România post moțiune de cenzură. Cine plătește pentru jocurile de putere

Oana Moisil

Realitatea politică din țară, mai complicată odată cu căderea Guvernului, are efecte rapide și tot mai apăsătoare în economie, cu o depreciere istorică a leului în fața euro, o încredere în declin a investitorilor și-a creditorilor statului, care produc efecte în viața de zi cu zi a românilor.

După ce 281 de parlamentari au votat pentru înlăturarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului și, implicit, pentru schimbarea întregului aparat ministerial, România are nevoie de politicieni care nu urmăresc doar interesele partidelor. Altfel, preferința votanților pentru partidele de extremă dreaptă doar va crește.  

PressOne a discutat cu analistul politic Vlad Adamescu (Politică la minut) și cu sociologul Dani Sandu, pentru a înțelege cum se reflectă jocurile de putere în încrederea românilor în politică, la ce am putea să ne așteptăm în viitorul apropiat și ce ar trebui să facă acum cei rămași să conducă țara, dar și cei ce vor veni la guvernare. 

Politică vs. oameni

În ciuda unui nou îndemn la calm al președintelui Nicușor Dan, realitatea îndeamnă la îngrijorare. Moneda națională a slăbit în fața euro, la fel ca încrederea partenerilor europeni în partidele românești. În ceea ce privește încrederea cetățenilor în politicieni, aceasta continuă să scadă. Partidele de extremă dreaptă profită din plin de dezamăgirea românilor, pentru că încă nu pot fi arătate cu degetul pentru o proastă guvernare.

Criza guvernamentală „a demonstrat, din nou, că cel mai important lucru în politica românească și interesul primordial al partidelor este să-și mențină rețelele clientelare la care Bolojan a atentat prin faptul că a refuzat să mai dea bani în teritoriu”, este de părere analistul politic Vlad Adamescu. Însă acesta nu e de acord cu măsurile luate de premierul devenit interimar de pe 5 mai și care au fost resimțite de populație. 

„Bolojan este detestat în mod legitim de categoriile care au suferit în urma tăierilor. Acum, că nu mai este prim-ministru și nu mai este în această coaliție cu PSD, Bolojan ar putea să spună că am tăiat de la categoriile defavorizate pentru că nu mă lăsa PSD-ul să tai din alte lucruri”. Însă și dacă ar spune asta, politologul crede că e prea târziu, că trebuia să vorbească despre cum s-au luat deciziile înainte ca etichetele precum Ilie Sărăcie sau Ilie Bolojaf să se împământenească pentru românii cu buzunarele mai golite de austeritate.

Pe aceeași pagină este și sociologul Dani Sandu, care spune că „nici discursul public, nici acțiunile guvernului din ultimul an nu au fost concentrate foarte mult pe populația generală și cu atât mai puțin pe românii care o duceau greu sau se simțeau izolați”.

De la fenomenul Călin Georgescu și ascensiunea în paralel a partidelor de extremă dreaptă și până astăzi, milioane de români încă așteaptă să se simtă mai mult decât masă de manevră pentru cei de la putere. 

Foto: Raul Ștef

„Palantir de România”. Trecutul neolegionar al antreprenorului care vinde „AI suveran” pentru SRI, SPP și MApN

Un antreprenor clujean care vinde „AI suveran" instituțiilor din domeniul securității naționale a fost membru în trecut în organizația neolegionară Noua Dreaptă.

Moțiunea de cenzură a trecut. Guvernul Bolojan a picat cu „cel mai mare număr de voturi din istoria României”

Marți, 5 mai, Plenul reunit al Parlamentului se reunește începând cu ora 11:00 pentru a dezbate și vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, care a fost depusă de PSD, AUR și PACE.

Întârzierea aceasta face ca o bună parte din populație să susțină căderea Guvernului, întrucât PSD a exploatat nemulțumirile românilor față de măsurile de austeritate pentru care social-democrații nu și-au asumat responsabilitatea nici în al 12-lea ceas, deși le-au girat.  

Tactica de-a se profila atât ca membri ai guvernului, cât și ca membri ai opoziției, nu e inventată de social-democrați, „dar e greu de găsit un exemplu mai clar. Și pentru că e o tactică veche, ce a mai fost folosită, nici nu a avut succesul scontat”, explică sociologul Dani Sandu. 

Oamenii nu mai votează din simpatii, ci pentru a pedepsi un partid 

El crede că „dinamica asta întărește percepția că partidele nu sunt interesate în mod real de guvernare, că au un dublu discurs, că nu poți avea încredere în ele”. De asemenea, sociologul consideră că încrederea în politică este diluată de conflict și că nu afectează doar partidele implicate, ci mai pe toate. 

Dani Sandu mai arată spre cercetările din ultimii ani, care vorbesc despre cum încrederea în partide e în jurul a 10%. „Asta înseamnă că mulți dintre cei 40-50% dintre adulții români care merg să voteze nu o fac pentru simpatie față de un grup sau un candidat, ci pentru a pedepsi un partid, grup sau candidat pe care îl detestă și mai puternic. Nu avem cifre instituționale credibile pentru câți români sunt membri de partid, dar dacă ar fi să ascultăm partidele, sunt mai mulți membri de partid în România decât oameni care au încredere în partide”, mai spune sociologul. 

În ultimul său discurs înainte de votul moțiunii de cenzură împotriva lui, Ilie Bolojan a mulțumit „tuturor românilor pe umerii cărora a căzut o parte din greutăți”. 

Greutățile au fost, printre altele, eliminarea scutirii de impozit pentru persoane cu dizabilități, creșterea numărului de ore pentru profesori, eliminarea sporului de doctorat sau taxarea mamelor aflate în concediu de maternitate – „măsuri sau discuții aproape caricatural de anti-săraci”, așa cum le numește Dani Sandu, sociolog.  

Foto: 103265282 © Claraaa | Dreamstime.com

El mai spune că mesajul cu care Bolojan și-a justificat măsurile Guvernului din care au făcut parte șase miniștri PSD a fost că „lumea trebuie să-și asume niște costuri pentru deblocarea problemelor fiscale”. Sociologul crede că efectele se văd ușor, mai ales în expansiunea dreptei radicale care a semnalat repetat poziții anti-austeritate. 

„Prioritate națională: ar trebui lucrat la sursele extremismului politic din România”

Odată cu semnarea moțiunii de cenzură împreună cu AUR, PSD a pus umărul, încă o dată, la expansiunea dreptei radicale din România.

„Mi se pare că asta trebuie să fie o prioritate națională, ar trebui lucrat la sursele extremismului politic din România și astea categoric sunt inegalitățile economice din această țară”, spune Vlad Adamescu despre ce crede că ar trebui să se întâmple pentru depășirea crizei sociale. 

El subliniază că afirmațiile despre cum votanții partidelor extremiste ar fi pro-ruși nu sunt adevărate. „Vedem că nimeni nu vorbește cu oamenii care susțin extremiști, suveraniști. Nimeni nu se uită la problemele lor economice, că de aici vine și furia aceasta a lor”, punctează Vlad Adamescu.

În opinia analistului politic, ar trebui ca viitoarea guvernare să se concentreze pe un pact social național pentru reducerea inegalităților din România și pentru sprijinirea acestor categorii lăsate în urmă. 

„Dar nu există un consens aici. Niciodată reformiștii pro-europeni din marile orașe ai căror reprezentant acum este Ilie Bolojan n-o să se gândească la aceste categorii de oameni. PSD-ul părea că se preocupă de ei, dar, de fapt, era interesat pur electoral și nu lua măsuri în afară de creșteri de salarii și de pensii”, fără să crească și veniturile bugetare. 

În acest context, Vlad Adamescu consideră că singurii care vorbesc cu oamenii din categoriile mai puțin privilegiate sunt AUR și celelalte grupări suveraniste „care, evident, captează ce electorat mai există în România care nu e reprezentat de partidele mainstream”. 

Politicienii de extremă dreaptă din politică reușesc să-i facă pe unii români să creadă în ei și prin discursurile despre credință, întrucât o mare parte dintre cetățeni au mai multă încredere în Biserică decât în Parlament sau Guvern. 

„Suntem cu Uniunea Europeană sau suntem cu Statele Unite? Nu, suntem pro-occidentali”

Pentru a putea contracara potențialul partidelor precum AUR, Vlad Adamescu consideră că partidele mainstream ar trebui să facă politici publice și pentru cei lăsați în urmă, să-i includă în prosperitatea care este concentrată în marile orașe din România și să-i facă să simtă, astfel, că trăiesc în Uniunea Europeană. 

„Dacă faci asta, lovești în baza electorală suveranistă din temelii. Și, coordonat cu chestia asta, să ai și o campanie de comunicare, să vorbești cu acești oameni, să mergi în comunitățile astea, să le arăți clar cum îi ajută guvernul, cum îi ajută executivul sau legislativul, dar nu văd să existe voință politică pentru așa ceva”, mai spune politologul. 

Voința politică de-a prioritiza apartenența europeană nu se remarcă nici în declarațiile șefului statului, care în ultima vreme evită să folosească sintagma pro-europeană. 

„Nicușor Dan acum vorbește aproape exclusiv despre direcția pro-occidentală a țării”, punctează Vlad Adamescu. 

Sorin Grindeanu, liderul PSD, la consultările inițiate de președintele Nicușor Dan Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În perspectiva lui, poziționarea pro-occidentată este ambiguă „pentru că ce mai înseamnă pro-occidental azi, într-o lume în care interesele Statelor Unite și ale Uniunii Europene sunt divergente pe majoritatea planurilor? Suntem cu Uniunea Europeană sau suntem cu Statele Unite? Nu, suntem pro-occidentali. Noi suntem cu toată lumea și asta înseamnă că nu trebuie să alegem între partenerul strategic și apartenența noastră la Uniunea Europeană”.

Până la ce vor trebui să facă viitorii guvernanți, mai urmează un pas care poate stabiliza situația României sau o poate dezechilibra și mai tare: formarea unui Guvern. La ce ne mai putem aștepta la nivel politic și social?

„O putem ține cu guvern interimar foarte multă vreme din punct de vedere juridic. Consecințele se vor vedea la nivel economic”, spune Vlad Adamescu. El subliniază că, în lipsa unui Guvern în funcție, nu se pot lua măsuri de stabilizare a situației economice, ceea ce va adânci criza și va face să se piardă și beneficiile aduse de Guvernul Bolojan, respectiv scăderea deficitului. 

În legătură cu intenția declarată a PNL de-a face opoziție, analistul politic consideră că vor exista presiuni enorme pe PNL să reintre la guvernare cu un alt prim-ministru.

„Asta e întrebarea crucială, cât va mai rezista Bolojan în fruntea PNL. Dacă Bolojan rezistă, atunci ne uităm fie la un guvern tehnocrat, fie la guvern minoritar PSD cu cine mai reușește să mai adune de prin Parlament, foști suveraniști, neafiliați și așa mai departe. Dar acel guvern minoritar ar depinde clar de AUR, iar asta nu e o poziție în care vrei să fii”, explică Vlad Adamescu. 

Rolul jucat de președintele Nicușor Dan 

Acesta mai subliniază și faptul că președintele Nicușor Dan, care va negocia cu partidele și va numi premierul, joacă un rol esențial. 

„Este în interesul președintelui ca actuala coaliție, plus sau minus USR, să continue. Deci președintele va aplica foarte multă presiune pe PNL și pe membrii PNL să-l abandoneze pe Bolojan și să intre înapoi la guvernare. Și o să vedem foarte multe apeluri pe genul acesta: nu putem lăsa țara pe mâinile extremiștilor, nu putem lăsa România neguvernată, țara pe primul loc și așa mai departe”, spune Vlad Adamescu. 

Politologul a mai subliniat faptul că PNL și PSD funcționează în același mod: „dorința primarilor și a liderilor locali din PNL și PSD este să aibă frâiele guvernării, să aibă fonduri să facă proiecte în comunități. Ei cred în continuare că, dacă fac proiectele acelea în local, oamenii îi vor vota și în 2028”.

Mai important decât proiectele și banii, „pentru oamenii care nu se simt văzuți ar fi important să fie incluși în discursul public, umanizați, recunoscuți”, crede sociologul Dani Sandu. 

În lipsa soluțiilor financiare, „pentru a reconstrui parte din încredere avem nevoie să le facem loc în discursul public și altfel decât ca o reprezentare a unor nerecunoscători – O duc mai bine decât acum 20 de ani, ar trebui să se bucure”, mai spune sociologul. 

Cum poate arăta viitorul și unde sunt soluțiile? 

El crede că, atunci când suferi și nu ai încredere în mai nimeni să te salveze, „nu e de mirare că mulți oameni preferă soluții care promit o formă sau alta de a da foc la tot și a o lua de la început, cu ceva radical diferit, mesianic, fantazist, cum ar fi Călin Georgescu în special, sau într-o măsură mai mică partidele de dreapta radicală”. 

Când se uită la viitorul apropiat, sociologul Dani Sandu crede că e cazul să se ia decizii care să accelereze un pic schimbarea elitelor politice, nu doar la vârf. Spune că nu e optimist că asta s-ar putea întâmpla prin voința partidelor existente. 

Un scenariu mai plauzibil i s-ar părea apariția de noi partide pro-europene sau înlesnirea unor măsuri administrative ce permit schimbarea elitelor, „de tipul alegeri în două tururi –  care ar desprinde un pic din puterea primarilor și elitelor locale de a rămâne mereu în funcție cu doar 25-30% din voturi”, astfel încât să se mai rupă din influența baronilor locali și să fie împinse în față alte candidaturi independente.  

„Avem inclusiv un președinte ce a fost ales independent, avem mai mulți primari în mod real independenți aleși în orașe măricele. E un pas înainte, chiar dacă mai degrabă prin ideea de politicieni eroi, care se bat cu partidele. Nu e un scenariu ideal pentru democrație, dar e o supapă necesară atunci când alternativa este adâncirea în cinism”, concluzionează sociologul Dani Sandu.