal al Mureșului pe celălalt.

Acum servește ca locuință socială, dată cu chirie de Primărie. Tot acolo, aproape de buza apei, e un WC de lemn care figurează în acte drept „construcție intravilan” și care va fi expropriat cu 1.400 de lei.

Vis-a-vis de Primărie e o clădire dărăpănată care aparține Distrigaz Nord Târgu Mureș. A fost și bufet și loc de reclamații, iar, la un moment dat, în lunga sa istorie, și locuință.

Încadrată astfel, va fi demolată și va genera compensații de aproape 150.000 de lei.

Sătenii din Bogata sunt contrariați: de ce exproprierile propuse de stat pentru bunurile companiilor sunt mai consistente decât cele acordate oamenilor?

Nu le-a explicat nimeni algoritmul. Primarul Bartha spune că e posibil ca evaluările proprietăților să se fi făcut pe baza datelor de la notariatele județene și ca nimeni să nu fi venit vreodată în teren.

Nu știe nici el cum s-au stabilit acele plăți, dar recunoaște că „sunt cam mici”.

Locuința aparținând Distrigaz Nord. 

„Noi n-avem atribuții directe în stabilirea valorii despăgubirilor. Nu pot schimba nimica”, spune, resemnat, primarul.

Ce se mai poate întâmpla este să fie constituită o comisie în cadrul căreia să fie negociate valorile despăgubirilor. Dacă oamenii rămân nemulțumiți și după aceea, se pot adresa instanțelor.

„Noi nu zicem să nu se facă autostrada! Să se facă, trebuie să se facă, dar să fie dreptate. Și despăgubirile să fie corecte”, spune Eva Nagy.

Precedentul

Traseul autostrăzii A3, de această dată pe tronsonul Sebeș-Turda, a mai fost contestat în 2013 de 700 de locuitori ai unui cartier din Alba-Iulia:

„Autostrada desparte cartierul Oarda de Sus în două și va fi construită în proximitatea locuințelor, în condițiile în care proiectul inițial prevedea ocolirea prezentei localități. În nici o țară europeană, autostrăzile nu traversează localitățile, ba, dimpotrivă, le ocolesc”, se spunea în memoriul depus la Primăria Alba Iulia.

Ulterior, traseul autostrăzii Sebeș-Turda a fost reconfigurat în baza Studiului de Fezabilitate revizuit în 2013, arată CNADNR într-un răspuns pentru PressOne. 

„Au fost realizate de către proiectant, în zona localității Oarda, modificări locale minore ale traseului inițial al drumului expres, însă pe zone cu lungimi reduse, ținând cont de solicitarea reprezentanților administrațiilor locale pentru a se ține seama de proiectele, PUZ-urile și investițiile aprobate și aflate în derulare. Nu în ultimul rând, dorim să vă comunicăm faptul că proiectantul Studiului de Fezabilitate împreună cu reprezentanții administrațiilor locale au stabilit unele modificări ale traseului, modificări solicitate de către administrațiile locale în avizele emise de către consiliile județene pentru emiterea certificatelor de urbanism.” (Sursa: CNADNR)

Parcul susținut de festivalul Jazz in the Park, unde ar fi trebuit să fie construită noua Primărie.

La Bogata, secțiunea Ogra-Câmpia Turzii a autostrăzii A3 va trece peste sat. Din ceea ce se știe până acum, constructorii au imaginat un pod care trece printre Primărie și Căminul Cultural, tăind localitatea.

La revizuirile studiilor de fezabilitate, Bogata n-a avut același noroc ca Oarda.

„Ulterior, la revizuirea Studiului de Fezabilitate în anul 2010 și elaborarea Proiectului Ilustrativ în anul 2012, varianta de traseu aleasă în anul 2004 nu a mai fost schimbată. În cadrul Propunerii Tehnice, Antreprenorul a prevăzut între km 16+266 și km 16+699.1 realizarea unui viaduct pe autostradă peste râul Mureș și Drumul Comunal 95. Pentru traversarea comunei Bogata este necesară exproprierea în vederea demolării a trei case.”

Viaductul va fi construit la aproximativ 150 de metri de parcul pentru care Jazz in the Park a adunat bani în 3 aprilie. Oamenii au donat 8.500 de lei.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€