„România pe primul loc”: Copycat Burduja. Asemenea lui Trump, și ministrul Energiei critică „politicile de înverzire” care amenință economia. Care este adevărul

Laura Popa

Redactor Șef Adjunct

Zeci de companii private din domeniul energiei, dar și entități de stat și autorități, au primit o scrisoare din partea ministrului liberal de resort Sebastian Burduja, în care acesta face apel la „patriotism energetic” și apărarea intereselor „legitime” ale României, după model Trump. 

Burduja le cere destinatarilor să trimită până pe 7 februarie propuneri pentru suspendarea sau abrogarea Pactului Verde și a unor propuneri europene de mediu. Nu este pentru prima dată când ministerul Energiei de la București are luări de poziție duplicitare, în care amestecă jumătăți de adevăruri cu sintagme de tipul „România are energie pentru toată Europa.”

Politicile de mediu europene, „o ideologie urmată orbește” 

„Politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost politici publice bine gândite, ci o ideologie urmată orbește, pe modelul unei terapii șoc, utopie care costă scump- economic, social, strategic”, a postat pe Facebook ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 

Declarațiile sale sunt o critică adusă Pactului Verde European, prin care țările europene și-au asumat reducerea cu până la 55% a emisiilor de carbon până-n 2030 și neutralitate climatică până în 2050, ca parte a luptei cu schimbările climatice. 

România s-a angajat să trimită la Bruxelles direcțiile strategice de investiții, adaptate resurselor și specificului național, pe care guvernul se angajează să le implementeze pentru a reduce emisiile de carbon, a facilita tranziția către o energie verde și o economie sustenabilă. 

E vorba despre Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), la care România a început să lucreze încă din 2018 și a cărui variantă finală a fost prezentată Comisiei Europene în octombrie 2024, chiar în mandatul ministrului Burduja. 

Față de variantele anterioare, versiunea finală a planului prevede ținte mult mai „ambițioase” pe care România își dorește să le atingă. De exemplu, până în 2030 38% din mixul energetic ar trebui să provină din energie regenerabilă. În realitate, ținta nu este una majoră, în contextul în care peste 30% din mixul energetic deja provine din regenerabile (apă, vânt, soare sau biomasă). Mai mult, ținta este departe de cea europeană, de 42,5%. 

„Ne îndeplinim o obligație europeană importantă și facem un pas hotărât în lupta împotriva schimbărilor climatice, fără a face compromisuri de la obiectivele energiei sigure, accesibile și competitive pentru toți românii și mediul privat românesc”, declara, în octombrie 2024, ministrul Burduja. 

Problema celor trei propagande sau cum Vestul este subminat din interior de exagerarea unor frustrări reale

Cât timp politicienii vor fi obsedați de a câștiga extremele și vor ignora centrul, această luptă va fi pierdută din start. Din momentul în care cineva va găsi curajul să injecteze un curent puternic în centrul politic - adică acolo unde, de bine, de rău, se regăsește încă majoritatea populației de cultură vestică - vom putea să curmăm și apoi chiar să întoarcem acest val de dejecții aruncat asupra mentalului colectiv din lumea liberă.

De ce să vezi spectacolul de povești „Oamenii Dreptății” 

Pe 15 noiembrie, la Aula Politehnicii din București, va avea loc cea de-a șasea ediție a spectacolului de povești despre curaj, implicare și dreptate numit „Oamenii Dreptății”.

Aceiași bani și pentru regenerabile și pentru gaz 

Tot ministerul Energiei este cel care a decis, prin Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, cum va cheltui banii. Conform unei analize Greenpeace, în drumul către o economie verde, guvernul își propune să investească în gaz și regenerabile aproximativ aceeași sumă de bani, peste 13 miliarde de euro fiecare. În energia nucleară ar urma să se facă investiții în valoare de aproape 12 miliarde de euro. Greenpeace atrage atenția că în versiunile anterioare ale PNIESC, nuclearul primea 18 miliarde de euro.  

Sebastian Burduja, ministru al Energiei în cabinetul Ciolacu, a ocupat funcția de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării în cabinetul Ciucă, gestionând controversatul proiect al cloud-ului guvernamental. FOTO: SAUL POP / INQUAM PHOTOS

Corina Murafa, expertă în energie verde, explica într-un interviu anterior pentru PressOne cum statul trebuia să se decidă care este direcția spre care vrea să meargă, răspunzând la niște întrebări cheie, precum rolul nuclearului și al gazului, „pentru că nu putem alerga după doi iepuri în același timp.”

Prin urmare, nici Comisia Europeană, nici altă autoritate suprastatală nu a venit să dicteze ce investiții ar trebui să facă România. Regulile au fost trasate tot de cei care numesc acum politicile europene de mediu o „ideologie urmată orbește”.

Politicile de mediu costă scump, dar cei mai mulți bani vin tot de la UE 

O altă critică adusă de ministrul Energiei măsurilor de mediu promovate de Pactul Verde European e faptul că acestea vin la pachet cu un cost mare, atât economic, cât și social și strategic. 

La baza pachetului de măsuri legislative care ar urma să contribuie la reducerea gazelor cu efect de seră și la tranziția către o energie verde stă, însă, un principiu pe care ministerul Energiei nu-l menționează în critica sa: reducerea impactului economic și social. 

Potrivit lui Mihnea Cătuți, expert la Energy Policy Group, mecanismul financiar care stă în spatele obiectivelor climatice europene este cel al comercializării certificatelor de emisii. Pe scurt, cine poluează plătește. Și cu cât poluează mai mult, cu atât plătește mai mult. Acesta este și unul dintre motivele pentru care menținerea centralelor pe cărbune implică costuri ridicate. De exemplu, în 2019, 45% din cifra de afaceri a Complexului Energetic Oltenia (CEO) era reprezentată de costul achiziției certificatelor de carbon. 

În ciuda caracterului care poate părea punitiv, sistemul certificatelor a însemnat pentru România o cale spre modernizare și o sursă de investiții în energia verde. Asta pentru că o parte dintre fondurile colectate de la poluatori au ajuns în gestiunea directă a statului, prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) care a finanțat cu ajutorul lor diverse programe: Casa Verde Fotovoltaice, Rabla, stații de reîncărcare pentru mașinile electrice sau anveloparea clădirilor pentru a crește gradul de eficiență energetică. 

De asemenea, ministrul laudă dezvoltarea capacității de producție solară și îi felicită pe cei care au devenit prosumatori, uitând însă că numărul lor a început să crească semnificativ de când achiziționarea de panouri este subvenționată prin fonduri de la AFM, deci prin sistemul de comercializare a certificatelor de emisii.  

Pactul Verde European, sursă pentru modernizarea sistemului energetic românesc 

Mai mult, în ciuda faptului că ministrul Burduja declara acum că politica verde a UE este o „terapie de șoc”, România, după cum notează Mihnea Cătuți, a beneficiat, de-a lungul timpului, de derogări. Spre exemplu, sectorul energetic a primit, până în 2020, certificate de carbon gratuite. De asemenea, ca urmare a unor transferuri de certificate au fost posibile lucrări de modernizare la diverse grupuri ale centralelor pe lignit de la Rovinari și Ișalnița și finanțarea unei termocentrale noi pe gaz la Brazi. 

Mineri ieșind din schimbul unu la mina Lonea. Foto: Raul Ștef (c)

În aprilie 2022, pe vremea fostului ministru al Energiei, România primea aproximativ 1,4 miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare (parte din sistemul de valorificare a certificatelor de carbon) pentru proiecte în domeniului energiei. Din acești bani ar fi urmat să se construiască, printre altele, opt parcuri fotovoltaice pe terenurile unor foste mine de cărbune din administrația CEO. 

Potrivit experților, pentru a compensa necesarul de energie electrică rămas după închiderea capacităților de producție pe bază de lignit, parcurile fotovoltaice sunt cea mai bună variantă. 

„E o alternativă pe care o poți folosi la cariere, pentru că deja există și un sistem de cabluri pentru transportarea electricității de nivel mare”, susține Teofil Lata, expert Bankwatch, într-un interviu pentru PressOne. 

Cu proiecte de modernizare a sectorului energetic finanțate din Fondul de Modernizare se laudă, însă, și ministrul actual, chiar dacă pe Facebook spune că România are de suferit economic din cauza politicilor de mediu europene. 

În același sentiment cu liderul de la Casa Albă, ministrul Energiei militează pentru menținerea combustibililor fosili în mixul energetic, mai ales că, în cazul României, închiderea centralelor pe cărbune ar veni cu numeroase pierderi de locuri de muncă.

Însă extinderea vieții carierelor de cărbune este un deserviciu făcut celor din zonele miniere. Potrivit planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, aprobat și de Comisia Europeană, vârsta medie a personalului angajat se apropie de 50 de ani. 

Prin menținerea acestora blocați într-o industrie poluantă și cu un viitor incert, statul îngreunează procesul de reconversie profesională, pentru care Uniunea Europeană a creat un program separat de finanțare, dedicat exclusiv celor șase județele cel mai puternic afectate de direcția decarbonizării: Dolj, Gorj, Galați, Hunedoara, Mureș și Prahova. 

Criticile recente ale ministrului Energiei pot fi încadrate într-un discurs mai amplu, care se regăsește și în lupta declarată a lui Donald Trump cu globalismul și reglementările internaționale care ar afecta economia națională și locurile de muncă, în timp ce militează pentru protejarea surselor de energie tradiționale (SUA, petrol, cu îndemnul de la inaugurare de „drill, baby, drill” vs cărbune în România). 

Potrivit unor estimări privind viitorul sistemului energetic național, termocentralele pe cărbune nu vor mai putea vinde competitiv după 2026 și, cel mai probabil, vor trebui menținute în viață prin ajutoare de la stat, cum deja se întâmplă. 

Mai mult, conform experților, este economic și tehnic posibil ca statul să scoată complet cărbunele din mixul energetic până în 2027. Mai ales că 66% dintre emisiile de gaze cu efect de seră provin din folosirea combustibililor fosili.  

Nu în ultimul rând, atât luările de poziție recente ale ministrului Energiei, cât și declarațiile noului președinte american pot fi analizate ca venind de la cineva care caută să trezească poporul „adormit”. În timp ce Trump spune că SUA trec printr-o „urgență națională energetică” pentru care e nevoie de măsuri drastice, Sebastian Burduja declară că „este timpul să ne trezim”, „România are energia de care Europa are nevoie” sau „Vom deveni un furnizor regional de energie. Alții vor depinde de noi, nu noi de alții.”

Între timp, în 2024 România a avut parte de cea mai fierbinte vară de când se fac măsurători, de o lună august cu 21 de zile caniculare și pene de curent din cauza fenomenelor meteo extreme. 

Iar dacă ministrul Burduja vorbește de independența țării în fața resurselor energetice străine, o formă de independență energetică a consumatorului poate fi obținută și prin valorificarea prevederilor din Green Deal.

În fiecare localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori, conform Pactului Verde European, s-ar putea constitui comunități de energie, care să vină la pachet cu facturi mai mici la energie și independență de sistemul centralizat de distribuție. Chiar dacă există o directivă europeană în acest sens încă din 2018, statul român nu a creat încă un cadrul legislativ care să permită apariția comunităților de energie.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€