România arde (II), iar incendiile de vegetație fac victime: „L-a recunoscut după adidași”

Foto: Incendiu de vegetație uscată la marginea municipiului Timișoara, 21 Iulie 2022. Inquam Photos / Cornel Putan

Cu datele de mai sus, preluate din Sistemul European de Informații Privind Incendiile Forestiere (EFFIS), România a luat, în ultimii ani, aurul și argintul la incendii de vegetație și de pădure. Un raport european din 2020 arată că România a fost cea mai afectată țară din Uniunea Europeană. În 2022, a ajuns pe locul 2, dar cu un număr mult mai mare de incendii decât în anii precedenți.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, alătură-te susținătorilor presei independente! Orice sumă contează. Ne ajută dacă donezi acum.

Rapoartele europene precizează și faptul că 9 din 10 incendii de vegetație sunt provocate de om. Omul dă foc și tot omul are de suferit. Anul trecut, 15 persoane au murit în România din cauza focului scăpat de sub control.

De ce-și incendiază românii câmpurile? PressOne a vorbit cu mai mulți specialiști pentru a înțelege efectele incendierii vegetației asupra solului, florei și, cel mai important, asupra vieții omenești. 

Citește și: România arde (I). Cum a ajuns focul să pună Delta Dunării pe harta incendiilor de vegetație din Europa: „Care trece cu barca și i se pare că e prea mult stuf, îi dă foc”

„L-a recunoscut după adidași”

În martie 2023, un bărbat din Răzvad, Dâmbovița, a plecat dimineața de-acasă. S-a dus în grădina din deal, să o curețe pentru primăvară. A strâns resturile vegetale – frunze uscate, crengi, iarbă – și le-a dat foc. 

Nu era prima oară când făcea asta. De data asta, însă, a început să bată vântul și focul i-a scăpat de sub control. A încercat să-l stingă cu o greblă, dar n-a reușit.

 „Soția decedatului s-a dus în grădină, că el nu mai răspundea la telefon. A sunat o dată, de două ori și nu răspundea. Și a urcat femeia după el. Nu l-a văzut și a început să-l strige. 

Nu și-a dat seama că e în foc, doar când s-a dus mai aproape l-a recunoscut după adidași”, povestește, pentru PressOne, un vecin care dorește să rămână anonim.

Pompierii au ajuns la fața locului, dar n-au mai avut ce să facă. Focul se stinsese odată cu bărbatul care l-a pornit, spun martorii.

În Răzvad, grădina din deal e azi verde. Plină de iarbă nouă, proaspătă, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat acolo cu doar câteva luni în urmă. Singura dovadă, spun vecinii, ar fi o cruce pe care familia bărbatului a ridicat-o în grădină în amintirea lui. 

„Ziceai că e o buturugă acolo”

„La sosirea forţelor de intervenție, incendiul se manifesta generalizat la o locuință și la o anexă. Pentru lichidarea incendiului, dar şi pentru îndepărtarea efectelor negative, salvatorii ialomițeni au acționat aproximativ 3 ore (…). Din nefericire, în curte a fost găsit corpul carbonizat al unei persoane de sex feminin, cu vârsta de aproximativ 70 de ani”.

În iunie 2022, pompierii detașamentului Urziceni au fost chemați să intervină la stingerea unui incendiu dintr-o gospodărie din Ciocârlia, Ialomița. La 112 sunase un vecin care lucra în curte și care auzise zgomote. Când a mers să vadă despre ce era vorba, a sesizat focul care cuprinsese deja casa de alături și jarul adus de vânt până în curtea lui.

„În ziua aia a dat foc undeva în curte. Și a început un vânt puternic. (…) Eu am venit, am intrat unde știam că doarme ea [vecina lui, n.red.], nu am găsit-o. Am căutat-o pe afară, după am intrat și am scos butelia și ce mai avea de valoare prin casă. Însă, între case, dogorea focul foarte tare”, povestește vecinul care a sunat la 112 și care, împreună cu alte 30 de persoane din sat și membrii Serviciului Voluntar de Urgențe Ciocârlia, a intervenit pentru a stinge focul care amenința să ajungă la un lan de grâu aflat chiar în spatele gospodăriei.

Potrivit cercetărilor preliminare, victima ar fi făcut focul și, din cauza unui defect la picior care îi limita mobilitatea, nu a putut controla extinderea lui.

„După ce au venit pompierii și au început să stingă, au găsit-o undeva la colțul casei. Căzută. Arsă. Dar în primă fază nu-ți dădeai seama, ziceai că e o buturugă acolo. Atât de mare era vâlvătaia, că nu te puteai apropia”, adaugă vecinul care a intervenit la incendiu.

La aproape doi ani de la incendiul din Ciocârlia, urmele lăsate de foc încă se văd. Copacul din curte n-a mai înverzit, chiar dacă în jurul lui a crescut iarbă nouă. Iar casa arsă a rămas fără o bucată din acoperiș.

15 persoane au murit în 2022

Dintr-un răspuns transmis PressOne de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, reiese că 15 persoane au murit în 2022 din cauza incendiilor de vegetație, iar alte 42 au fost rănite.

Incendiile de vegetație au făcut victime și în rândul animalelor. Doar în 2022, 43 de animale au murit din cauza asta.

Omul și „curățenia de primăvară” = 23.772 incendii de vegetație

Potrivit rapoartelor europene, printre cele mai afectate suprafețe de incendii se numără cele agricole, fondul forestier și zonele de stufăriș din Delta Dunării, despre care a m vorbit deja într-un material anterior din această serie („other natural land” din tabelul de mai jos):

În același răspuns transmis de IGSU PressOne reiese faptul că peste 75% din incendiile la care inspectoratul a intervenit au fost aprinse intenționat, pentru „pentru arderea miriștilor ori pentru igienizarea terenurilor de vegetație uscată”. Oamenii dau foc cu bună știință resturilor de vegetație, deși arderea este interzisă și cei prinși pot primi amenzi de până la 6.000 de lei.

Conform IGSU, în 2020 serviciile profesioniste pentru situații de urgență au intervenit la limitarea și lichidarea a 16.216 incendii de vegetație și alte asemenea (întâmplate pe terenuri virane, curți, grădini sau miriște). În 2021, IGSU a intervenit la stingerea a 12.885 de astfel de incendii peste tot în țară, iar în 2022 numărul lor aproape s-a dublat: 23.772.

În perioada 2020-2023, județele „fruntașe”, în care pompierii au avut peste 1.000 de intervenții pe an de stingere a incendiilor de vegetație, au fost Teleorman, Mehedinți, Prahova și Dâmbovița. În Dâmbovița, atât în 2020 cât și în 2022, pompierii ISU au fost chemați la peste 1.000 de incendii de vegetație. Până în martie 2023, județul conducea clasamentul pe țară la intervenții: 221. 

De ce dau oamenii foc? 

Mai ales dacă își pun viața în pericol?

„Se înțelege că prin arderea deșeurilor de vegetație uscată, produsul rezultat ar fi un bun îngrășământ pentru terenul agricol”, explică Antonache George, comandant al Detașamentului de Pompieri „Morarilor”, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București- Ilfov, care adaugă faptul că un foc devine periculos în momentul în care nu mai poate fi controlat.

„Dacă vântul începe să ia jar și să ți-l arunce către alte lucruri din zonă, materiale textile, lemn, mase plastice, atunci l-ai scăpat de sub control și nu mai este un foc controlat, este un incendiu”, spune comandantul Antonache George.

E bun sau nu focul pentru sol? „În primul rând, e ilegal”

Am încercat să aflăm de la mai mulți experți dacă focul face bine sau nu terenurilor agricole, dar părerile sunt împărțite. O instituție cu competențe în domeniu este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii și acreditat să efectueze cercetări privind calitatea solului. 

Potrivit directorului științific, Mihail Dumitru, incendierea duce la pierderea materiei organice din sol.

„În primul rând, e ilegal. (…) Pierderea de materie organică este extrem de dăunătoare pentru activitatea biologică a solului. Duce la o mai ușoară destructurare a solului respectiv, crește capacitatea erozională, solul e antrenat mai ușor de ploaie, dacă este teren în pantă”, explică Mihail Dumitru, director științific ICPA București.

Liviu Buzilă este geomorfolog, predă la Facultatea de Geografie de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și susține exact contrariul: că arderea miriștilor ar fi benefică pentru sol.

„Cenușa produsă prin incendiu este un îngrășământ fantastic pentru soluri, cele mai bune soluri se găsesc acolo unde se găsește cea mai multă cenușă, inclusiv cea vulcanică. Asupra solurilor, incendiul de vegetație este benefic din două direcții: se formează cenușa respectivă, iar, în al doilea rând, o parte din dăunătorii care există mor”, explică Buzilă.

Potrivit cercetătorului, incendierea miriștilor nu este dăunătoare pentru sol, pentru că focul se mișcă repede și nu pătrunde decât foarte puțin în adâncime. 

„La țară se practică incendierea miriștilor tocmai pentru a scăpa mai repede de resturile respectivei culturi. Dar asta înseamnă un incendiu de 2, 3 ore. La incendiile de miriști, nici măcar fauna din sol nu este puternic afectată. Tot ce există – viermi, insecte – se poate duce în adâncime și poate să trăiască fără niciun fel de probleme. La 2, 3 ore de ardere, căldura nu pătrunde decât la 2, 3 centimetri”, susține acesta.

Pentru mulți fermieri, spune Mihail Dumitru, directorul științific al ICPA București, este mult mai ieftin să dea foc resturilor vegetale decât să aplice alte tratamente. Însă cei care primesc plăți din fonduri naționale sau europene sunt obligați să respecte niște norme de ecocondiționalitate, tocmai pentru a păstra materia organică în sol. Iar o normă foarte clară este interdicția de a incendia terenul arabil. 

„Vin apoi cu o arătură relativ adâncă, amestecă solul și nu-i dăunează la cultura următoare. Și de-asta și-au permis mulți fermieri să practice sistemul ăsta ca să scape de resturile vegetale (…) Asta nu înseamnă că e mult mai bine. Există rutine care nu pot fi combătute. Și atunci legiuitorul a dat o lege, să nu mai fie doar sfaturi”, este concluzia directorului ICPA București. 

„Am dat foc de mii de ori, nu credeam că voi păți ceva acum”

Nu doar că incendierea este interzisă, dar este și periculoasă. Cei care provoacă incendiul sunt, de cele mai multe ori, și cei care suferă arsurile sau intoxicația cu fum.

„Marea majoritate cred că o fac pentru că așa sunt obișnuiți sau cred că lor nu li se poate întâmpla (…) Dar ei nu-și dau seama de pericolul la care se expun și fac marea prostie că dau foc și nu mai supraveghează. Dacă a rămas jar, bate vântul, îl aruncă puțin și e suficient”, e de părere Antonache George, comandat al Detașamentului de Pompierii „Morarilor”, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spiri” București- Ilfov.

Nu de puține ori a auzit, după o intervenție de stingere a unui incendiu de vegetație, că „am dat foc de mii de ori, nu credeam că voi păți ceva acum”.

O statistică de la nivelul IGSU arată că în mai mult de 80% dintre cazuri, vârsta medie a persoanele decedate în incendii de vegetație este de peste 56 de ani. 

„O zonă incendiată rămâne așa zece ani”

Dacă incendiile de miriște durează câteva ore, nu același lucru este valabil și pentru cele din fondul forestier, care ajung să dureze și câteva zile. Doar în 2021 au fost înregistrate 8 incendii care au durat mai bine de 24 de ore, arată datele europene.

„E important de specificat cât durează un incendiu și zona unde se produce. Într-o zonă de pădure, unde se aprinde pădurea de conifere, acolo durează câteva zile. Se produce o evaporare puternică a apei din solul respectiv, poate să determine distrugerea faunei din sol, care are rolul de a determina afânarea și permeabilitatea solului. Produce modificări nu neapărat la nivelul structurii, ci la nivel mecanic, solul devine extrem de compact. Cărămida este o argilă care a fost arsă în foc, deci dacă avem perioade lungi de timp în care incendiul persistă, putem avea transformarea parțială a solului într-un material care nu mai poate fi utilizat din punct de vedere agricol”, spune Liviu Buzilă, geomorfolog.

În cazul miriștilor, dacă suprafața incendiată se află lângă o fâneață, atunci incendiul reprezintă și un pericol asupra biodiversității.

„Incendierea vegetației are efecte negative asupra biodiversității și asta din cauza faptului că focul de la suprafață distruge rezerva de semințe din sol. Mai ales la plantele anuale, iar în felul acesta se modifică echilibrul care exista până atunci într-o fâneață. (…) Florile de câmp dispar și rămân predominante specii de ierburi cu rizomi adânci, care scapă și nu sunt afectate așa de tare de incendiu”, explică Cosmin Sicora, cercetător biolog și directorul Grădinii Botanice Jibou.

Plantele anuale, adăugă cercetătorul, reprezintă sursa principală de polen pentru polenizatori. Prin urmare, dacă ele dispar, sunt afectate și albinele și alte insecte care se ocupă cu polenizarea, iar asta se resimte la culturile agricole.

„Fânețele din România, mai ales în zona Transilvaniei, sunt un hotspot de biodiversitate și au numărul cel mai mare de specii din domeniul de fâneață din lume. Sunt mai multe specii decât în savanele africane. Incendierea distruge semințele dintr-un an, foarte puține se mai refac. O zonă incendiată rămâne zece ani așa”, spune Sicora.

Nu în ultimul rând, incendiile de vegetație anulează chiar efectul pe care îl au plantele.

„Orice plantă fixează bioxid de carbon și elimină oxigen, iar în momentul în care o ardem, eliminăm din nou acel bioxid de carbon stocat în plantă”, adaugă biologul.

Sancțiuni, dar nu prea

Câte sancțiuni s-au dat însă? Pentru perioada 2020 – 2023, inspectorii IGSU au efectuat peste 6.000 de verificări și controale de prevenire a arderilor de vegetație și-au dat peste 1.600 de avertismente și 480 de amenzi, cu valoare totală de aproximativ 1 milion de lei.

În 2019, IGSU, Garda de Mediu și APIA au semnat un protocol de colaborare pentru creșterea eficienței acțiunilor de control a fermierilor care solicită fonduri naționale sau europene. Mai exact, în momentul în care ISU intervine la stingerea unui incendiu de miriște, notifică APIA de asta. 

APIA este un actor important atunci când vine vorba de sancțiuni, pentru că are posibilitatea de a retrage de la plăți fermierul care și-a curățat terenul agricol prin incendiere. Însă pentru campania de fonduri din 2022, din 1.418.727 de solicitanți de sprijin din fonduri europene și naționale, APIA a retras fonduri de la doar 4.287 de fermieri pe motiv de neconformitate cu standardul european de ecocondiționalitate (care interzice incendierea miriștilor). 

Reamintim că în 2022, pompierii IGSU au fost chemați să intervină la stingerea a 23.772 incendii de vegetație uscată.

Multe incendii de vegetație uscată rămân, însă, nesancționate. „Dacă e observat târziu, omul care a dat foc, a fugit. Sau dacă e pe timp de noapte, atunci e greu de stabilit. Poți să stabilești cauza, o ardere provocată. Dacă găsești și un teren neigienizat, iar de jur împrejurul lui găsești teren arat, cultivat, acolo poți să bănuiești că a fost generat în mod intenționat”, adaugă și purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București – Ilfov.

Greu și la capitolul prevenție

În cazul incendiilor de vegetație, vorbim de mai multe părți care pot interveni pentru a preveni, combate și stopa fenomenul.

Pompierii au atribuții în toate aceste direcții, iar la nivelul fiecărui inspectorat județean pentru situații de urgență există și Inspecția de Prevenire. Inspectorii de prevenire pot face întâlniri cu autoritățile locale pentru a întări interdicția incendierii vegetației și a prezenta măsurile de apărarea la incediu. La aceste întâlniri trebuie să participe, teoretic, reprezentanți ai Comisariatelor județene ale Gărzii de Mediu, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, primării, direcții agricole și silvice, ocoale silvice, Garda Forestieră, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

„Inspectorii de la prevenire se ocupă cu pregătirea autorităților locale. Ce sunt învățați oamenii? Primarul să-și îndeplinească atribuțiile, să monitorizeze permanent terenurile agricole din raza primăriei, să aplice sancțiuni. Când se produce un incendiu să se deplaseze responsabilul acolo, să ne acorde sprijinul necesar (…) Și să prevină. Avem pliante, afișe, care sunt elaborate de noi, iar primăriile le iau și le afișează în locuri vizibile”, explică Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealu Spirii” București-Ilfov.

În zonele rurale, însă, cea mai puternică voce de care ar ține cont localnicii este cea a Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU lucrează direct cu ISU pe partea de prevenție). De exemplu, în Răzvad, Dâmbovița, SVSU înseamnă o echipă de aproximativ 9 persoane care intervin cum pot în caz de urgențe. Și transmit, din om în om, care sunt pericolele incendierii miriștilor.

„Avem afișe pe ușa primăriei și verbal. Ne întâlnim cu oamenii și vorbim. Mai scriem pe Facebook. Și mai dăm din gură în gură. Am avut întâlniri și cu poliția și pompierii la sala de sport”, explică Bogdan Manolescu, șeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Răzvad.

Cu toate astea, când e sezonul de foc, primăvara și toamna, oamenii tot la foc apelează pentru curățarea terenurilor.

„Noi suntem pregătiți să intervenim, mai ales la cele de câmp, de miriște. 99% sunt date de ei, dar nu am prins pe nimeni. Noi de la SVSU intervenim cu o suflantă și încercăm să ținem sub control până ajung cei de la ISU. În februarie-martie avem probleme mai grave. În perioada asta avem echipamentul de intervenție, bocanci, costum și cască, în mașină. Ca să ne mișcăm mai repede”, adaugă șeful SVSU.

Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în perioada iulie-septembrie 2022, la posturi de radio cu acoperire națională s-a putut auzi un spot audio prin care populația era informată de interdicția arderii vegetației uscate și a miriștilor.

Omul și pompierul. „Cel mult le putem spune: «Nea Vasile, las-o puțin mai moale»”

În toate rapoartele EFFIS se arată că incendiile tot mai numeroase și mai violente din Europa, Orientul Mijlociu și Nordul Africii sunt indicatori clari ai efectelor pe care le au schimbările climatice. De exemplu, în România, anul 2018 a fost unul sărac în incendii de vegetație și datorită faptului că au fost ploi abundente. Nu același lucru este valabil și pentru 2022, când s-a înregistrat un număr de incendii de vegetație uscată cum n-au mai fost din 2006.

Pe lângă schimbările climatice, cauza principală a incendiilor de vegetație uscată rămâne factorul uman. Foarte puține apar de la sine. În ciuda riscurilor la care se expune atunci când incendiază vegetația uscată, omul continuă să o facă. Fie pentru că e mai simplu și mai ieftin să scape așa de resturile vegetale de pe un teren agricol, fie pentru că își spune că „îngrașă” solul sau pur și simplu pentru că a făcut-o de multe ori și nu a văzut nicio consecință.

Incendiul din Răzvad din primăvara acestui an, care a dus la moartea unui om, i-a speriat pe localnici. 

 „A avut un impact puternic, nu s-a mai dat foc. Anul trecut am avut 27 de incendii de vegetație, iar anul ăsta nu au mai fost așa”, ne-au declarat surse din cadrul primăriei.

„Oamenii trebuie să fie mai responsabili. Așa noi ar trebuie să punem omul și pompierul, că multe sunt cu intenție, clar, nu e întâmplător. Noi, de la SVSU, nu avem putere de convingere. Cel mult le putem spune, «nea Vasile, las-o puțin mai moale». Dar le zicem, că suntem prieteni. În primă fază zic ok, iar la două zile dau iar foc”, este concluzia lui Bogdan Manolescu, șef SVSU Răzvad.

Incendierea vegetației uscată este un fenomen care poate duce la pierderi de vieți omenești și care are șanse să se repete în fiecare an. Contribuie la asta schimbările climatice tot mai dure, dorința de a face agricultură cu cât mai puține costuri și greutatea cu care autoritățile sancționează și previn fenomenul.

Această serie de materiale este realizată în parteneriat cu European Data Journalism Network (EDJNet), în cadrul proiectului FIRE-RES. EDJNet este o rețea de publicații media independente și de redacții care produc jurnalism de date, din care face parte și PressOne.