RU din RO (2). Memorandumul şi "eroarea" de la Craiova

Bianca Felseghi

Senior Editor

Există în România oaze unde relațiile cu Moscova sunt ținute la cald. Este vorba mai ales despre centrele universitare, în care diplomația rusă trudește cu succes la cooperări științifice și culturale pe care le numește „diplomație publică”.

Aceasta e tema seriei de articole pe care am denumit-o „RU din RO”.

În acest episod, lămurim cazul petrecut la Craiova luna trecută, când purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe s-a grăbit să anunțe semnarea unui Memorandum cu Universitatea din Bănie.

*

„O eroare regretabilă”

Petrecut în 11 octombrie, cazul de la Craiova a fost îndelung discutat în zilele care au urmat, fiindcă protagonistul său, lectorul universitar Florin Păsătoiu, se află în siajul fostului premier Adrian Năstase.

Ce s-a întâmplat la Craiova seamănă cu intriga din „O scrisoare pierdută”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe s-a hazardat să anunțe că Academia Diplomatică a ministerului și Universitatea din Craiova planificaseră un Memorandum privind crearea unei comisii mixte de experţi pentru diplomaţie publică şi dialog ştiinţific.

Ulterior, conducerea Universității a infirmat această informație și s-a arătat „stupefiată” că oficialii ruși făcuseră un asemenea anunț.

De fapt, acordul a fost semnat între un Centru care face parte dintr-un Institut al Academiei Diplomatice din Moscova și un think-tank românesc, denumit Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate.

Acesta din urmă a fost fondat de lectorul universitar Florin Păsătoiu, care predă cursuri de „Analiza conflictelor internaționale” și „Studii de securitate” la Facultatea de Drept și Științe Sociale a Universității din Craiova.

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

L-am contactat pe Florin Păsătoiu și l-am întrebat dacă a fost mandatat să reprezinte Universitatea la care lucrează. Ne-a răspuns că ceea ce s-a întâmplat a fost „o eroare regretabilă”.

„O posibilă explicație rezidă în asocierea dintre subsemnatul și Universitatea din Craiova. Este rezonabil a nu mă putea prezenta în spațiul public ca electrician la Speranța SA, ca medic la Spitalul 12 sau ca inginer constructor la Constructorul SRL, ci ca lector universitar doctor în cadrul Universității din Craiova”, spune Florin Păsătoiu.

Vă prezentăm, în continuare, interviul pe care ni l-a acordat prin email.

− Care au fost discuțiile care au condus la ideea înființării comisiei comune, printr-un acord româno-rus, și care sunt obiectivele de studiu ale acestei comisii?

− Da, acordul s-a semnat între Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate din Craiova și Centrul pentru Diplomație Publică, Dialogul Culturilor și Cultelor Mondiale al Institutului de Probleme Curente și Internaționale al Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Rusiei.

Comisia bilaterală nu are nici o componentă politică și reunește foști ambasadori, profesori universitari și jurnaliști.

Domeniile prioritare ale cooperării Părților, în conformitate cu scopurile Memorandumului semnat, sunt:

– desfășurarea cercetărilor științifice comune în domeniile politicii mondiale, relațiilor internaționale multilaterale și cele bilaterale;

– susținerea de către Părți a eforturilor reciproce pentru publicarea articolelor în mass-media rusești și românești privind agenda internațională și cooperarea umanitară;

– organizarea cercetărilor științifice comune privind problemele actuale internaționale de interes reciproc, organizarea lecțiilor, master-class-urilor și a altor expuneri;

– schimbul de experiență în pregătirea viitorilor specialiști din domeniul relațiilor internaționale, tinerilor diplomați și a cercetătorilor;

– desfășurarea de către Părți a ședințelor comune, conferințelor și a altor forumuri cu implicarea reprezentaților proeminenți interesați din ambele țări, cu referire la discutarea evenimentelor de natură culturală, științifică, politică, economică și altele din agenda bilaterală, cu scopul elaborării propunerilor privind îmbunătățirea lor.

Structura organizațională care a demarat acțiunile de semnare a Memorandumului este asociația Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate (Centre for Foreign Policy and Security Studies − CFPSS), structură independentă, cu statut juridic de tip ONG, apolitică și non-profit, ce nu are nimic în comun cu Universitatea din Craiova.

„Acțiunile noastre sunt un efort ce ține de normalitate”

− Puteți clarifica legăturile dumneavoastră cu Ministerul rus de Externe? Aveți și alte colaborări cu instituții non-academice din Federația Rusă?

− În fiecare an sunt zeci de tineri, oameni de afaceri și politicieni români care merg în Federația Rusă. Este cel puțin ridicol a face astfel de afirmații.

S-a făcut o citire selectivă a unui CV mai vechi al subsemnatului, omițând să se menționeze și bursele din SUA, Italia, Danemarca, Belgia etc, precum și participarea mea activă la eforturile de integrare ale României în structurile euroatlantice.

Sunt un universitar filo-Român! Și aceasta mă obligă la colaborări cât mai diverse, în termeni de geografie a cercetării, precum și ai tipului de actori, publici și privați, cu care colaborez.

Nivelul și profilul instituțiilor cu care stimulez și augmentez comunicarea atunci când este nevoie demonstrează încredere și respect reciproc. Altfel, tot ceea ce facem la CFPSS este transparent și deschis către toate persoanele și instituțiile interesate.

Comisia bilaterală este o acțiune parte a unui proiect mai mare al CFPSS, de cercetare și dezvoltare instituțională, ce a luat ființă în cadrul unor întâlniri academice găzduite de instituții respectabile de învățământ superior din Vest.

Nu am fost la nici un curs în cadrul MGIMO − Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse, ci am fost într-un program de cercetare pentru cartea la care lucrez (Emerging World Orders and Great Powers Politics in the 21st Century).

Elaborarea cărții mai cuprinde două etape de cercetare, în Republica Populară Chineză și în Statele Unite ale Americii.

Intenția a fost să merg în Republica Populară Chineză, însă evenimentele din Ucraina au fost un indicator ce m-a determinat să-mi ajustez planul de cercetare.

Devenise mult mai oportun să fii la Moscova în acea perioadă, când interacțiunea dintre marile puteri în relația cu Federația Rusă căpăta o dinamică crescândă.

Mi se pare însă cel puțin riscant ca o instituție a cărei misiune principală este cercetarea și educația să declare ca fiind regretabilă asocierea cu o altă structură similară, mai ales atunci când cea din urmă aparține unei mari puteri.

În fond, nu discutăm despre asociere pentru producția de armament, nici România și nici Federația Rusă nu sunt în război, și aceasta în condițiile în care alte state cu care România are parteneriate strategice înțeleg necesitatea dialogului științific, educațional, cultural etc.

Simplificând, astfel de gesturi pot pune în pericol chiar parteneriatele noastre strategice!

Comisia bilaterală nu este o înțelegere în plan politic, unde agendele sunt diferite.

Este o oportunitate pentru a ne cunoaște, pentru a identifica ce avem în comun și pentru a construi o platformă de a reconstrui încrederea între comunitățile oamenilor de știință, de cultură, artă etc.

Acțiunile noastre au ca obiectiv „democratizarea” și diversificarea politicii externe și de securitate a României. Pluralitatea ideilor, gândirea critică sunt critice pentru ciclul unei politici publice.

Contactul și dialogul sunt baza cercetării, nu poți produce publicații de calitate fără a avea contact cu realitatea. Schimburile de acest gen sunt comune în toată lumea.

Îmi este greu a înțelege de ce a merge câteva luni pentru cercetare academică în Rusia sau a găzdui evenimente academice ar conduce la o prigoană publică și, mai mult, ar fi considerate delict de stat.

Acțiunile noastre la CFPSS nu sunt rezultanta unei atitudini de „curaj”, ca revoltă împotriva a ceva/cuiva, sau una de „trădare”, prin asumarea unei agende ascunse. Sunt un efort ce ține de normalitate, în general, și de disciplina academică, în particular.

Cred cu tărie că libertățile de asociere pentru cunoaștere, cercetare și educație rămân principii fundamentale specifice oricărui mediu academic din lume, mai ales într-un stat care se pretinde a fi exemplu de democrație liberală în regiune!

Condamn asumarea de poziții politice de către instituțiile de învățământ superior!

„Sputnik România este o acțiune de diplomație publică”

− Ca universitar interesat de analiza relațiilor diplomatice româno-ruse, cum apreciați deschiderea ediției de România a publicației Sputnik?

− E o acțiune de diplomație publică ce se înscrie în politica externă rațională a Federației Ruse. Diplomația publică a Federației Ruse în România apare operaționalizată relativ recent, este destul de fragmentată.

Resursele aruncate în joc de către alte mari puteri pentru a controla opinia publică în România sunt infinit mai mari comparativ cu ceea ce investește Federația Rusă.

Nu cred că trebuie niciodată să ne înspăimântăm de libertatea de opinie sau cea a presei, cu atât mai mult să le îngrădim. Fiecare stat dezvoltat și-a creat instrumente media pentru a-și transmite mesajul în alte state.

A se vedea Al-Jazeera, BBC, CGTV, CNN, Deutsche Welle, France 24, NHK etc. Toate promovează o anumită agendă și favorizează anumite puncte de vedere. De aceea e recomandabilă informarea din mai multe surse.

În același timp, este important să avem acces la perspectiva americană, arabă, britanică, rusă etc. Altfel, demersul academic sau cel al experților ar încălca dogmatica analitică și s-ar transforma în propagandă.

Ceea ce ar trebui să ne preocupe în egală măsură este politica de diplomație publică a României în Federația Rusă: câte acțiuni culturale, ce jurnale în limba română etc sunt produse într-un raport simetric cu ceea ce face Federația Rusă în România?!

− Ce proiecte de cercetare aveți în derulare, ce simpozioane și conferințe legate de politicile româno-ruse au fost organizate de Centrul pe care îl conduceți?

− În 2017 l-am găzduit pe profesorul Alexey Gromyko, director general al Institutului Europa din cadrul Academiei de Știință a Federației Ruse, în cadrul a două conferințe, la București și la Craiova.

Tema discuțiilor a fost „Dillemas of Europe. The Future of Romania and Russia Relations”.

În 2018 l-am găzduit pe profesorul Richard Sakwa de la Universitatea din Kent, UK, în cadrul unei discuții organizate în format Chatham House la București, întâlnire la care au participat experți din instituții publice, academia și think-tank-uri, și în format deschis la Craiova.

Tema ambelor întalniri a fost „The World at the Edge. The Struggle to Re-Ordering Security in Europe”.

„Refuzul unui minim dialog cu Rusia contribuie la vulnerabilizarea securității României”

L-am mai întrebat pe lectorul universitar Florin Păsătoiu dacă, în opinia sa, România ar trebui să își recalibreze relațiile diplomatice cu Federația Rusă.

A urmat un răspuns de trei pagini, din care redăm principalele idei:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€