Românii și cafeaua, de la un obicei funcțional la experiență culturală. Fondatorul COFFeEAST: Unde nu avem tradiție, am compensat prin deschidere

Bianca Dragomir

Pentru tot mai mulți oameni, cafeaua înseamnă mai mult decât o simplă pauză: e o experiență de gust și cultură, ce cuprinde un întreg ecosistem, de la fermier la barista. De la primele cafenele de specialitate până la festivaluri dedicate, România s-a transformat într-una dintre cele mai dinamice destinații pentru specialty coffee din Europa de Est.  

În acest context, PressOne a stat de vorbă cu Mihai Panfil — fondatorul Origo Coffee, primul coffee shop de specialitate cu prăjitorie proprie din România, dar și fondatorul festivalului COFFeEAST —, despre cum a evoluat piața cafelei din România, ce înseamnă o cafea de specialitate, dar și de ce este important un festival precum COFFeEAST pentru iubitorii de cafea, dar și pentru industrie. Transformarea culturii cafelei poate fi vizibilă și prin succesul festivalului COFFeEAST, care funcționează ca un catalizator regional: ediția din 2025 a adus laolaltă peste 30.000 de vizitatori, profesioniști și prăjitorii internaționale.

Mihai Panfil, fondatorul COFFeEAST: „Îmi doresc ca, de la o ediție la alta, Bucureștiul să devină, pentru trei zile, capitala cafelei din Europa de Est”. FOTO: COFFeEAST

Cum ai descrie, pe scurt, relația românilor cu cafeaua în anii ’90, comparativ cu astăzi? Ce însemna „o cafea bună” în România acum 20–30 de ani și ce înseamnă azi?

Relația românilor cu cafeaua s-a schimbat foarte mult. În anii ’90 și încă o bună perioadă după aceea, cafeaua era privită mai ales ca un obicei funcțional: ceva care te trezește, care însoțește dimineața sau conversația. Veneam după comunism, după anii de nechezol, așa că multă vreme „o cafea bună” a însemnat, pentru mulți oameni, un gust foarte tare, amar, o cafea foarte prăjită.

Gustul nu mai este perceput doar ca rezultat al prăjirii, ci ca rezultat al muncii unui întreg lanț: fermier, procesare, selecție, prăjitor, barista. Este foarte interesant și că, în România, trecerea aceasta s-a produs fără o etapă intermediară foarte puternică dominată de lanțuri internaționale de cafenele, așa cum s-a întâmplat în alte piețe. La noi, consumul a rămas mult timp concentrat în zona de retail, iar apoi a făcut un salt destul de direct către specialty coffee. De aceea, transformarea e cu atât mai vizibilă: de la cafeaua percepută ca produs generic, la cafeaua înțeleasă ca experiență culturală.

Există particularități românești la modul în care consumăm cafeaua?

Consumatorul român, mai ales în orașele mari, este foarte curios și foarte dispus să învețe repede. Poate nu avem tradiția lungă pe care o au alte piețe vest-europene, dar am compensat prin energie, deschidere și o formă foarte vie de hedonism urban. Oamenii vor să înțeleagă ce beau, pun întrebări, compară, se atașează de locuri și de barista.

În 2013, când ai deschis Origo Coffee, piața arăta foarte diferit. Care a fost reacția publicului la conceptul de specialty coffee?

Într-adevăr, în 2013 piața era complet diferită. Brandurile mari de cafea erau prezente mai ales în HoReCa tradițională, dar nu existau lanțuri de cafenele din valul care deja cucerise de zeci de ani viața urbană în toată lumea. Origo a apărut atunci ca o noutate: prima cafenea cu prăjitorie proprie, gândită ca un spațiu dedicat exclusiv cafelei. 

Experiența nu era despre un meniu bogat, ci despre conversația cu barista, degustări săptămânale și invitați internaționali care aduceau povești și perspective noi. Oamenii erau curioși, ascultau, gustau, se atașau. Și acum îmi amintesc cum, încă din primele luni de Origo, aveam oaspeți care făceau zilnic un drum lung doar pentru ritualul cafelei.

Care sunt cele mai frecvente mituri despre cafea pe care le întâlnești?

Un mit foarte răspândit este acela că o cafea bună trebuie să fie foarte amară și foarte tare. De fapt, amăreala excesivă ascunde de multe ori defecte de prăjire sau de preparare, nu calitatea. O cafea foarte bună poate avea dulceață, claritate și complexitate. Cel mai ușor o recunoști dacă gustul te duce cu gândul la un ingredient pe care l-ai putea folosi într-o prăjitură. 

The Cat Health Company: ce ne pot învăța pisicile despre tinerețe fără bătrânețe

Seria de interviuri PressOne „Vocea care inspiră” spune poveștile oamenilor care au ales să-și urmeze drumul și să inoveze, chiar și atunci când vocea lumii le spunea altceva.

Povestea Lay’s pe care nu o știai: un parcurs construit cu încredere, investiții și tehnologie de top (P)

Am pornit pe drumul cartofului pentru a descoperi lucruri mai puțin cunoscute despre chipsurile Lay’s: sunt făcute din cartofi crescuți sustenabil, în ferme atent selecționate, iar gustul lor ajunge astăzi în 18 țări din Europa.

Mai există și ideea că echipamentul scump rezolvă totul. În realitate, cafeaua bună începe cu boabe bune, proaspăt prăjite, apă bună și o rețetă consecventă. Calitatea se pierde foarte ușor dacă unul dintre aceste elemente lipsește. 

De ce e important un festival precum COFFeEAST?

Pentru mine, un festival de cafea este ca un Disneyland. În ultimii 12 ani, am fost de două-trei ori pe an la cele mai importante festivaluri și târguri de cafea din lume. Merg să văd ce e nou, să cunosc oameni, să mă conectez cu comunitatea globală, să gust cafele, să cumpăr loturi pentru prăjitorie, să particip la workshopuri și să învăț. De fiecare dată mă întorc acasă super inspirat. Și, de cele mai multe ori, nu merg singur, ci cu o echipă de 5–10 colegi. La întoarcere, mereu am sentimentul că putem face orice. Este un boost de energie incredibil.

Industria cafelei din România este unică. Avem foarte multe cafenele independente, de calitate, prăjitorii recunoscute internațional și cafea excepțională. Cred că printr-un festival cum este COFFeEAST putem crește interesul oamenilor pentru cafea, putem educa, conecta și inspira.

Lucrul acesta s-a văzut deja. La ediția COFFeEAST din 2025 am avut peste 30.000 de vizite și mai bine de 80 de prăjitorii locale și internaționale care au oferit vizitatorilor unele dintre cele mai interesante cafele.

Mi-am propus să contribui la dezvoltarea domeniului cafelei în România, iar festivalul este modul prin care cred că putem face asta. Îmi doresc ca, de la o ediție la alta, Bucureștiul să devină, pentru trei zile, capitala cafelei din Europa de Est — un spațiu în care lideri internaționali, profesioniști, colegi și pasionați să aibă vizibilitate și să-și exprime pasiunea, abilitățile și energia în jurul culturii cafelei.

Peste 30.000 de oameni au vizitat COFFeEAST, ediția 2025. FOTO: COFFeEAST

Care este miza unui astfel de eveniment pentru industrie?

Cred că un festival ca acesta funcționează ca un catalizator de piață. Leagă cultura cafelei de un stil de viață cosmopolit, contemporan și creează un cadru firesc pentru brandurile care modelează felul în care noua generație trăiește, lucrează și se întâlnește în jurul cafelei. Nu este doar un tradeshow, ci un spațiu în care cafeaua intră într-un dialog real cu designul, muzica, ospitalitatea, creativitatea și cultura urbană.

Pentru regiune, miza este și una de reprezentare. Europa de Est are astăzi tot mai multe cafenele de specialitate, prăjitorii foarte bune, profesioniști talentați și o comunitate de consumatori entuziastă. COFFeEAST vine într-un moment în care această energie merită să fie făcută vizibilă și să capete un cadru comun. Festivalul ajută regiunea să se exprime mai clar, mai încrezător și mai coerent în raport cu scena internațională.

Un lucru foarte important este și felul în care evenimentul poate susține talentul regional. Competiții precum GreatEast Cup oferă pentru barista din Europa de Est o platformă reală de afirmare, recunoaștere și progres. Asta înseamnă mult pentru industrie, pentru că nu vorbim doar despre consum sau vizibilitate, ci și despre dezvoltarea unei noi generații de profesioniști.

Primele ediții ne-au arătat deja că există o nevoie reală pentru un astfel de format. COFFeEAST a reușit să aducă împreună atât profesioniștii din industrie, cât și un public urban educat, curios și greu de convins — genul de public care caută experiențe autentice și relevante, mai mult decât consum. Faptul că festivalul a generat un răspuns atât de bun din partea expozanților și a vizitatorilor ne confirmă că regiunea era pregătită pentru un eveniment care să celebreze cafeaua și ca meșteșug, și ca formă de cultură contemporană.

Dacă ar fi să spun foarte simplu, miza unui astfel de eveniment este să accelereze tot ecosistemul: să crească piața, să conecteze oamenii, să ridice standardele și să facă din România un punct de referință pentru cultura cafelei din Europa de Est.

Cui i se adresează festivalul — profesioniștilor sau publicului larg? Ce învață concret un consumator obișnuit dacă vine la festival?

Festivalul se adresează ambelor categorii, iar asta mi se pare una dintre forțele lui. Este un eveniment social și profesional în același timp. Profesioniștii vin pentru networking, competiții, conferințe, lansări și dialog de industrie. Publicul larg vine pentru experiență, descoperire și educație.

Un consumator obișnuit poate învăța foarte concret cum influențează originea, prăjirea, apa, laptele sau metoda de preparare gustul final din ceașcă. Poate să compare cafele, să participe la ateliere, să descopere diferența dintre espresso și filtru, dintre un lot comercial și unul de specialitate. Dar, dincolo de toate astea, învață să consume mai conștient: să observe, să pună întrebări, să își formeze propriul gust.

La COFFeEAST 2025, 80 de prăjitorii locale și internaționale au oferit vizitatorilor unele dintre cele mai interesante cafele. În 2026, formatul va fi și mai extins și mai dinamic. FOTO: COFFeEAST

Din perspectiva ta, unde se pierde cel mai des calitatea unei cafele?

Cel mai des, calitatea se pierde în lipsa de atenție față de detalii. Cafeaua este un produs viu, iar rezultatul final din ceașcă depinde de multe variabile: boabele, prospețimea, apa, râșnirea, rețeta, mentenanța echipamentului și, foarte important, omul care prepară.

În HoReCa, cele mai frecvente probleme apar atunci când nu există constanță. Poți avea o cafea excelentă, dar dacă apa nu este potrivită, dacă rețeta nu e respectată sau dacă echipa nu este bine formată, în ceașcă nu se va vedea potențialul real al produsului. De aceea, investiția în training și în disciplină operațională este esențială.

În general, care crezi că este următorul pas în relația românilor cu cafeaua?

Cred că următorul pas este o relație și mai conștientă cu cafeaua, în două direcții care cresc în paralel. Pe de o parte, tot mai mulți oameni transformă cafeaua într-un hobby. Vor să bea cafea bună, dar și să înțeleagă mai bine ce beau și cum pot reproduce acasă o parte din experiența din cafenele.

Se vede mai ales în zona de espresso, unde mulți consumatori investesc în echipamente, experimentează, compară și devin din ce în ce mai atenți la detalii. Pe de altă parte, în cafenele, consumul se orientează tot mai mult spre băuturi cu lapte sau preparate pe bază de cafea. Cafeneaua devine un spațiu de experiență, de comunitate, nu doar un loc unde bei o cafea. Este un context pe care nu îl poți reproduce ușor acasă, nici ca atmosferă, nici ca interacțiune.

De aceea, vedem din ce în ce mai multe locații concept: cafenele care oferă mai mult decât un espresso, care vin cu un univers propriu și creează o experiență completă, nu doar o băutură.

Ce ar trebui să știe un consumator care vrea să înceapă să exploreze cafeaua mai conștient?

În primul rând, că nu trebuie să știe tot de la început. Este suficient să fie curios și atent la gust. Să încerce cafele diferite, să întrebe ce origine beau, data recoltei, când a fost prăjită cafeaua.

În al doilea rând, să înțeleagă că două lucruri contează enorm: prospețimea și constanța. 

E cafeaua de specialitate „elitistă”?

Nu cred că produsul în sine este elitist. Cafeaua de specialitate este, în fond, o formă de respect față de calitate, față de muncă și față de gust. Problema apare doar atunci când limbajul sau atitudinea din jurul ei devin intimidante.

Pentru mine, specialty coffee ar trebui să fie exigentă în standarde, dar generoasă în felul în care se deschide către oameni. Este un produs complex, dar accesibil. Nu trebuie să știi termeni complicați ca să simți că o cafea este bună. Cred că oamenii se apropie firesc de această lume atunci când întâlnesc ospitalitate, ghidaj și deschidere. 

Ai avut convingeri despre cafea la care ai renunțat în timp sau pe care le-ai schimbat cu o altă perspectivă?

Da, bineînțeles. Cred că, pe măsură ce înveți mai mult, devii mai puțin rigid. La început e foarte ușor să transformi cafeaua într-un set de reguli fixe. Cu timpul înțelegi că ea este un teritoriu mult mai viu și mai nuanțat.

De exemplu, am ajuns să cred tot mai mult că relația umană din jurul cafelei contează la fel de mult ca produsul în sine. Sigur că sunt esențiale originea, prăjirea, extracția, dar fără ospitalitate și fără context, experiența rămâne incompletă. Am învățat și că nu există o singură formă „corectă” de a iubi cafeaua. Există multe uși de intrare în acest univers, iar rolul nostru este să invităm oamenii să descopere mai mult. Asta încerc să fac prin tot ceea ce construiesc atât cu Origo, cât și prin festivalul COFFeEAST. 

Mihai Panfil: „Dincolo de business, cafeaua a fost mereu un teritoriu care mi-a antrenat simțurile, disciplina și capacitatea de a fi prezent.” FOTO: COFFeEAST

Ce relație ai tu, dincolo de business, cu cafeaua? Ce înseamnă pentru tine o cafea bună? 

Pentru mine, relația cu cafeaua este una foarte personală. Dincolo de business, cafeaua a fost mereu un teritoriu care mi-a antrenat simțurile, disciplina și capacitatea de a fi prezent. Este unul dintre puținele produse care pot fi în același timp foarte complexe și foarte accesibile.

O cafea bună, pentru mine, este cea care are claritate, complexitate, dulceață și memorie. Este genul de ceașcă pe care o ții minte și la care vrei să te întorci. Espresso-ul rămâne preferatul meu, tocmai pentru intensitatea și precizia lui. Îmi place când un espresso are gust complex, dulce și clar — și tocmai pentru că e greu de făcut constant la nivel foarte înalt, îl respect enorm. În același timp, mă bucur zilnic și de cafeaua la filtru, pentru că îți arată o altă față a aceluiași produs. 

În 2026 COFFeEAST va avea un format extins si mai dinamic: Main Festival, 20–22 martie 2026, Romexpo — cea mai amplă și ambițioasă ediție de până acum; One-Day Special Edition, toamna 2026 — un răspuns direct la feedback-ul industriei; o versiune aprofundată a zonei de learning și dialog din festival.

Acest material este susținut de COFFeEAST, festivalul regional de cafea dedicat Europei de Est.