România pacienților navetiști. Cum ajung bolnavii să caute ajutor medical la zeci de kilometri de casă

Laura Popa

Reporter

Spitalele cu cei mai mulți pacienți din alte județe

PressOne a analizat răspunsurile oferite de spitalele județene care au răspuns solicitării redacției. Astfel, reiese faptul că cei mai mulți pacienți din alte localități sunt înregistrați în București ( nr. din datele oferite PressOne, reiese că spitalul cu cei mai mulți pacienți internați din altă localitate decât cea de domiciliu este cel din județul Ilfov, cu peste 69%. Având în vedere, însă, situația particulară a județului, cu o migrare masivă dinspre București, am ales să nu includem acest județ în analiza noastră, pentru a nu vicia rezultatele). 

Chiar dacă PressOne a solicitat răspunsuri de la mai multe unități medicale din capitală, doar două au răspuns. 

De exemplu, în 2024, la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București au beneficiat de spitalizare continuă peste 1.400 de pacienți din Ilfov, în timp ce alți 730 au venit din Ialomița. Următoarele județele pe listă sunt Argeș, Bacău Buzău, Călărași, Prahova, Călărași și Teleorman. 

Astfel, din totalul pacienților internați în spitalul Floreasca, potrivit datelor oferite PressOne, mai bine de 50% au fost din afara Municipiului București. 

Situația este similară și la nivelul celeilalte unității spitalicești care a oferit un răspuns PressOne: Spitalul Militar Carol Davila. Aici, în 2024, doar puțin peste 40% dintre pacienții internați în spital provin din capitală. 

După București, în topul spitalelor cu cei mai mulți pacienți din afara județului este Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca. Potrivit datelor oferite de PressOne, în ultimii patru ani procentul celor internați în spital și care provin din alte localități a oscilat între 34 și 37%. 

Județele de unde vin cei mai mulți pacienți sunt Maramureș (16% din totalul pacienților internați în 2024), Sălaj, Alba, Bistrița-Năsăud, Hunedoara și Satu-Mare. 

Pe locul trei în topul spitalelor cu cei mai mulți pacienți internați din alte județe se află Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara. Aici, procentul internărilor din alt județ ajunge la peste 32% în ultimii patru ani. Spre deosebire de restul unităților medicale, reprezentanții spitalului din Timișoara nu au oferit date cu privire la localitățile din care provin pacienți care au beneficiat de spitalizarea continuă, cu toate că PressOne a solicitat asta. 

Tot ce trebuie să știi despre alegerile prezidențiale din Polonia, unde Europa și extremiștii naționaliști sunt la egalitate, înainte de bătălia finală

Alegerile prezidențiale din Polonia au pregătit terenul pentru un tur decisiv între reformă și ruptură. Cu Rafał Trzaskowski, candidatul KO, și Karol Nawrocki, susținut de PiS, la egalitate, votul din 1 iunie va determina dacă Varșovia va merge mai departe cu reformele mult amânate care i-ar consolida poziția în Europa sau dacă va rămâne paralizată de impasul instituțional.

De ce am ajuns să ne temem în România. Statul, eșec pe linie în combaterea amenințărilor fasciste

Lupta împotriva extremismului trebuie continuată în primul rând de instituțiile statului român. Deși cadrul legal le permitea deja să acționeze împotriva discursului instigator la ură, negării Holocaustului sau glorificării personalităților/organizațiilor fasciste, pare că autoritățile române au început să ia în serios pericolul fascist abia după ce ascensiunea neanunțată a lui Călin Georgescu a dat socotelile „sistemului” peste cap.

De ce migrează pacienții la alte spitale decât cele din județul lor 

Un prim motiv, explică Sorin Paveliu, medic și expert în sănătate, este reprezentat de calitatea actului medical. 

„Este normal că orice pacient, când are o boală, să nu vrea să fie tratat la 70%. Ori pentru asta îi trebuie competență maximă. Și cum o găsește? Ori prin recomandare, «eu am fost la medicul cutare și a fost bine», ori pur și simplu se duce într-un centru universitar”, susține acesta. 

Asta pentru că, potrivit aceluiași medic, spitalele din centrele universitare sunt și mai bine dotate din punct de vedere al aparaturii medicale și beneficiază de medici pentru toate specialitățile medicale: „unii medici au, de exemplu, și jumătate de normă, deci pe un pat ai din start doi medici, comparativ cu ceea ce se întâmplă în provincie.” 

Expertul în sănătate atribuie migrația pacienților către alte spitale decât cele din județul de domiciliu și pe seama unei „metehne moștenite”, care merge mână-n mână cu șpaga oferită pentru serviciile medicale.

„Oamenii acced în spital pe baza recomandărilor. Mi-aduc aminte de un studiu de-acum 20 de ani, dar nu cred că s-a schimbat mare lucru, care spunea că 30% dintre pacienți nu intrau în spital fără o recomandare de la cineva care știa pe cineva. De ce treaba asta? Pentru că exista și acel sistem larg răspândit al plăților informale, care n-a dispărut în totalitate. Și evident că pentru asta trebuia să ai o intrare”, adaugă Paveliu. 

În cele din urmă, afirmă expertul în sănătate, problema este și una de sistem, iar rezolvarea ei nu se poate obține decât prin reformă. 

Cu ce consecințe vine la pachet această migrație a pacienților? Cu faptul că fondurile dispar tocmai din zonele în care, poate, ar fi cel mai mare nevoie de ele, pentru că existența lor este legată de numărul de pacienți internați. 

De exemplu, explică medicul, dacă într-un an ai un milion de internări și le faci pe toate în București, banii se duc la București. Dacă le faci în provincie, banii se duc acolo. 

„Este foarte greu să ții în funcțiune un spital care nu are pacienți, pentru că ei se duc să caute competență în București sau în alt centru universitar. Pacienții migrează, dar, în același timp, și paturile de spital din orășele mici rămân ocupate, pentru că așa este sistemul la noi, personalul e normat în funcție de numărul de paturi. Și atunci medicii aleg să le țină ocupate cu cazuri mai ușoare, pentru a nu pierde finanțarea”, afirmă Paveliu. 

400 de km pentru un spital mai bun 

Din datele oferite PressOne reiese că, doar în 2024, 725 din Hunedoara au beneficiat de servicii medicale necesare în spitalul județean Alba-Iulia. Asta înseamnă că mai bine de 45% din totalul internărilor provin din alte județe provin din Hunedoara. 

La nivelul spitalului județean Cluj-Napoca, numărul pacienților din Hunedoara care au beneficiat de spitalizare continuă în 2024 s-a ridicat la 1.500. 

Pacienți din Hunedoara au fost internați și în spitalele județene Arad, Bihor, Târgu-Jiu și București. 

De la un spital la altul 

În 2015, Ioana face un AVC ischemic. I se înfundă un vas de sânge de la nivel creierul din cauza unui cheag. Ioana locuiește în comuna Jijila din Tulcea, dar nu poate primi ajutorul de care are nevoie aici. 

Este transferată la spitalul din Măcin, un oraș mai mare din Tulcea. Spitalul are un computer tomograf de care medicii se pot folosi pentru diagnosticare, dar nu e nimeni care să-l folosească atunci când femeia ajunge acolo. Așa că este, din nou, transferată la alt spital, în Galați. 

Potrivit unui răspuns oferit PressOne, la Spitalul Clinic de Urgență Galați au beneficiat de spitalizare continuă pacienți din diferite județe decât cel de domiciliu. Pe primul loc, cu o pondere de aproximativ 3% din totalul pacienților internați în unitatea sanitară se numără pacienți veniți din Brăila. Următorii pe listă sunt pacienții din Tulcea, așa cum a fost și cazul Ioanei în 2015. 

Tot din datele oferite redacției reiese faptul că, în 2024, 100 de pacienți din comuna Jijila, județul Tulcea, au fost internați și la spitalul județean Brăila, în timp ce mai bine de 300 de pacienți având domiciliul în orașul Măcin, spitalul unde a ajuns Ioana prima dată, au fost internați tot la spitalul județean Brăila. 

Exceptând pacienții din Brăila și Galați, cei proveniți din cele două localități, Jijila și Măcin (Tulcea), au fost cei mai numeroși pacienți ajunși din alte localități la unitatea sanitară din Brăila pe tot parcursul anului 2024. 

Câte paturi de spital decontează CNAS 

În fiecare an, numărul de paturi de spital susținute cu fonduri de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate este stabilit printr-un ordin de ministru. 

Astfel, potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Sănătății, la nivelul României urmează să fie aprobat, pentru anul 2025, un număr de peste 117.000 de paturi în unități publice și private „pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă”, se arată în cuprinsul ordinului aflat în dezbatere publică. 

Cele mai multe, peste 20.000, ar urma să fie alocate în București, urmând Cluj, Iași, Timiș și Dolj. 

Potrivit legislație, pentru 117.284 de paturi de spital din toată țară se poate asigura finanțarea din fonduri publice. Asta nu înseamnă că spitalele nu pot avea un număr de mare de paturi, însă pentru care sunt necesare alte finanțări. 

La popul opus, județele cu cele mai puține paturi de spital decontate de CNAS sunt Ilfov, Giurgiu, Ialomița, Tulcea și Călărași. 

„Acum sunt puțin peste 117.000 de paturi de spital. Tu trebuie să repartizezi paturile astea între toate cele 500 de spitale care se află în relație cu casa, ceea ce nu e chiar foarte ușor. Dacă muți mai multe paturi înspre oraș, de exemplu, pentru că, la un moment dat, acolo se duc mai mulți pacienții, riști să lași un spital fără paturi, iar fără paturi nu poate să contracteze cu casa sau contractează prea puține servicii și rămâne fără venituri suficiente”, explică Sorin Paveliu, medic și expert în sănătate. 

Reforma sistemului = spitale regionale, consorții și accent mai mare pus pe medicina ambulatorie 

O reformă a sistemului de sănătate, explică Sorin Paveliu, ar trebui să înceapă cu regionalizarea. Astfel, fiecare județ să fie arondat la un centru regional, iar „atunci când este o urgență, când vine salvarea, să fie clar că ea se duce cu urgența la centru regional.” 

Din analiza realizată de PressOne în baza datelor venite de la cele 33 de spitale județene care au răspuns solicitării redacției, reiese că pacienții sunt deja obișnuiți să se îndrepte către „centrul regional”. De exemplu, la Spitalul Clinic Județean Cluj-Napoca, cei mai mulți pacienți din afara județului provin din județele și localitățile din jur: Sălaj, Bihor, Alba, Bistrița-Năsăud sau Alba. 

Despre spitale regionale se vorbește de zeci de ani în România. Potrivit celor mai recente date, acestea ar urma să fie gata în 2028. 

La zeci de spitale de urgență din țară nu există linie de gardă pentru mai multe specialități medicale Foto: 177635140 © Cateyeperspective | Dreamstime.com

Ulterior, restul spitalelor ar trebui transformate în consorții, adaugă expertul, unde mai multe județe își împart competența și funcțiile, există o singură conducere și un singur management, astfel încât totul să fie cât mai eficient din punct de vedere al costurilor, și, nu în ultimul rând, ar asigura existența unei linii de gardă pentru toate specialitățile.

„Chiar dacă se va ajunge la situația ca într-un anumit județ să nu ai un spital, te duci în județul vecin. Singura problemă care rămâne este transportul pacientului și asta este într-adevăr o discuție pe care trebuie să o aibă autoritățile”, susține Paveliu. 

Cu toate că România a avut de-a lungul timpul numeroase ocazii de a moderniza sau construi unități medicale noi din fonduri europene, statul a eșuat să profite de ele. Un exemplu sunt cele 740 de milioane de euro din PNRR pe care autoritățile au decis că le pot înlătura de la investițiile în sănătate. 

Nu în ultimul rând, consideră medicul, este nevoie de un imbold dat asistenței medicale ambulatorie.

„În fiecare oraș există suficientă ofertă de medicină de ambulatoriu, de foști medici de policlinică. Astăzi, din păcate, nu există o finanțare care să fie motivată, ambulatoriul este codașa sistemului. Cel mai prost plătit, în momentul de față, este medicul de ambulatoriu. Dacă medicul de familie e evaluat la 8 lei/punct (nr. unitate folosită pentru a calcula salariul), medicul de ambulator este evaluat la 5 lei/punct”, afirmă expertul. 

Nu în ultimul rând, la migrația pacienților către spitalele din orașele mai mari contribuie și lipsa de încredere pe care pacientul o are în sistemul medical, susține medicul Răzvan Stănciulescu. 

„Problema cea mai mare e faptul că sistemul nu conferă încredere pacientului și atunci, pe bună dreptate, acesta își dorește să fie tratat în cel mai bun loc posibil. Fie că ajunge către un centru mare, fie că merge către un centru privat, nu putem învinovăți pacienții că își doresc condiții cât mai bune. Din păcate, pacientul respectiv este foarte mulțumit că a reușit să ajungă într-un oraș mare și nu mai pune la îndoială modul în care este tratat sau condițiile de care beneficiază”, susține medicul. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€