RU din RO (3). Vostok Grup sau cum intră tinerii români în contact cu Rusia

Bianca Felseghi

Senior Editor

Există în România oaze unde relațiile cu Moscova sunt ținute la cald. Este vorba mai ales despre centrele universitare, în care diplomația rusă trudește cu succes la cooperări științifice și culturale pe care le numește „diplomație publică”.

Aceasta e tema seriei de articole pe care am denumit-o „RU din RO”.

În acest episod vă prezentăm două tipuri de ONG-uri: o asociaţie locală, care are ca scop întreţinerea legăturilor dintre tineri români şi tineri ruşi, şi un centru cultural înfiinţat de ambasadă, care urmăreşte popularizarea valorilor ruseşti la nivel internaţional.

*

În 2016, la Cluj a fost înființat Vostok Grup, un ONG condus de Alexandru-Vlad Crișan, doctorand la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai”.

Un an mai târziu, în octombrie 2017, Crișan a fost unul dintre liderii delegației care a reprezentat România la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților (WFYS 2017) de la Soci.

Informația apare în numărul din decembrie 2017 al revistei lunare bilingve „Caleidoscopul rus”, care este publicată pe site-ul agenției guvernamentale Rossotrudichestvo − destinată rușilor care trăiesc în afara țării.

Din revistă aflăm că studenții români care au participat la Festivalul de la Soci au fost organizați mai întâi în „grupuri de bază”, pe baza cărora s-a format un „Comitet Național de Pregătire”.

Iată un fragment din articol:

Cum s-a format Comitetul Național de Pregătire

„Delegația României a fost compusă din 81 de participanţi din diferite orașe ale țării. Tineretul român începuse să se pregătească pentru festival încă din aprilie, când a avut loc prima întâlnire informativă pe acest subiect.

Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”

„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne. 

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

La Centrul Rus pentru Ştiință și Cultură din București s-au reunit aproximativ 35 de viitori participanţi, reprezentanți ai diferitelor organizații naționale de tineret și studențești, precum și studenți de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine.

În cadrul acestei întâlniri, Mihai Lucacs, student la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine şi colaborator al Centrul Rus pentru Ştiință și Cultură din București, a invitat pe toți participanții să constituie un Comitet Național de Pregătire (CNP) a participării la festival, în conformitate cu cerinţele organizatorilor din Federaţia Rusă.

Participanţii la întâlnire au fost invitaţi să ia parte la festival, indiferent de calitatea lor de membru, sau nu, al Comitetului de Pregătire.

Svetlana Crăciun, reprezentanta Comunității ruşilor lipoveni din România, și Alexandru-Vlad Crișan, adjunctul asociației Vostok Grup din Cluj-Napoca, au devenit membri ai Comitetului.

Două luni mai târziu, alți doi membri s-au alăturat Comitetului de Pregătire: Cristian Florescu, liderul grupului tinerilor din Craiova, și Raluca-Dana Căplescu, conducătoarea grupului de studenți din ASE.

Astfel, s-a format Comitetul Național de Pregătire, compus din lideri a cinci grupuri de bază: Universitatea București, Comunitatea ruşilor lipoveni din România, asociația „Vostok-grup” din Transilvania, grupul din Craiova, ASE.” (SURSA)

Participarea delegației românești la Festivalul de la Soci a avut ecouri în publicația online Sputnik România, căreia Alexandru Crișan i-a acordat un interviu la întoarcerea din Rusia.

Iată un fragment:

„Dorim să oferim tinerilor oportunitatea și perspectiva de a lua contact cu Rusia”

− Ce mesaj ai pentru tinerii ruși și pentru cei din România, în legătură cu relațiile dintre Rusia și România?

− Nu plecați la drum, nu începeți o discuție cu anumite prejudecăți, lăsați prejudecățile deoparte, pentru că suntem aceiași peste tot, avem foarte multe în comun, o istorie comună, și viitorul poate să fie al nostru prin cooperare.

− Crezi că există un potențial de restabilire a relațiilor bune între România și Federația Rusă?

− Cu siguranță. Noi, în special în ceea ce ține de partea societății civile, și mai ales a tineretului, unde prejudecățile nu sunt atât de prezente precum la oamenii de celelalte vârste, cu siguranță se pot face cooperări.

Am văzut inclusiv la felul foarte ușor în care tinerii din cele două țări puteau să intre în contact unii cu alții.

Își găseau rapid subiecte comune, rapid puteau găsi subiecte de discuție, deci ăsta este, pot să spun, un experiment care arată că există potențial: trebuie doar valorificat și trebuie să vrei să faci asta.

− Am înțeles că veniți din partea grupului Vostok, de la Cluj. Ce reprezintă acest grup?

− Eu sunt președintele asociației Vostok. Această asociație a fost înființată în decembrie 2016.

A fost înființată tocmai cu gândul de a deschide cumva cooperarea la nivel de tineret, la nivel de structuri non-guvernamentale, între România și statele din spațiul ex-sovietic, în special între România și Rusia.

Am început anumite activități cu ambasada Rusiei, de exemplu vizite de studiu.

Pe lângă aceasta avem diverse activități de sprijinire a educației, și prin această asociație noi dorim să oferim tinerilor oportunitatea și perspectiva de a lua contact cu Rusia și de a vedea oportunitățile care se oferă acolo în domeniul educației, în domeniul culturii, în domeniul sportului, distracției, toate activitățile care țin de tineret. (Fragment dintr-un interviu apărut pe Sputnik în octombrie 2017)

Alexandru-Vlad Crișan (foto) a mai călătorit o dată în Rusia, în luna martie a acestui an, în perioada alegerilor prezidențiale.

Între 12 şi 20 martie 2018, în Rusia s-au deplasat circa 300 de tineri care fac parte dintr-un ONG fondat ca urmare a întâlnirii de la Soci, denumit Future Team.

Autoritățile ruse aveau nevoie de observatori străini la alegeri, pentru a demonstra comunității internaționale corectitudinea și validitatea rezultatului: realegerea lui Vladimir Putin pentru al cincilea mandat de preşedinte.

Iată un text de pe site-ul FutureTeam.world, care se defineşte ca platformă online pentru împărtăşirea de opinii şi găsirea oamenilor care gândesc la fel pe mapamond:

Future Team: „Rusia este singura țară din lume care investește în viitorul mondial”

„Fără îndoială, Rusia este, pentru tinerii lumii, un teren al oportunității. Rusia modernă, sub comanda președintelui Vladimir Putin, a apărut pe scena mondială ca lider mondial.

Oamenii m-au întrebat frecvent ce se va întâmpla în perioada post-Putin. M-am gândit mult la asta. Cu adevărat vorbind, această perspectivă a devenit o dezbatere mondială despre ce se va întâmpla după președintele Putin.

Unul dintre prietenii mei a spus, ușor în glumă, că rușii vor pune un geniu și o minte extraordinară ca a lui Putin într-un borcan, astfel încât mintea lui să poată conduce în continuare afacerile de stat.

Deși acest lucru nu este posibil, e un lucru adevărat că rușii au nevoie de un lider ca Putin, fiindcă el a făcut din nou Rusia o super-putere mondială.

Există opinii diferite cu privire la viitorul Rusiei, dar eu cred că Rusia merge spre un viitor foarte luminos și prosper, mai ales când mă uit în politicile rusești de promovare a tineretului, și nu numai al rușilor, ci și a tineretului mondial.

Rusia este singura țară din lume care investește în viitorul mondial, unind tineretul rus cu tineretul mondial”.

(Sursa: „Rusia conduce tineretul la nivel global”)

*

„Dacă vrei să crezi că tot ce se întâmplă rău în Rusia vine direct de la Putin, n-o să poată nimeni să-ți schimbe asta”

În această lună, între 8 și 11 noiembrie, Vostok Grup a organizat la Cluj-Napoca a doua ediție a Festivalului de Film „Seri în Moscova”, un eveniment susținut de Centrul Rus de Știință și Cultură din București.

Alexandru-Vlad Crișan spune că filmele selectate au fost obținute cu ajutorul Nataliei Mujenikova (ataşat cultural în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse) și că fac parte din noul val al cinematografiei rusești.

Asta înseamnă, a mai spus el, că „сel mai vechi e din 2016 și cel mai nou, din 2018”.

„Ne-am axat pe cinematografia actuală, pentru că, în România, lumea tinde încă să confunde Uniunea Sovietică cu Rusia. De fapt, e altceva. Vă spun pentru c-am fost acolo.

Am făcut noi selecția, împreună cu doamna director de la Centrul Rus de Știință și Cultură și ceilalți parteneri. Acest festival s-a mai ținut în București și în Baia Mare.

Filmele au venit de la Ministerul Culturii din Federația Rusă, ei au fost cei care au oferit filmele. Cred că-s destul de ok filmele”.

Din selecție fac parte:

Să precizăm că această selecţie şi acest festival de film, aprobate de oficialii ambasadei, au loc în timp ce doi regizori de primă mână, Oleg Senţov şi Kirill Serebrennikov, se află în puşcărie, respectiv în arest la domiciliu, din cauze ce ţin de libertatea de conştiinţă.

Imagine din filmul „Balşoi” (2017).

Crișan spune că Vostok Grup a ajuns la circa 30 de membri și colaboratori și că întreține, printre altele, „legături cu tineri care sunt în structuri guvernamentale sau partide politice din Rusia”.

El susţine că vorbește „ciu-ciu pa russki”, dar că s-ar descurca să își cumpere mâncare sau să călătorească cu metroul din Moscova. De asemenea, spune că suspiciunea cu care e privit Vostok Grup stârnește curiozitatea tinerilor, iar asta „îi face plăcere”.

„Cele mai negative reacții vin de la segmentul de vârstă 40-60 de ani, bătrânii, ca să folosesc un termen popular. Pentru ei, Rusia e URSS. Orice le-ai spune, o ţin una și bună.

Despre protestatari arestați, eu văd asta și în țări occidentale, nu doar în Rusia. De exemplu, la protestele anti-Macron de acum o lună sau două. Cine sunt Pussy Riot? Nu știu, n-am auzit. Nu știu ce să zic, poate că e așa.

Acuma… despre ziariștii ruși care au fost împușcați. La noi se spune că au fost împușcați la ordinul lui Putin. Dar dacă în Slovacia a fost ucis un ziarist, sau în Bulgaria, înseamnă că președintele Bulgariei sau președintele Slovaciei au ordonat asta? Credeți că ei au ordonat?

Nu există dovezi, e o chestie de credibilitate. Depinde cum tu vrei să privești asta: dacă vrei să crezi că tot ce se întâmplă rău în Rusia vine direct de la Putin, n-o să poată nimeni să-ți schimbe asta”.

Fondul „Ruskii mir” (Lumea rusă)

Cea mai puternică fundaţie cu activitate externă care este finanţată de statul rus se numeşte „Russkii mir” (Lumea rusă). A fost înființată prin decret prezidențial în 2007 și are rolul de a promova limba și cultura rusă în lume.

Potrivit informațiilor disponibile pe pagina Ambasadei Rusiei, în România există două Centre culturale ale fundaţiei „Russkii mir”, la București și la Cluj.

Ambele Centre funcționează în cadrul unor universități: la București, la Academia de Studii Economice, în Cluj-Napoca, la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Cel din Cluj-Napoca a fost inaugurat în 2011, iar rectorul Andrei Marga a tăiat panglica.

Rectorul UBB Andrei Marga și ataşatul cultural Natalia Mujenikova inaugurează Centrul Rus de la Cluj. Sursa foto: Ambasada Federației Ruse în România

Într-un raport din 2015, asociația Experts for Security and Global Affairs (ESGA) de la București explică domeniul de activitate al fundaţiei „Ruskii mir” şi al centrelor culturale aferente.

„Conceptul «russkii mir» a fost instituționalizat relativ recent. Fondul «Russkii mir» a fost creat în anul 2007, prin decretul președintelui Vladimir Putin.

Principalul obiectiv al Fondului este popularizarea limbii și culturii ruse, ca parte a patrimoniului național al Rusiei, dar și ca element important al culturii mondiale.

Printre membrii Consiliului de Administrație al acestui Fond se găsesc Serghei Lavrov, ministrul afacerilor externe al Federației Ruse, dar și Konstantin Kosachev, președintele comitetului pentru relații internaționale din cadrul Consiliului Federației.

«Russkii mir» susține mai multe instituții de stat rusești, dar și ONG-uri, persoane fizice, atât pe teritoriul Rusiei, cât și în afara acesteia.

Oficial, principala preocupare o reprezintă, într-adevăr, promovarea culturii și limbii ruse. Dar, pe lângă acest obiectiv, acest Fond susține inițiative și proiecte care promovează Rusia și imaginea ei în exterior, el fiind un instrument foarte util de promovare a intereselor și obiectivelor de politică externă”.

Răspândirea centrelor „Ruskii Mir” în România și în țările vecine. Sursa: Ambasada Federației Ruse în România

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€