România la Cupa Mondială de rugby: Stejari în calea furtunii irlandeze

Robert Adam

Redactor

Rugbiul rămâne singurul sport masculin de echipă la care România participă constant la turneul final al Campionatului Mondial, încă de la prima ediție (1987). Cupa Mondială începe în Franța, iar Stejarii fac parte dintr-o grupă infernală, alături de primele două echipe din ierarhia mondială, Irlanda și Africa de Sud (campioana mondială din 2019), Scoția (locul 5) și Tonga. 

O singură dată a lipsit România de Cupa Mondială, chiar la ultima ediție, în 2019. Chiar dacă pe teren obținuse calificarea, România avea să fie descalificată pentru folosirea unui jucător ineligibil, într-un haos care a afectat atunci jumătate dintre echipele participante la grupa de calificare europeană. 

Spre comparație, la alte sporturi colective, România nu a mai ajuns de decenii la un turneu final: polo pe apă (2013), handbal (2011), fotbal (1998), volei (1982), hochei pe gheață (1977).

Tot atunci, partida dintre Irlanda și România (44-10), găzduită de stadionul de fotbal Wembley din Londra, consemna recordul mondial de spectatori la o partidă interțări: 89.267.

Sâmbătă 9 septembrie, la Bordeaux, România debutează la Cupa Mondială împotriva aceluiași adversar. Irlanda, care nu a reușit niciodată să treacă de faza sferturilor de finală, își propune de astă dată cucerirea titlului. Și este una dintre marile favorite, alături de Franța, Noua Zeelandă (trei titluri câștigate) și Africa de Sud (de asemenea trei titluri), nu neapărat în această ordine. Până acum, o singură echipă din Europa și din emisfera nordică a reușit să spargă monopolul Sudului, Anglia, în 2003. Australia s-a impus și ea în două rânduri.

Cupa Mondială vine ca un pansament de lux pe rănile rugbiului românesc. Sportul care a adus României prima medalie olimpică, la Paris, acum aproape o sută de ani, în 1924, a primit o grea lovitură pe la spate de la autorități. Federația Română de Rugby și-a demolat stadionul ridicat prin resurse proprii lângă Arcul de Triumf și a acceptat să se înscrie în programul de construire a unei arene noi, ca bază de antrenament pentru echipele care urmau să dispute la București partide din cadrul turneului final al Campionatului European de fotbal din 2020 (amânat de pandemie în 2021).

Echipa națională nu traversează nici ea cel mai bun moment. După rezultate neconcludente în primăvară (înfrângeri fără drept de apel în Portugalia și Georgia, o victorie în Spania împotriva unei echipe serios remaniate), partidele de pregătire din august au arătat ca un calvar: 17-31 cu SUA, echipă necalificată la CM, la București, 6-56 în Georgia, 7-57 în Italia. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

PressOne Alege: Bătălie între candidații de extremă dreaptă și cozi la București. Pe Marte a fost găsită apa caldă. LIVE

Peste 18 milioane de români sunt așteptați la primul tur al alegerilor prezidențiale. PressOne vă prezintă cele mai importante evenimente din ziua votului. 

Meci-test între echipele naţionale de rugby ale României şi Statelor Unite ale Americii, pe stadionul Naţional de Rugby ''Arcul de Triumf'' din Bucureşti, sâmbătă 5 august 2023. Inquam Photos / Vali Marin

Dacă astăzi între Irlanda și România ecartul este considerabil, nu la fel stăteau lucrurile în trecut. În 1980, la prima înfruntare, Stejarii reușeau un egal în Irlanda: 13-13. Totuși, federația irlandeză nu a acordat selecții pentru acea partidă, care nu figurează așadar în palmaresul oficial. În 1998, la turneul de calificare pentru CM 1999 disputat la Dublin, România, sub bagheta excepționalului mijlocaș la grămadă Petre Mitu, marca cinci eseuri și făcea un meci mare împotriva purtătorilor trifoiului: 35-53. 

Chirurgul ortoped Mihai Vioreanu, fost fundaș al României, a jucat la CM din 1999 și 2003. El este stabilit din 2000 în Dublin, unde a jucat între 2000 și 2005 la clubul De La Salle Palmerston. Originar din Brașov, a rămas cunoscut în rugbiul mondial drept „ultimul amator”, într-o perioadă în care rugbiul se profesionaliza accelerat.

În paralel cu activitatea medicală, antrenează echipele de copii U7 și U13 ale clubului la care a evoluat. Dr. Vioreanu vede în Irlanda o pretendentă serioasă la titlu:

„Deși nu o spun, ei speră să câștige trofeul. Au învins în ultimii ani Noua Zeelandă, Africa de Sud, Australia, au câștigat Turneul celor Șase Națiuni. Rugbiul irlandez s-a dezvoltat pe baze solide, preluând modelul neozeelandez al provinciilor. Pilonii săi sunt școlile private de rugby, unde elevii au un program de dezvoltare comparabil cu cel al profesioniștilor, și cluburile, care colaborează cu universitățile.

În timp, s-a construit o comunitate, jucători, conducători, suporteri, uniți de legături sportive și profesionale. Există profesii care au propriile competiții rugbistice, precum cea a medicilor. Personal, am beneficiat din plin de statutul de internațional de rugby în dezvoltarea mea ca medic. Am fost cooptat în colective profesionale pentru că se căutau calitățile pe care sportul de înalt nivel mă ajutase să le dezvolt. Inclusiv integrarea mea ca imigrant în Irlanda a fost facilitată de rugby și am rămas pe viață alături de clubul la care am jucat, De La Salle Palmerston, unde evoluează azi și băieții mei, de cinci și treisprezece ani, la grupele de copii.

Irlanda va introduce împotriva României prima echipă, pe de o parte pentru că vor să evite surprizele neplăcute de la alte ediții ale CM, când au pierdut cu Samoa și Japonia, pe de altă parte pentru că în cursa lor în trei, cu Africa de Sud și Scoția, pentru două locuri în sferturi, ar putea conta diferența de puncte cu care câștigă meciurile mai abordabile.

Sper ca Stejarii să facă un meci bun și să iasă cu fruntea sus din această înfruntare extrem de dificilă.”

Această ediție a CM accentuează fenomenul de globalizare a rugbiului. 161 dintre cei 660 de jucători selecționați pentru cele douăzeci de echipe, adică unul din patru, nu sunt născuți în țara pe care o reprezintă. Pentru asta, ei trebuie să îndeplinească alternativ două condiții: cinci ani de rezidență (caz în care nu este necesară cetățenia) sau originea (cel puțin un bunic cetățean al respectivului stat).

Meci-test între echipele naţionale de rugby ale României şi Statelor Unite ale Americii, pe stadionul Naţional de Rugby ''Arcul de Triumf'' din Bucureşti, sâmbătă 5 august 2023. Inquam Photos / Vali Marin

În cazul României, sunt peste o treime, adică doisprezece din lotul de treizeci și trei. Cei care au satisfăcut criteriul rezidenței, adică au jucat pentru cluburi din România, sunt cu toții jucatori pe linia de treisferturi: tonganii Tangimana Fonovai, Tevita Manumua, Sioeli Lama, Sikuea Taliauli și neozeelandezii Jason Tomane și Hinckley Vaovasa.

Pe criteriul originii au devenit eligibili „francezii” Taylor Gontineac (centru), Nicolas Onuțu (aripă, ambii fii ai unor foști internaționali români), Thomas Crețu (pilier), Adrian Moțoc (linia a doua, s-a format totuși ca rugbist în România), dar și talonerul "american" Robert Irimescu sau pilierul basarabean Gheorghe Gajion, fost internațional pentru Republica Moldova.

Pe lângă cei selecționați pentru România, un jucător născut la Londra din părinți români va evolua pentru Anglia. Talonerul de 22 de ani Theo Dan, de la fosta câștigătoare a Cupei Campionilor, Saracens, a debutat pentru Anglia în august.

În Franța, Stejarii vor fi susținuți, ca de obicei, de fanii lor devotați, mulți dintre aceștia grupați în Club16 Horia Ungur (după numele fondatorului clubului, dispărut prematur chiar în timpul CM 2019). Aceștia vin, desigur, din România, dar și din Marea Britanie, Spania, Belgia sau Germania.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€