Echitate amânată. Legea salarizării unitare, în dezbatere publică după ani de tensiuni politice

Oana Moisil

După ani de amânări și-n plină criză politică, guvernul interimar a pus în transparență decizională legea salarizării unitare, unul din cele mai importante jaloane din PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro. 

În ciuda disputelor dintre partidele din fosta coaliție de guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord „prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare”, după trei ani de la primul termen limită asumat în PNRR.

Acordul a fost semnat în urma unei medieri făcute de președintele Nicușor Dan, iar proiectul noii legi a salarizării bugetare reflectă și contribuția Băncii Mondiale, care a analizat timp de doi ani cadrul legal.

Legea salarizării unitare în sistemul public, strâns legată de PNRR

„Costul non-reformei, pe lângă banii din PNRR, 770 de milioane, e faptul că lucrurile au luat-o complet razna în materie de salarizare”, este una dintre declarațiile făcute de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în conferința de presă de luni, 25 mai.

FOTO: © Vlad Ispas / Dreamstime.com

Acesta a oferit exemplul salariilor judecătorilor care, deși ar fi trebuit remunerați după același sistem de calcul ca restul celor peste un milion de bugetari, veniturile lor au crescut datorită unor decizii juridice. 

Potrivit noii legi a salarizării, „salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanță, are o scădere semnificativă de 16%. (...) Deci este important să înțelegem cam care sunt categoriile unde nu este echitabilă în acest moment raportarea lor față de restul categoriilor”, a adăugat Pîslaru. 

Creșteri mici, mult așteptate

În ceea ce privește o categorie bugetară uitată, dacă legea va trece așa cum este pusă în dezbatere, muzeografii vor primi cu 16% în salariul brut.

Pentru cei care lucrează ca asistenți sociali, salariul brut va crește cu 22%. În același timp, diferențele dintre salariile profesorilor universitari vor fi micșorate. 

Pentru cercetătorii științifici vor fi creșteri la salariul de bază de 45% și la salariul brut de 31%.

„Sunt convins că poate așteptările erau mai ridicate. Să nu uităm, avem doar 8 miliarde”, a spus Dragoș Pîslaru cu privire la bugetul disponibil pentru creșterile salariale.

În ceea ce privește sporurile tuturor categoriilor de angajați, au fost eliminate 87 din 151 de sporuri. Toate intră în salariul de bază. „Este un lucru foarte important. Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Salariile ar trebui să aibă ca element principal salariile de bază”, a subliniat ministrul interimar al Muncii.

Între poliție și spital. Ce se întâmplă cu copiii care consumă droguri?

Centrul de Recuperare și Educaţie împotriva Adicţiilor pentru Adolescenţi și Tineri la Voila (CREAATiV) este un program care a pornit de la o întrebare simplă: unde se tratează, în România, un copil care consumă droguri? „Nicăieri”, era răspunsul pe care îl dădea Irina Minescu, managera spitalului, înainte ca Voila să înceapă proiectul împreună cu Asociația Zi de Bine și Clinica Psy.

Wiz Khalifa și suma eșecurilor României în materie de droguri

Un scenariu probabil în ceea ce-l privește pe Wiz Khalifa este forțarea unei grațieri de către președintele american Donald Trump, prin presiune asupra președintelui Nicușor Dan.

O reformă cu potențial de prezervare a ce există deja

Legea salarizării unitare, care a intrat în dezbatere publică luni, 25 mai, nu este o reformă mare, în opinia cercetătorului Radu Stochița. Acesta crede că se prezervă ceea ce exista deja în legea salarizării adoptate în 2017.

„Și e bine să fie așa. Adică e un sistem care în teorie ar trebui să funcționeze bine. În practică, mai greu”, atrage atenția Stochița.

Cercetătorul se referă la nenumărate derogări date în ultimii 9 ani de la legea 153/2017.

„Din iulie 2017 până în iulie 2022, legea cadru a suferit modificări prin 43 de acte normative”, a spus ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în conferința în care a anunțat care sunt schimbările propuse de noua lege a salarizării din sectorul public. 

În opinia lui Stochița, noul cadrul legal n-o să schimbe radical nimic. „Ceea ce făcea și încă face actuala lege e că avea un mecanism de indexare a salariului, în care fiecărei categorii de bugetari îi era atribuit un coeficient – de exemplu, președintele avea 12, era la maxim – și asistentul personal avea 1,01, care ulterior era înmulțit cu salariul minim pe economie. Asta în teorie, pentru că nu s-a respectat niciodată”. 

Expertul oferă exemplul ipotetic al unei asistente medicale care are un salariu brut de 7.000 de lei, dar care are un spor la nivelul unui salariu brut de 3.000 de lei. „Asta e foarte ciudat”, remarcă Radu Stochița. 

Într-o postare pe Facebook, cercetătorul atrage atenția și asupra timpului scurt de a dezbate o chestiune atât de complexă precum legea salarizării bugetarilor.

„În două săptămâni trece prin toți, prin n anexe, n excepții, alte n calcule. (...) Problema mea este că ratăm un moment cheie de-a explica ce înseamnă, de fapt, legea salarizării bugetarilor”, susține Radu Stochița.

Există riscul să nu se aplice nici noua legea

În 2024, Ministerul Finanțelor publica planul bugetar-structural național pe termen mediu - 2025-2031, unde scrie că indexarea se va aplica atunci când deficitul e sub 5%.

„În același document vedem o prognoză pe deficit bugetar în care ne arată că deficitul scade sub 5% de abia în 2029. Dacă ne uităm pe prognoza de la FMI, vedem, de fapt, că sub 5% nu scade prea curând acel deficit. Ceea ce-mi ridică niște semne de întrebare”, spune Radu Stochița. 

Cercetătorul se întreabă cât de mari sunt șansele să nu se ajungă la aceeași situație ca-n cazul legii menite să fie înlocuită, care n-a putut fi pusă în aplicare din cauza a zeci de modificări ulterioare. 

„Există un risc foarte mare ca-n 2028 să repeți ceea ce ai făcut cu legea 153/ 2017. Adică ori să blochezi cu calculul sporului la un salariu anterior, ori să faci derogări iar pe calcul de salariu. Și eu nu mi-aș dori să fim acolo”, mai spune Radu Stochița. 

Un alt risc este ca personalul din sectorul public, redus deja prin tăierile impuse de reforma administrativă, să fie din nou dimiunat. Deși ministrul Dragoș Pîslaru a spus că nu este în plan, el a precizat că „există posibilitatea, dacă există o creștere de productivitate, să poți să faci poate mai multe lucruri cu mai puțini oameni și asta înseamnă că trebuie să-i remunerezi mai bine. Acesta este un lucru absolut important și asta mi se pare foarte important ca logică”.