6-7 februarie 2023, 150 hectare

21 februarie 2023, 20 hectare

25 februarie 2023, 110 hectare

20 martie 2023, 20 hectare

24 martie 2023, 15 hectare

România arde (I). Cum a ajuns focul să pună Delta Dunării pe harta incendiilor de vegetație din Europa: „Care trece cu barca și i se pare că e prea mult stuf, îi dă foc”

Mediu

24/04/2023

Cifrele de mai sus sunt doar o parte din incendiile de vegetație produse de la începutul anului în Delta Dunării, rezervație a biosferei, zonă umedă de importanță internațională, sit al patrimoniului natural și universal și sit al rețelei Natura 2000. Suprafața reală e mult mai mare și mai greu de calculat.

O privire din satelit, prin intermediul Sistemului european de informații privind incendiile forestiere, ne arată o deltă colorată. Dar nu de verdele stufului, ci de verdele cu care au fost marcate suprafețele incendiate. Un raport european din 2020 arată că România este răspunzătoare pentru aproape jumătate din incendiile petrecute în arii protejate în Europa, doar ca urmare a incendiilor din Deltă.

De ce dau oamenii foc vegetației din Delta Dunării? Am mers la fața locului pentru a încerca să înțelegem.

Pe fondul schimbărilor climatice, dar și al practicilor agricole, în România sunt din ce în ce mai multe incendii de vegetație și de pădure. Un raport al Comisiei Europene arată că, în 2020, România a fost cea mai afectată țară din UE în ceea ce privește incendiile de vegetație și de pădure. Era urmată de Portugalia, Spania și Italia. Atât în 2019, cât și în 2020, România a reprezentat jumătate din suprafața arsă în siturile Natura 2000, în principal în Delta Dunării (aproximativ 70.000 de hectare).

În 2021, România a avut peste 15.000 de hectare arse în siturile Natura 2000. Prin comparație, în ciuda unui număr disproporționat de mare de incendii în general, Grecia a avut doar 10.000 de hectare arse în situri protejate în același an. 

În 2022, numărul incendiilor de pădure în România a crescut de 7 ori față de 2021: 711 de incendii au fost înregistrate în prima jumătate a anului, față de 98 înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut. Numai în perioada 25-27 martie 2022, au fost semnalate aproape 1.400 de incendii de vegetație pe întreg teritoriul României. Până la începutul lui aprilie, 5 persoane muriseră în 2022 din cauza incendiilor de vegetație în România. 

Acesta este primul material dintr-o serie în care vrem să discutăm, pe larg, răspunsurile la întrebarea: de ce arde România și ce putem face în această privință?

Traseul în Cheile Șugăului-Munticelu. Accidentul de escaladă a avut loc pe versantul din dreapta imaginii, jos lângă potecă.

Refrenul „Nimeni nu e de vină”: Cazul unei turiste zdrobite de o stâncă îți arată că traseele montane ridică serioase probleme de siguranță

Un accident care a lăsat o turistă cu zece coaste rupte și un hematom în plămân arată că administrarea traseelor montane pe verticală nu este reglementată la modul serios în România. Salvamontul nu are atribuții pentru întreținerea traseelor de escaladă, ci doar a potecilor, iar administratorii privați ai ariilor protejate nu pot fi trași la răspundere în lipsa prevederilor legale.

„Mașina sau avionul care-ți transportă organismul de colo-colo vor consuma (sic!) mai puțin combustibil”, spune Doctor Cezar într-un videoclip despre beneficiile postului intermitent. Captură foto via Youtube

Sfaturi de nutriție pe TikTok. Doctorii-vedetă care-ți spun ce să mănânci și când să nu mănânci, pentru a evita cancerul

PressOne a analizat conținutul mai multor influenceri-doctori a căror popularitate a explodat în pandemie și care îmbină sfaturile generale despre nutriție cu cele despre mișcare, slăbit, psihologie și chiar relații intime. Deși uneori util, este un conținut care poate face rău atunci când anumite diete, obiceiuri alimentare sau suplimente sunt prezentate ca soluții minune pentru probleme grave de sănătate.

Sfântu Gheorghe este cel mai vechi braț al Dunării. Aproape de gura de vărsare a fluviului în Marea Neagră este comuna cu același nume ca al brațului, parte a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Poți ajunge la cei aproximativ 560 de localnici doar cu barca. Un drum de peste o oră.

Debarcaderul din Sfântu Gheorghe, principala zonă de acces în comună. Foto: Andreea Câmpeanu

Debarcaderul din Sfântu Gheorghe, principala zonă de acces în comună. Foto: Andreea Câmpeanu

Debarcaderul din Sfântu Gheorghe, principala zonă de acces în comună. Foto: Andreea Câmpeanu

Debarcaderul din Sfântu Gheorghe, principala zonă de acces în comună. Foto: Andreea Câmpeanu

Odată ajuns din nou pe uscat, dai de o localitate împărțită simplu: strada I, cu primăria, postul de poliție, căminul cultural și, de ceva vreme, un muzeu, și strada II, unde e școala. De-o parte și de alta a drumului neasfaltat sunt case. Unele cu acoperiș din stuf, altele din țiglă, unele cu panouri fotovoltaice.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Una dintre străzile principale din Sfântu Gheorghe. Primarul comunei, Valentin Sidorencu, a dorit, la un moment dat, construirea unui parc cu panouri fotovoltaice pe o pășune, undeva la 7 km distanță de localitate, unde nu era nimic. Autoritățile au interzis asta, pe motiv că ar schimba imaginea Deltei Dunării. Au permis însă amplasarea panourilor pe case. Foto: Andreea Câmpeanu

Una dintre străzile principale din Sfântu Gheorghe. Primarul comunei, Valentin Sidorencu, a dorit, la un moment dat, construirea unui parc cu panouri fotovoltaice pe o pășune, undeva la 7 km distanță de localitate, unde nu era nimic. Autoritățile au interzis asta, pe motiv că ar schimba imaginea Deltei Dunării. Au permis însă amplasarea panourilor pe case. Foto: Andreea Câmpeanu

Una dintre străzile principale din Sfântu Gheorghe. Primarul comunei, Valentin Sidorencu, a dorit, la un moment dat, construirea unui parc cu panouri fotovoltaice pe o pășune, undeva la 7 km distanță de localitate, unde nu era nimic. Autoritățile au interzis asta, pe motiv că ar schimba imaginea Deltei Dunării. Au permis însă amplasarea panourilor pe case. Foto: Andreea Câmpeanu

Una dintre străzile principale din Sfântu Gheorghe. Primarul comunei, Valentin Sidorencu, a dorit, la un moment dat, construirea unui parc cu panouri fotovoltaice pe o pășune, undeva la 7 km distanță de localitate, unde nu era nimic. Autoritățile au interzis asta, pe motiv că ar schimba imaginea Deltei Dunării. Au permis însă amplasarea panourilor pe case. Foto: Andreea Câmpeanu

Potrivit Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, instituție însărcinată din 1993 cu managementul rezervației, în primele trei luni din acest an au avut loc 27 de incendii de vegetație în Delta Dunării, dintre care 3 în arii strict protejate. Adică acolo unde, conform legii, este interzisă activitatea economică și se poate intra doar pentru cercetare sau supraveghere. Pe teritoriul rezervației există 20 de astfel de perimetre, iar aproape jumătate din ele se află în zona Sfântu Gheorghe.

Doamna Laura Efimov se ocupă cu primitul turiștilor, cărora le gătește pește proaspăt, prins chiar de soțul ei, Nicu Efimov, pescar. Ca furnica, Laura muncește vara ca să aibă iarna:

„Pun în bancă și am toată iarna să-mi plătesc utilitățile. Mi-am adunat bani din vară, ultima tranșă (n.r. de facturi) am plătit-o din ce am muncit din vară. Nici n-am împrumutat. După aia, încep iar să adun”, povestește Laura Efimov.

Dacă analizăm datele EFFIS, vedem clar cum arată situația în zona Sfântu Gheorghe: în perioada 2020-2023, sateliții au înregistrat peste 40.000 de hectare afectate de incendii.

Prin comparație, suprafața totală a comunei este de puțin peste 62.000 de hectare. 

Sursă video: Ovidiu Roșu/ARCA

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Delta” al județului Tulcea, 99% din incendiile din perioada 2020-2023 au fost cauzate de factori antropici (cu alte cuvinte, de om) și autorii nu au fost cunoscuți. Mai mult, majoritatea incendiilor au fost localizate în zone greu accesibile. După cum spun localnicii, „s-a dat foc în baltă”, adică pe o suprafață de apă unde crește stuf sau altă vegetație.

Nicu Efimov trăiește în Sfântu Gheorghe de când se știe. Se ocupă cu pescuitul comercial, alături de fiul său, Mirel. Când nu pescuiește, plimbă turiștii cu barca. S-a obișnuit cu plusurile și minusurile care vin la pachet cu traiul în Deltă, dar trage să schimbe „legislația strâmbă”, după cum îi spune.

Nicu Efimov se uită la o hartă a Deltei Dunării, în Sfântu Gheorghe. Foto: Andreea Câmpeanu

Nicu Efimov se uită la o hartă a Deltei Dunării, în Sfântu Gheorghe. Foto: Andreea Câmpeanu

Nicu Efimov se uită la o hartă a Deltei Dunării, în Sfântu Gheorghe. Foto: Andreea Câmpeanu

Nicu Efimov se uită la o hartă a Deltei Dunării, în Sfântu Gheorghe. Foto: Andreea Câmpeanu

„Noi, la ora actuală, avem o zonă comercială în care ar trebui să ajungem cu elicopterul. Legal. Pentru că un canal de acces este zonă strict protejată, iar pe 3 km din alt canal, este iar zonă strict protejată. Cum ajungem acolo?

Zona comercială nu este nici balizată. În momentul în care arunc plasele, mă iau după repere ochiometrice. Pot depăși și zona și să intru în spațiul zonei de arie strict protejată. Și dacă dai de un organ aiurea, îți spun că ești braconier, că ai intrat 2 metri în zona de arie strict protejată”, mărturisește Nicu.

Mirel Efimov, fiul lui Nicu Efimov, ambii pescari, pregătește plasa cu care vor pescui. La început de aprilie erau ultimele zile în care era permis pescuitul la scrumbie. Ulterior, se va intra în perioada de prohibiție. Foto: Andreea Câmpeanu

Mirel Efimov, fiul lui Nicu Efimov, ambii pescari, pregătește plasa cu care vor pescui. La început de aprilie erau ultimele zile în care era permis pescuitul la scrumbie. Ulterior, se va intra în perioada de prohibiție. Foto: Andreea Câmpeanu

Mirel Efimov, fiul lui Nicu Efimov, ambii pescari, pregătește plasa cu care vor pescui. La început de aprilie erau ultimele zile în care era permis pescuitul la scrumbie. Ulterior, se va intra în perioada de prohibiție. Foto: Andreea Câmpeanu

Mirel Efimov, fiul lui Nicu Efimov, ambii pescari, pregătește plasa cu care vor pescui. La început de aprilie erau ultimele zile în care era permis pescuitul la scrumbie. Ulterior, se va intra în perioada de prohibiție. Foto: Andreea Câmpeanu

Mai mult, în Sfântu Gheorghe nu există niciun traseu turistic legal de mers cu barca. 

„Se face tacit. Se merge pe un canal al zonei strict protejate. Este realizată o chestie tacită ca traseu turistic, dar, legal, n-ar trebui să fim acolo. Am cerut un coridor pe lângă mal, până-n zona comercială. Așa se realiza și un traseu turistic legal și deplasarea turiștilor”, adaugă Nicu Efimov.

Tacit se face și incendierea vegetației. În ciuda faptul că legislația interzice utilizarea focului pentru curățarea terenurilor, locuitorii din deltă încă fac asta.

„Vegetația se incendiază pentru a curăța terenul. Că e folosit, că nu e folosit, se dă pentru regenerare. Din bătrâni, ardeau. Singura problemă este că sunt unii plecați cu sorcova și aprind când nu trebuie. Dar igienizare trebuie făcută”, ne explică Nicu.

Stuf uscat în Sfântu Gheorghe. Foto: Andreea Câmpeanu

Stuf uscat în Sfântu Gheorghe. Foto: Andreea Câmpeanu

Stuf uscat în Sfântu Gheorghe. Foto: Andreea Câmpeanu

Stuf uscat în Sfântu Gheorghe. Foto: Andreea Câmpeanu

Stuful este o resursă pentru toți locuitorii. Se poate da animalelor ca hrană și se poate folosi în construcții, pentru a fi transformat în peleți sau pentru acoperișuri. Din câte explică localnicii, când vine vorba de incendiere, lucrurile se întâmplă în felul următor: pentru a avea primăvara stuf proaspăt, iarna este nevoie să scapi de cel vechi. Așa că în decembrie - februarie, când păsările nu cuibăresc și animalele sunt retrase, se dă foc resturilor din anii precedenți. 

Stuf proaspăt crește în locul stufului ars, în apropiere de Sfântu Gheorghe. Zona în care, în decembrie 2022, au fost incendii de vegetație. Conform locuitorilor din Sfântu Gheorghe, la primăvară aici ar trebui să fie plin de stuf nou, verde. Foto: Andreea Câmpeanu

Stuf proaspăt crește în locul stufului ars, în apropiere de Sfântu Gheorghe. Zona în care, în decembrie 2022, au fost incendii de vegetație. Conform locuitorilor din Sfântu Gheorghe, la primăvară aici ar trebui să fie plin de stuf nou, verde. Foto: Andreea Câmpeanu

Stuf proaspăt crește în locul stufului ars, în apropiere de Sfântu Gheorghe. Zona în care, în decembrie 2022, au fost incendii de vegetație. Conform locuitorilor din Sfântu Gheorghe, la primăvară aici ar trebui să fie plin de stuf nou, verde. Foto: Andreea Câmpeanu

Stuf proaspăt crește în locul stufului ars, în apropiere de Sfântu Gheorghe. Zona în care, în decembrie 2022, au fost incendii de vegetație. Conform locuitorilor din Sfântu Gheorghe, la primăvară aici ar trebui să fie plin de stuf nou, verde. Foto: Andreea Câmpeanu

Alternative, spune Nicu Efimov, nu există. Nu se poate recolta manual, deoarece e nevoie ca apa din baltă să înghețe, iar stuful să fie uscat pentru a putea fi secerat. Nici mecanizat nu se poate recolta, căci există riscul distrugerii rădăcinii iar planta nu va mai crește anul următor. Iar problema cea mai mare este suprafața: „Cum să cureți altfel mii de hectare?”

Stuful vechi trebuie înlăturat din mai multe motive, ne explică și primarul comunei Sfântu Gheorghe. După doi, trei ani, ajunge la o înălțime de peste doi metri și cade.

„Se face ca un covor de vegetație care nu intră în putrefacție (...) Nu permite nici plantelor să trăiască, nici viețuitoarelor să se cuibărească acolo. Dacă eu las zona aia, în cinci ani se depune un covor de 20 de centimetri de vegetație și acolo nu mai intră peștele”, spune primarul Valentin Sidorencu.

Valentin Sidorencu, primarul din Sfântu Gheorghe, este la al treilea mandat. Foto: Andreea Câmpeanu

Valentin Sidorencu, primarul din Sfântu Gheorghe, este la al treilea mandat. Foto: Andreea Câmpeanu

Valentin Sidorencu, primarul din Sfântu Gheorghe, este la al treilea mandat. Foto: Andreea Câmpeanu

Valentin Sidorencu, primarul din Sfântu Gheorghe, este la al treilea mandat. Foto: Andreea Câmpeanu

Așadar, curățarea pare necesară pentru pescuit, din care trăiesc majoritatea localnicilor.

„Să aibă apă curată, să nu aibă impedimente de a intra într-o zonă. Peștele caută temperatura propice a apei. Iar apa se încălzește mai repede atunci când adâncimea este mică”, explică Nicu Efimov, pescar în Sfântu Gheorghe.

O altă activitate din care trăiesc mulți oameni în deltă este creșterea bovinelor. Pășunatul se poate face însă doar în câteva zone, cunoscute drept grinduri, a căror altitudine oscilează în funcție de nivelul apei și prezintă risc de inundație. Așa se face că mulți dau vina pe crescătorii de bovine că incendiază vegetația pentru a extinde suprafața de pășunat și așa redusă.

În Delta Dunării, animalele cresc în stabulație liberă. Adică sunt lăsate în libertate pe grindurile pe care fermierii le închiriază de la administrația locală. Foto: Andreea Câmpeanu

În Delta Dunării, animalele cresc în stabulație liberă. Adică sunt lăsate în libertate pe grindurile pe care fermierii le închiriază de la administrația locală. Foto: Andreea Câmpeanu

În Delta Dunării, animalele cresc în stabulație liberă. Adică sunt lăsate în libertate pe grindurile pe care fermierii le închiriază de la administrația locală. Foto: Andreea Câmpeanu

În Delta Dunării, animalele cresc în stabulație liberă. Adică sunt lăsate în libertate pe grindurile pe care fermierii le închiriază de la administrația locală. Foto: Andreea Câmpeanu

Primarul spune însă că în Sfântu Gheorghe creșterea animalelor este un compromis.

„Sunt unii băieți care și-au luat niște terenuri și niște vite (...). Acum sunt câteva pășuni închiriate, dar timid. Avem 12 contracte încheiate cu fermieri, undeva între 15 și 70 de hectare”, explică primarul din Sfântu Gheorghe.

Chiar și așa, nu neagă însă că fermierii ar putea da foc pentru a-și curăța pășunea.

„Avem undeva în zona Perișor, spre Constanța, cam 18 km. Pe o rază de mii de hectare nu știu nici cine ar putea da foc vegetație, nici cine nu ar putea da foc. Zona aia a ars în toamnă, e vorba de mii de hectare. Pășune închiriată pentru APIA sunt doar 150 de hectare. Dacă ar fi vrut să dea foc ca să-și curețe terenul, ar fi dat foc în zona lui și terminam poezia. (...) Să dai foc la mii de hectare și să zici că protejezi ălea 150 de hectare nu are logică. Nu m-aș duce până acolo. Dar e un curent”, adaugă primarul Valentin Sidorencu.

Vaci în apropiere de Sfântu Gheorghe, în 5 aprilie 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

Vaci în apropiere de Sfântu Gheorghe, în 5 aprilie 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

Vaci în apropiere de Sfântu Gheorghe, în 5 aprilie 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

Vaci în apropiere de Sfântu Gheorghe, în 5 aprilie 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

Delta Dunării face parte din Situl Natura 2000, rețea ecologică de arii protejate la nivel european. Un raport EFFIS din 2020 se arată că România este răspunzătoare pentru aproape jumătate din incendiile petrecute în interiorul sitului Natura 2000, ca urmare a incendiilor din Deltă. Oamenii spun că, dacă vegetația veche nu este curățată, zonele pot deveni și mai inflamabile.

„Dacă începe focul, el se propagă mult mai ușor într-o zonă care nu e curățată. Dacă stuful e des, numai dacă adie vântul poate să-l arunce și peste canal. Și atunci nu mai ai control. Pe canale înguste, sare incendiul de pe o parte pe alta”, spune Nicu Efimov, pescar.

Iar din cauza sedimentelor, depunerile de vegetație de mai mulți ani, unele incendii ajung să dureze și câteva săptămâni. 

Chiar dacă stuful s-a regenerat, în spatele lui, arborii afectații de incendii n-au mai înverzit. Gorgova. Foto: Andreea Câmpeanu

Chiar dacă stuful s-a regenerat, în spatele lui, arborii afectații de incendii n-au mai înverzit. Gorgova. Foto: Andreea Câmpeanu

Chiar dacă stuful s-a regenerat, în spatele lui, arborii afectații de incendii n-au mai înverzit. Gorgova. Foto: Andreea Câmpeanu

Chiar dacă stuful s-a regenerat, în spatele lui, arborii afectații de incendii n-au mai înverzit. Gorgova. Foto: Andreea Câmpeanu

Miriștea a ars mereu în Sfântu Gheorghe, spune primarul.

„Nu văd un pericol în afară de faptul că dioxidul de carbon este foarte dens atunci (...) Dacă tot ne doare atât de tare capul ca stat, ar trebui să facem analiza. Dacă nu recoltez vegetația de-acolo, care sunt efectele? Dacă nu arde, se va atrofia toată zona, pe hectare întregi”, declară primarul din Sfântu Gheorghe, Valentin Sidorencu.

Iar când vine vorba de intervenția în caz de incendiu de vegetație, primarul declară că atunci când arde miriștea, nu intervine.

„Arde până la stingere. Nu ai cum să intervii. Nu au fost pierderi, acolo e doar baltă. Stuf și rogoz. Mai ajunge și în zona de pădure limitrofă. Acolo chiar văd o problemă. În rest, partea de vegetație, să știți că n-am să intervin”, explică primarul din comuna Sfântu Gheorghe.

Cum majoritatea incendiilor de vegetație au loc în zone greu accesibile, pe apă, până ajung pompierii de la Tulcea, intervin cei din cadrul Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență.

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Delta”, în județ funcționează 49 de astfel de servicii.

Și la Sfântu Gheorghe există voluntari care intervin în caz de urgență, dar nu dacă arde miriștea.

„Când arde pe miriște, nu mă duc, că nu este menirea mea. Îmi văd de suprafața mea. Am o mașină de pompieri și nu pot ajunge. E un non-sens (...) Tehnic nu ai putea să intervii. Dacă am vânt din partea dreaptă, în partea stângă am fum. Deci nu aș putea să mă duc din partea stângă, în partea dreaptă este arsă vegetația, nu am cum să mă duc peste zona de stuf ars. Doar aerian ai putea interveni”, conchide primarul din Sfântu Gheorghe, Valentin Sidorencu.

Am văzut și noi vegetație arsă pe malurile Dunării. În unele zone, stuful ars pare o cortină neagră pusă în fața pădurii care începe să înverzească. În alte zone, pe suprafața apei plutesc tije arse. Și printre ele începe să crească vegetație nouă.

Tije arse de stuf, Sfântu Gheorghe. Foto: Andreea Câmpeanu

Tije arse de stuf, Sfântu Gheorghe. Foto: Andreea Câmpeanu

Tije arse de stuf, Sfântu Gheorghe. Foto: Andreea Câmpeanu

Tije arse de stuf, Sfântu Gheorghe. Foto: Andreea Câmpeanu

Nicolae Acsente lucrează de peste 5 ani în construcții în Olanda. L-am găsit acasă pentru că încă nu a început sezonul de muncă în străinătate. Până pleacă, iese pe baltă la pescuit.

Nicu ne-a dus pe Dunăre în zona Sfântu Gheorghe, unde în iarnă a ars vegetația plecând de la km 5 și până la km 17. Ne-am oprit în zona de unde a început focul, care, spune Nicolae, ar fi venit dinspre Sulina și a ajuns până la Sfântu Gheorghe.

„Bătea vântul de la Nord și a adus focul până la Dunăre”, povestește Nicolae Acsente.

Video: Octavian Coman

În zona km 15 vedem o porțiune arsă, dar unde începe să crească din nou vegetație. Nicolae ne asigură că la vară va fi plin de stuf nou, curat.

Înaintăm pe canale, spre Lacul Roșu. Pe malul stâng, oprim pe un grind unde au fost scoase vaci la pășunat. În depărtare, se vede cum a ars vegetația. Focul s-a oprit la liziera pădurii, de parcă ar fi fost o barieră invizibilă acolo. 

Pe Canalul 17, care dă direct în Lacul Roșu, se vede cum incendiul a afectat ambele maluri.

În Zona Lacului Gherasim, unde vegetația este mult mai bogată în sălcii și lipsește stuful, lipsesc și arderile de vegetație.

„Unde nu e stuf, nu se dă foc”, este concluzia lui Nicolae Efimov, locuitor în Sfântu Gheorghe.

Sursă video: Ovidiu Roșu/ARCA

Pe brațul opus, alte păreri

Din Tulcea, cu șalupa, faci 45 de minute până în Gorgova, un sat din comuna Maliuc. Este chiar pe malul stâncos al Dunării, la jumătatea distanței dintre Tulcea și Sulina. Acolo l-am întâlnit pe Sorin Condratov, pescar sportiv, retras pe malurile Dunării după ce și-a încheiat afacerile cu muzica și s-a îndrăgostit de lansetă.

Sorin Condratov, pescar sportiv din satul Gorgova, comuna Maliuc. Foto: Andreea Câmpeanu

Sorin Condratov, pescar sportiv din satul Gorgova, comuna Maliuc. Foto: Andreea Câmpeanu

Sorin Condratov, pescar sportiv din satul Gorgova, comuna Maliuc. Foto: Andreea Câmpeanu

Sorin Condratov, pescar sportiv din satul Gorgova, comuna Maliuc. Foto: Andreea Câmpeanu

Spune că în sat este văzut ca oaia neagră, pentru că vine cu idei diferite de ceilalți. Iar cea mai puternică are legătură cu incendierea vegetației: Sorin nu crede că Delta o duce mai bine de când omul a început să valorifice resursele existente acolo 

„Formându-se Delta Dunării timp de sute ani, s-a format o biodiversitate de excepție. La un moment dat, în anii ‘50, se prindeau somni de peste 400 de kg. Varietatea de plante și de animale și de pește era extraordinară. După anii ‘60, ‘70 a intrat în declin masiv. Motivele fiind intervenția antropică: exploatarea stufului, pescuitul, agricultura și zootehnia”, explică Sorin Condratov.

Vulturul codalb rămâne în Deltă pe tot parcursul anului, astfel încât riscă să-i fie afectate cuiburile de incendiile de vegetație. Foto: Andreea Câmpeanu

Vulturul codalb rămâne în Deltă pe tot parcursul anului, astfel încât riscă să-i fie afectate cuiburile de incendiile de vegetație. Foto: Andreea Câmpeanu

Vulturul codalb rămâne în Deltă pe tot parcursul anului, astfel încât riscă să-i fie afectate cuiburile de incendiile de vegetație. Foto: Andreea Câmpeanu

Vulturul codalb rămâne în Deltă pe tot parcursul anului, astfel încât riscă să-i fie afectate cuiburile de incendiile de vegetație. Foto: Andreea Câmpeanu

Pescar sportiv, Sorin consideră că în Deltă nu este nevoie de intervenția omului, pe care o vede ca o „crimă la adresa naturii”.

„Nu pot să înțeleg de ce au asemenea plăcere de a incendia suprafețele. Ei zic că regenerează natura, că scapă de suprafața aia care se împute și strică apa și din cauza asta nu se reproduce peștele. Deci apa nu s-a împuțit până atunci și n-a dăunat somnilor de 400 de kg? Până la 1900, când au apărut localitățile, cine dădea foc? De ce atunci, în stuful ăla împuțit, se dezvoltau somni de peste 400 de kg? Și crapi de peste 30 de kg”, adaugă Sorin.

Urmările incendiilor de vegetație care au afectat zona Canalul Olguța. Foto: Andreea Câmpeanu

Urmările incendiilor de vegetație care au afectat zona Canalul Olguța. Foto: Andreea Câmpeanu

Urmările incendiilor de vegetație care au afectat zona Canalul Olguța. Foto: Andreea Câmpeanu

Urmările incendiilor de vegetație care au afectat zona Canalul Olguța. Foto: Andreea Câmpeanu

Sorin ne scoate pe baltă cu barca. Mergem spre Canalul Olguța, unde vegetația a ars acum un an și pe o parte și pe alta și apoi către Lacul Furtuna, loc legal de pescuit pentru toți pescarii din zonă.

În ciuda faptului că există numeroase locuri istorice de pescuit, precum Șontea Lată, ele nu se regăsesc în Anexa 3 din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării 159/1266 din iunie 2011, care precizează locurile unde este permis pescuitul sportiv/recreativ.

Cu toate astea, vedem în drumul nostru o mulțime pe pescari pe baltă.

„Ilegaliști”, le spune Sorin, care și-ar dori schimbarea legislației, astfel încât să răspundă și nevoilor locuitorilor.

Trecem și pe lângă un sit arheologic vechi de 5000 de ani, Taraschina, unde au avut loc incendii de vegetație.

„Ce verde trebuia să fie și ce negru e pe alocuri”, oftează Sorin Condratov.

Ajungem pe canalul Olguța, unde se vede că vegetația a ars și stuful începe să se regenereze. Nu același lucru e valabil și pentru copaci. Sălciile nu și-au mai revenit. De la rădăcină în sus sunt arse.

Copaci arși în apropiere de Gorgova. Foto: Andreea Câmpeanu

Copaci arși în apropiere de Gorgova. Foto: Andreea Câmpeanu

Copaci arși în apropiere de Gorgova. Foto: Andreea Câmpeanu

Copaci arși în apropiere de Gorgova. Foto: Andreea Câmpeanu

„Acum un an era negru și pe jos. Dacă după un an nu a ieșit o crenguță verde din copacii ăștia, mai iese ceva din ei? (...) Plânge sufletul în mine, nu sunt de-acord cu ce fac ei”, este concluzia lui Sorin Condratov.

În activitatea de pescar sportiv, însă, Sorin nu e încurcat de stuf. Dar, când e nevoie, chiar și el dă foc. De exemplu, atunci când vrea să recolteze stuf pentru un gard. Spune însă că totul e controlat, stă și supraveghează focul, să se asigure că nu se extinde. 

„Nu am treabă cu stuful. Dacă e o arie de unde vreau să iau pentru un gard sau pentru casă, pe aia o ard, pentru că dacă este stuf căzut, nu-l pot recolta. Dar strict pe zona respectivă, ard controlat, doar pentru asta. Dar nu pentru regenerare, nu pentru pește, nu pentru alte prostii”, explică Sorin Condratov.

Chiar dacă incendierea oricărei vegetații ierboase este interzisă de lege și se sancționează cu amenzi, personalul de teren care administrează Delta Dunării este învățat, prin intermediul unui manual disponibil pe site-ul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării, INCDDD, că:

Efectele incendiilor din 2022. Printre porțiunile arse de vegetație, stuful noul înverzește. Nu același lucru se poate spune despre arborii prinși în incendiu. În apropiere de Gorgova, pe 6 aprilie, 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

Efectele incendiilor din 2022. Printre porțiunile arse de vegetație, stuful noul înverzește. Nu același lucru se poate spune despre arborii prinși în incendiu. În apropiere de Gorgova, pe 6 aprilie, 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

Efectele incendiilor din 2022. Printre porțiunile arse de vegetație, stuful noul înverzește. Nu același lucru se poate spune despre arborii prinși în incendiu. În apropiere de Gorgova, pe 6 aprilie, 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

Efectele incendiilor din 2022. Printre porțiunile arse de vegetație, stuful noul înverzește. Nu același lucru se poate spune despre arborii prinși în incendiu. În apropiere de Gorgova, pe 6 aprilie, 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

„În Delta Dunării, se recoltează stuful de o singură generație (...). Menținerea unor stufărișuri de o singură generație se face prin recoltare anuală sau prin incendiere în timpul iernii (...) Arderile stufărișurilor practicate ca acțiune de defrișare a terenurilor acoperite cu stuf de mai multe generații au un efect pozitiv asupra productivității terenurilor.”

Într-un comunicat transmis PressOne, reprezentații INCDDD au explicat efectele pe care le poate avea un incendiu de vegetație asupra florei și faunei. Sunt idei identice cu cele din manualul prezentat mai sus. Care a fost scris în 2013.

„S-a constat un impact redus al incendiilor asupra speciilor de plante anuale pe teritoriul RBDD. Spre exemplu, arderile stufărișurilor practicate ca acțiune de defrișare a terenurilor acoperite cu stuf de mai multe generații au un efect pozitiv asupra productivității terenurilor și asupra condițiilor de recoltare mecanizată”.

În același comunicat, INCDDD spune că efectele asupra nevertebratelor sunt nesemnificative, pentru că „populații suprinse de incendiu” sunt în formă larvară. Dar nu același lucru este valabil și pentru reptile. Țestoasele de uscat ajung de multe ori pradă incendiilor. Afectate sunt și păsările, căci arderea zonelor stuficole pe o perioadă mai lungă de doi ani consecutivi duce la scăderea abundenței de păsări cu până la 60%. De foc nu scapă nici mamiferele de talie mică care trăiesc tot timpul anului în zone cu stuf, precum nurca europeană.

Concluzia INCDDD? „Precum se vede, există atât efecte pozitive, cât și negative”.

Copaci arși în apropiere de Gorgova, în 6 aprilie 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

Copaci arși în apropiere de Gorgova, în 6 aprilie 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

Copaci arși în apropiere de Gorgova, în 6 aprilie 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

Copaci arși în apropiere de Gorgova, în 6 aprilie 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

De aceeași părere e și primarul din Sfântu Gheorghe, Valentin Sidorencu, care susține că trebuie intervenit în curățarea stufului.

„N-aș putea să zic că-i încurajez pe cetățeni, pentru că este ilegal, dar nici n-am să fac din asta un țel. Nici nu sunt convins că trebuie interzis 100%. Și vă zic de ce: nu suntem parteneri în activitatea asta de rezervație. Nici statul n-a dovedit niciodată asta. (...) Am creat niște măsuri restrictive, dar acțiuni nu am făcut. Ce a făcut statul după ce a interzis incendierea? E nevoie de puțină înțelegere și din partea noastră. Arată-mi unde greșesc, hai să ne găsim, să ne explicați unde greșim. Dacă în februarie dau foc, explică-mi de ce e greșit”, consideră primarul din Sfântu Gheorghe.

O rață înoată lângă un copac ars, în apropiere de Gorgova, în 6 aprilie 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

O rață înoată lângă un copac ars, în apropiere de Gorgova, în 6 aprilie 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

O rață înoată lângă un copac ars, în apropiere de Gorgova, în 6 aprilie 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

O rață înoată lângă un copac ars, în apropiere de Gorgova, în 6 aprilie 2023. Foto: Andreea Câmpeanu

E ușor de dedus, din discuțiile cu oamenii, că problemele din Rezervația Biosferei Delta Dunării nu se reduc la cifrele astronomice de pe harta incendiilor. Ele pleacă, în primul rând, dintr-o colaborare deficitară cu Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Edi Acsente, ghid de turism în Sfântu Gheorghe, spune că o problemă foarte mare constă în faptul că administratorii rezervației uită că în Deltă trăiesc și oameni.

„Din păcate, conducătorii ARBDD consideră locuitorii Deltei Dunării niște paraziți. Din toate punctele de vedere. Ei nu au ce căuta acolo. Tu ai vrea ca ei să dispară și acolo să fie doar animale, ca un acvariu viu, ca un muzeu viu, înconjurat de geam de sus până jos și să vezi cum se mișcă o vidră, cum zboară o pasăre”, spune Edi Acsente.

Oamenii simt că n-au niciun cuvânt de spus cu privire la modul în care este administrată Delta și, în consecință, viața lor.

„De exemplu, conform legii ARBDD, pentru orice activitate economică sau industrială pe care o interzici pe teritoriul rezervației, din orice motiv, trebuie să aduci compensații locuitorilor. Statul român a interzis pescuitul la sturion, dar fără să dea niciun fel de compensație. Și era o sursă de venit fantastică. Tot ce se întâmplă, se întâmplă ca o refulare. Dacă tu nu mă asculți, eu de ce să te ascult?”, explică Edi Acsente.

În perioada septembrie - noiembrie 2022, ARBDD a efectuat o serie de consultări publice cu comunitățile locale pentru a colecta sugestiile acestora cu privire la măsurile vizate în noul plan de management al Deltei Dunării.

Într-un comunicat remis PressOne, cerințele oamenilor sunt clare:

Că realitatea din Deltă nu e înțeleasă cum trebuie de administratorii rezervației este exemplificat și prin faptul că în 2008, statul a dat o hotărâre de guvern ca toate casele din Delta Dunării să fie acoperite doar cu stuf sau țiglă. Însă multe case sunt din lut, nuiele sau chirpic și nu pot rezista sub presiunea acoperișului de stuf. Dacă nu are susținere, cu un astfel de acoperiș casa ajunge să se prăbușească.

Colaborarea proastă cu ARBDD, spune primarul din Sfântu Gheorghe, vine de la faptul că administrația a luat mai mult decât putea duce.  

„Suprafața este foarte mare (nr. 580.000 de hectare). Au instituit o zonă de arie protejată foarte mare și nu o pot administra. În Sfântu Gheorghe, jumate din zonă este strict protejată”, e de părere primarul Valentin Sidorencu.

O problemă rămâne și lipsa valorificării stufului. Înainte exista un combinat de celuloză la Brăila unde era prelucrat. Acum, nu doar că stuful rămâne pe baltă, dar și dacă s-ar dori recoltarea lui pentru acoperișuri, de exemplu, cel de calitate este în zonele de arie strict protejată, unde nu se poate intra.

Un alt detaliu important este și faptul că vegetația e arsă de cine apucă. Decizia e la chibritul celui care trece prin zonă și vede stuf care ar trebui îndepărtat.

„Care trece cu barca și i se pare că e prea mult stuf, îi dă foc!”, mărturisește Nicu Efimov, pescar în Sfântu Gheorghe.

Consecințele legale sunt aproape inexistente. Potrivit primarului din Sfântu Gheorghe, este imposibil ca Poliția să intervină în timp util, având în vedere că suprafața comunei este de 62.000 de hectare, pentru a-l prinde pe făptaș în acțiune.

În perioada 2020-2023, Administrația Biosferei Rezervației Delta Dunării a aplicat 8 sancțiuni contravenționale, fiecare de câte 400 de lei. Asta în contextul în care doar în 2020 au fost înregistrate 177 de incendii de vegetație.

Delta Dunării în Flăcări. Letea, 2023. Foto: Octavian Coman

Delta Dunării în Flăcări. Letea, 2023. Foto: Octavian Coman

Delta Dunării în Flăcări. Letea, 2023. Foto: Octavian Coman

Delta Dunării în Flăcări. Letea, 2023. Foto: Octavian Coman

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură poate da sancțiuni. Are posibilitatea de a retrage de la plăți fermierii care își incendiază terenurile, dar doar dacă acele terenuri sunt declarate ca fiind în exploatare agricolă și înregistrate pentru a primi fonduri de la Uniunea Europeană. Între 2020 și 2023, doar pentru o suprafață de 12,53 de hectare s-a ajuns la asta. Iar asta de pe întreaga suprafața a județului Tulcea, nu doar din Delta Dunării.

Doamna Ionela este casnică, plimbă vara turiștii cu „tuk tuk-ul” ei verde și pescuiește cu undița și pluta în spatele casei. De la ea aflăm că bogăția Deltei este doar o iluzie.

„E săracă Delta, nu mai e Delta care a fost odată. Nu mai e nici pește. Acum e sezonul de scrumbie, dar la vară alergi de nebun să cumperi un pește să faci o mâncare”, explică doamna Ionela.

Strada I din Sfântu Gheorghe, comună din județul Tulcea cu o populație de aproximativ 600 de locuitori. Foto: Andreea Câmpeanu

Strada I din Sfântu Gheorghe, comună din județul Tulcea cu o populație de aproximativ 600 de locuitori. Foto: Andreea Câmpeanu

Strada I din Sfântu Gheorghe, comună din județul Tulcea cu o populație de aproximativ 600 de locuitori. Foto: Andreea Câmpeanu

Strada I din Sfântu Gheorghe, comună din județul Tulcea cu o populație de aproximativ 600 de locuitori. Foto: Andreea Câmpeanu

Realitatea Deltei Dunării este diferită de legislația care ar trebui să o protejeze. Colaborarea deficitară dintre autoritățile competente și comunitatea locală menține problema incendiilor nerezolvată. În tot acest răstimp, anual, Delta ia foc. Anual, vina se aruncă de la o tabără la alta.

Fără soluții concrete, fără alternative atunci când se interzice o acțiune și fără o cunoaștere a resurselor și instrumentelor de care dispun oamenii din Delta Dunării, situația are toate șansele să se repete an de an mult timp de-acum încolo.

<em>După o zi pe baltă, pescarii din Sfântu Gheorghe se întorc seara acasă. </em>Foto: Andreea Câmpeanu

După o zi pe baltă, pescarii din Sfântu Gheorghe se întorc seara acasă. Foto: Andreea Câmpeanu

<em>După o zi pe baltă, pescarii din Sfântu Gheorghe se întorc seara acasă. </em>Foto: Andreea Câmpeanu

După o zi pe baltă, pescarii din Sfântu Gheorghe se întorc seara acasă. Foto: Andreea Câmpeanu

Majoritatea locuitorii din comuna Sfântu Gheorghe sunt trecuți de 50 de ani. Dar mai vin în vizită la bunici nepoții de la oraș. Într-o seară de primăvară, în Sfântu Gheorghe, o bunică îi ține companie nepotului ei.

„Vorbește marea, auzi?!”, întreabă bunica.

„Ce vorbește marea?”, întreabă la rândul lui și nepotul.

Poate n-ar strica să începem să auzim și ce vorbește Delta Dunării. Cu tot cu locuitorii ei. Care fac parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării.

Acestă serie de materiale este realizată în parteneriat cu European Data Journalism Network (EDJNet), în cadrul proiectului FIRE-RES. EDJNet este o rețea de publicații media independente și de redacții care produc jurnalism de date, din care face parte și PressOne.

Share this