Rușii vor acces la Odesa, să rupă accesul Ucrainei la Marea Neagră și să creeze instabilitate la granița NATO din sud-estul Europei. Ce ar trebui să facă România. Interviu video

Spotmedia

Rusia are o poziție maximalistă și vrea să câștige mai mult decât îi este potențialul, de aceea cum vor arăta trupele de menținere a păcii este crucial: să ne asigurăm că nu vom repeta greșelile pe care le-am făcut în Bosnia și Herțegovina în anii ‘90 și că aceste trupe nu vor fi doar un format de trupe de menținere a păcii de genul formatului ONU, al căștilor albastre care practic nu au nicio putere de descurajare în cazul unui atac.

Rușii vor să aibă acces la Odesa și vor să rupă accesul Ucrainei la Marea Neagră. Vor să transforme Marea Neagră într-un lac rusesc, vor probabil să creeze instabilitate în Republica Moldova și vor clar să creeze instabilitate la granița NATO din sud-estul Europei, argumentează Ionela Ciolan, cercetătoare în politica externă și de securitate a UE la Centrul pentru Studii Europene Wilfried Martens din Bruxelles, într-un interviu pentru spotmedia.ro.

Trebuie să punem pe masa de negocieri și să ne asigurăm că Marea Neagră nu se va transforma într-un lac rusesc, avertizează aceasta.

Iată că avem foarte multe vești care vin din Statele Unite. Un telefon foarte lung între Donald Trump și Vladimir Putin. Un telefon mult mai scurt între Trump și Zelenski. Ne putem da seama după aceste două convorbiri, ce anume vrea Donald Trump de la pacea din Ucraina? Ce vrea să obțină, în primul rând?

Știm că președintele Trump își dorește să încheie războiul din Ucraina cât mai repede. Chiar în perioada campaniei electorale, el a promis că va fi președintele american care va încheia războiul într-o zi. Se dovedește faptul că acest război este destul de complicat și complex, încât nu poate fi încheiat chiar de pe o zi pe alta.

Președintele Trump își dorește să încheie războiul din Ucraina, pe de o parte, pe de altă parte își dorește o reluare a relațiilor între Statele Unite și Rusia, pentru că el consideră că, la momentul actual, Rusia este un partener junior al Chinei și și-ar dori să rupă cumva această prietenie dintre chinezi și ruși. Nu știm exact dacă se poate și cât de realistă este această ambiție.

De asemenea, își dorește mutarea interesului politicii externe americane practic doar pe zona indo-pacifică și pe tot ce înseamnă pericolul acestei ascensiuni globale a Chinei.

Evident că, pentru acest lucru, administrația Trump își dorește de asemenea ca europenii să devină garanți ai securității convenționale din Europa. Deci nu mai putem vorbi, pe viitor, despre o susținere necondiționată din partea partenerilor americani pentru a oferi umbrela de securitate pentru continentul european.

Vedem practic o transformare a relațiilor transatlantice și o nouă percepție a relațiilor transatlantice, care se construiește acum. Va fi o relație bazată mai mult pe interese comune, câteodată interese tranzacționale. Va fi și o relație care n-o să mai fie la fel de unitară sau fără limite, precum am văzut în ultimii 80 de ani.

Vedem așadar o schimbare a relațiilor transatlantice, pe fondul faptului că și lumea se schimbă - avem această tranziție de la sistemul liberal internațional, de la ordinea mondială liberală către această ordine mondială bazată pe multipolaritate, practic pe sfere de influență și pe ideea că statele puternice pot să aibă un cuvânt de spus în regiunea lor.

Este o schimbare de dinamică și în relațiile internaționale. Practic, președintele Trump își dorește un sfârșit al războiului în Ucraina cât se poate de repede și lucrul acesta a creat foarte multă nesiguranță în Europa, la Bruxelles în special, pentru că pe de o parte vedem o schimbare a dinamicii și relației între americani și europeni - europenii și-ar dori să fie parte din aceste procese de negociere, dar până la acest moment nu au loc la această masă a negocierilor.

Pe de altă parte, vedem și o tentativă de împăciuire din partea administrației Trump către președintele Putin. Iar de partea cealaltă, vedem că Rusia are o poziție maximalistă în ceea ce privește războiul din Ucraina. Rusia nu este pregătită pentru pace.

Rușii zic în discuțiile cu administrația Trump că ar fi pregătiți pentru pace și că ar fi de acord cu toate aceste idei, cu o încheiere a conflictului pentru 30 de zile și începerea procesului de negociere, dar în realitate vedem că nu sunt pregătiți pentru că ei continuă să atace infrastructura critică, dar și orașele din Ucraina.

Deci nu ne putem baza pe cuvântul dat de către ruși și prin această poziție maximalistă a Rusiei mă refer la faptul că ei și-ar dori să iasă din aceste negocieri ca un stat învingător deși, în mod realist, Rusia nu a învins în războiul din Ucraina. Rusia și-a propus să aibă o campanie de 3 zile care s-a transformat într-un război de 3 ani. Rusia, în această perioadă, cu costuri militare, financiare, umane imense, a înaintat destul de greu.

Deceniile de foc. Apa dulce, insuficientă pentru consum, agricultură și industrie, până în 2045. „În orașele mari, lipsa apei de la robinet va fi o realitate zilnică”

Ultimele date publicate de Eurostat arată că dintre țările UE, Cipru, Malta și România au cele mai mari valori, de peste 20%, ale Indicelui de Exploatare a apei. Acesta este și pragul de la care indicele semnalează un deficit de apă.

Ce înseamnă „alianța militară” dintre Ungaria, stat NATO și Serbia și de ce ar trebui să se îngrijoreze România

Ungaria, stat NATO, a încheiat zilele trecute „o alianță militară” cu Serbia. România pare astfel, la prima vedere, prinsă într-o amplă mișcare de învăluire.

La începutul invaziei din 2022, Rusia ocupa 7% din teritoriu ucrainean, în urma anexării Crimeii în 2014 și a ocupării unei părți din regiunea Donbass. La momentul actual, Rusia ocupă între 18 și 20% din teritoriul ucrainean.

Practic vedem că Rusia nu a avansat extrem de mult și că suntem într-un război de atriție, suntem într-un impas al luptei în războiul din Ucraina. Deci clar Rusia nu poate să aibă această pretenție că ar fi un stat învingător în acest război, pentru că nu este, dar ei continuă să aibă acest narativ al statului care a învins și încearcă să forțeze mâna ucrainenilor, pe de o parte și chiar a administrației americane.

Citeşte informaţiile integral în articolul publicat de spotmedia.ro

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€