Rușii vor acces la Odesa, să rupă accesul Ucrainei la Marea Neagră și să creeze instabilitate la granița NATO din sud-estul Europei. Ce ar trebui să facă România. Interviu video

Spotmedia

Rusia are o poziție maximalistă și vrea să câștige mai mult decât îi este potențialul, de aceea cum vor arăta trupele de menținere a păcii este crucial: să ne asigurăm că nu vom repeta greșelile pe care le-am făcut în Bosnia și Herțegovina în anii ‘90 și că aceste trupe nu vor fi doar un format de trupe de menținere a păcii de genul formatului ONU, al căștilor albastre care practic nu au nicio putere de descurajare în cazul unui atac.

Rușii vor să aibă acces la Odesa și vor să rupă accesul Ucrainei la Marea Neagră. Vor să transforme Marea Neagră într-un lac rusesc, vor probabil să creeze instabilitate în Republica Moldova și vor clar să creeze instabilitate la granița NATO din sud-estul Europei, argumentează Ionela Ciolan, cercetătoare în politica externă și de securitate a UE la Centrul pentru Studii Europene Wilfried Martens din Bruxelles, într-un interviu pentru spotmedia.ro.

Trebuie să punem pe masa de negocieri și să ne asigurăm că Marea Neagră nu se va transforma într-un lac rusesc, avertizează aceasta.

Iată că avem foarte multe vești care vin din Statele Unite. Un telefon foarte lung între Donald Trump și Vladimir Putin. Un telefon mult mai scurt între Trump și Zelenski. Ne putem da seama după aceste două convorbiri, ce anume vrea Donald Trump de la pacea din Ucraina? Ce vrea să obțină, în primul rând?

Știm că președintele Trump își dorește să încheie războiul din Ucraina cât mai repede. Chiar în perioada campaniei electorale, el a promis că va fi președintele american care va încheia războiul într-o zi. Se dovedește faptul că acest război este destul de complicat și complex, încât nu poate fi încheiat chiar de pe o zi pe alta.

Președintele Trump își dorește să încheie războiul din Ucraina, pe de o parte, pe de altă parte își dorește o reluare a relațiilor între Statele Unite și Rusia, pentru că el consideră că, la momentul actual, Rusia este un partener junior al Chinei și și-ar dori să rupă cumva această prietenie dintre chinezi și ruși. Nu știm exact dacă se poate și cât de realistă este această ambiție.

De asemenea, își dorește mutarea interesului politicii externe americane practic doar pe zona indo-pacifică și pe tot ce înseamnă pericolul acestei ascensiuni globale a Chinei.

Evident că, pentru acest lucru, administrația Trump își dorește de asemenea ca europenii să devină garanți ai securității convenționale din Europa. Deci nu mai putem vorbi, pe viitor, despre o susținere necondiționată din partea partenerilor americani pentru a oferi umbrela de securitate pentru continentul european.

Vedem practic o transformare a relațiilor transatlantice și o nouă percepție a relațiilor transatlantice, care se construiește acum. Va fi o relație bazată mai mult pe interese comune, câteodată interese tranzacționale. Va fi și o relație care n-o să mai fie la fel de unitară sau fără limite, precum am văzut în ultimii 80 de ani.

Vedem așadar o schimbare a relațiilor transatlantice, pe fondul faptului că și lumea se schimbă - avem această tranziție de la sistemul liberal internațional, de la ordinea mondială liberală către această ordine mondială bazată pe multipolaritate, practic pe sfere de influență și pe ideea că statele puternice pot să aibă un cuvânt de spus în regiunea lor.

Este o schimbare de dinamică și în relațiile internaționale. Practic, președintele Trump își dorește un sfârșit al războiului în Ucraina cât se poate de repede și lucrul acesta a creat foarte multă nesiguranță în Europa, la Bruxelles în special, pentru că pe de o parte vedem o schimbare a dinamicii și relației între americani și europeni - europenii și-ar dori să fie parte din aceste procese de negociere, dar până la acest moment nu au loc la această masă a negocierilor.

Pe de altă parte, vedem și o tentativă de împăciuire din partea administrației Trump către președintele Putin. Iar de partea cealaltă, vedem că Rusia are o poziție maximalistă în ceea ce privește războiul din Ucraina. Rusia nu este pregătită pentru pace.

Rușii zic în discuțiile cu administrația Trump că ar fi pregătiți pentru pace și că ar fi de acord cu toate aceste idei, cu o încheiere a conflictului pentru 30 de zile și începerea procesului de negociere, dar în realitate vedem că nu sunt pregătiți pentru că ei continuă să atace infrastructura critică, dar și orașele din Ucraina.

Deci nu ne putem baza pe cuvântul dat de către ruși și prin această poziție maximalistă a Rusiei mă refer la faptul că ei și-ar dori să iasă din aceste negocieri ca un stat învingător deși, în mod realist, Rusia nu a învins în războiul din Ucraina. Rusia și-a propus să aibă o campanie de 3 zile care s-a transformat într-un război de 3 ani. Rusia, în această perioadă, cu costuri militare, financiare, umane imense, a înaintat destul de greu.

De azi, poți finanța o anchetă PressOne cu un SMS: trimite AFLU la 8864

Am deschis un mecanism nou de susținere, cel mai simplu pe care l-am avut vreodată: trimite un SMS cu textul AFLU la 8864 și astfel susții investigațiile PressOne cu doar 4 euro pe lună. Fără cont, fără card, fără formulare. Un mesaj, atât.

România are 10 ani să aplice noile reguli europene pentru câini și pisici. Ce ar putea face chiar de mâine

Uniunea Europeană a făcut un pas pe care organizațiile pentru protecția animalelor îl așteaptă de ani de zile. Pentru România, însă, cea mai importantă întrebare nu este dacă regulile sunt bune, ci dacă statul este pregătit să le aplice. Pentru că, în multe privințe, România are deja legi asemănătoare pentru câini.

La începutul invaziei din 2022, Rusia ocupa 7% din teritoriu ucrainean, în urma anexării Crimeii în 2014 și a ocupării unei părți din regiunea Donbass. La momentul actual, Rusia ocupă între 18 și 20% din teritoriul ucrainean.

Practic vedem că Rusia nu a avansat extrem de mult și că suntem într-un război de atriție, suntem într-un impas al luptei în războiul din Ucraina. Deci clar Rusia nu poate să aibă această pretenție că ar fi un stat învingător în acest război, pentru că nu este, dar ei continuă să aibă acest narativ al statului care a învins și încearcă să forțeze mâna ucrainenilor, pe de o parte și chiar a administrației americane.

Citeşte informaţiile integral în articolul publicat de spotmedia.ro