România, abandonată de partidele politice: cu ochii la circ, ratăm viitorul. Alte trei consecințe ale alegerilor interne din PNL și USR PLUS

Alex Olaru

Știri

22/09/2021

În plină criză politică, România se confruntă cu un mare risc în ceea ce privește realizarea unor reforme structurale, deja întârziate, atât în economie, cât și în justiție sau educație. Coaliția la putere și-a asumat, după o negociere dură a funcțiilor, că va respecta un program de guvernare și că va aduce calitate în domeniile esențiale căpușate de interese sau încremenite în timp și birocrație. 

S-a vorbit acum zece luni cu aer reformist despre independența Justiției și desființarea Secției Speciale, despre eliminarea pensiilor speciale, o nouă lege a pensiilor sau alegerea primarilor în două tururi. Și de făcut, s-au făcut doar meme-uri cu Florin Cîțu, Barna, Ciolacu&Co.

Ce a pierdut România din cauza alegerilor interne din partide și a circului politic? Și ce urmări vor avea toate acestea? Vocile consultate de PressOne sunt pesimiste. 

Deficitul bugetar, bumerangul din mâna lui Superman 

Potrivit tratatelor europene, statele membre trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar de 3% din produsul intern brut, o valoare calculată pentru perioadele de stagnare economică sau contracție. Altfel spus, experții europeni și guvernele naționale au convenit faptul că dacă o țară stă pe loc sau scade, atunci statul poate cheltui cu cel mult 3% din PIB mai mult decât încasează, pentru a face investiții care să impulsioneze economia. 

În pandemie însă, deficitul României a crescut cu mult peste acest prag. Iar cele mai recente date arată că în primele șase luni ale anului dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli a ajuns deja la 2,96% din PIB, respectiv la 33,8 miliarde de lei. Cel mai probabil, până în decembrie deficitul va ajunge la pragul de 7%. 

„Deficitul bugetar este imens și există un angajament că va fi undeva la 3% în 2024, lucru foarte greu de realizat”, amintește la PressOne analistul economic Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizărilor. O confirmă și economistul Aurelian Dochia, care consideră că blocajul politic de la București nu face altceva decât să crească riscurile și-așa mari provocate de incertitudinile externe.

 „Suntem strâns legați de evoluțiile economiilor europene. Țintele fiscal-bugetare pe care și le-a propus guvernul vor fi foarte greu de îndeplinit, cu atât mai mult cu cât decizia este vulnerabilizată de criza politică actuală.”

Mai departe, deprecierea leului în raport cu euro e influențată și de contrele politice, dar și de alte dezechilibre structurale, cum e diferența între valoarea importurilor și ce exportăm. Potrivit datelor oficiale deficitul balanței comerciale era după șase luni de peste 10,5 miliarde de euro, cu aproape două miliarde mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. 

„Balanța comercială e deficitară de mai mulți ani. Iar deficitul s-a adâncit acum și în 2020, punând presiune pe cursul de schimb. În plus, observăm și o presiune inflaționistă care se manifestă tot mai evident și care nu poate rămâne fără urmări asupra cursului de schimb, prin deprecierea leului”, anticipează Aurelian Dochia. 

Pe acest fundal, recent, premierul Florin Cîțu a intervenit public și a dat asigurări ferme că economia autohtonă și-a revenit și duduie. „13% creștere economică. Sună bine? Adevărații eroi sunteți voi”, a celebrat prim-ministrul datele pe trimestrul al doilea. 

PNRR: Banii europeni și balcanismul clasei politice de la București

Economiștii consultați de PressOne vorbesc așadar de o acumulare de riscuri foarte mari, iar situația e cu atât mai gravă cu cât agenda publică e acaparată de alegerile interne de la PNL și USR PLUS, iar discursul public vizează mai mult persoanele care ar trebui să guverneze România și nu capacitatea de guvernare în sine. 

Premierul Cîțu a anunțat recent că Planul național de redresare și reziliență (PNRR) va fi semnat pe 27 septembrie și susține că primii bani din bugetul total de aproape 30 de miliarde de euro ar urma să vină în România până la sfârșitul lui 2021. Wishful thinking, îl contrazice Aurelian Dochia: 

„Mă îngrijorează capacitatea statului de a gestiona PNRR. În situația în care majoritatea ministerelor nu au proiecte, dar s-au angajat să le execute, dacă unul se blochează, atunci se blochează tot și atunci proiectele în curs de execuție vor trebui finanțate din bani de la bugetul de stat. Pe de altă parte și guvernul actual se angajează la tot felul de cheltuieli, inclusiv la programul Anghel Saligny. Și dacă există riscul ca PNRR să nu fie executat în totalitate, trebuie să te gândești de unde vor exista bani pentru Saligny”, completează analistul economic Valentin Ionescu. 

De altfel și PNRR s-a transformat la București în controversă, iar subiectul a fost în mod evident politizat. Lucrurile sunt și mai complicate pe măsură ce PNL decapitează secretarii de stat de la USR PLUS și oamenii de eșalon trei. Surse consultate de PressOne în ministere-cheie, cu atribuții în implementarea PNRR, spun că atmosfera e una de derută totală, pentru că oamenii care îi vor înlocui pe cei expulzați din aparatul central vor avea nevoie la rându-le de o perioadă de adaptare și informare. 

„Va exista o întrerupere, pentru o perioadă de timp. Plus că au nu am de unde să știu cu ce obiective și cu ce viziune vine echipa PNL. N-am de unde să știu ce au de gând să facă. Tot ce s-a pornit acum este întrerupt și se va relua într-un termen pe care nu-l pot estima în acest moment. Vor fi și activități care nu știu dacă vor fi reluate”, spune un angajat scăpat de epurările politice. 

Este vorba, din nou, de o lipsă de viziune, după cum afirmă la PressOne expertul în politici publice Codru Vrabie. „Din nefericire pentru noi în preajma celor două Congrese nu se discută despre viziuni. Nici la PNL și nici la USR PLUS. Se discută despre care oameni să ocupe scaune. Nu se discută despre care e viziunea de viitor și în ce direcție vrem să ducem țara asta. Și nici de la Cotroceni nu vine vreun semnal despre viitor.”

Pe acest fundal, recent, președintele Iohannis a intervenit public și a dat asigurări ferme că golful nu este un sport exclusivist și că totul va fi bine. 

Țesătura socială, ruptă de partide și făcută cârpe 

Dincolo de consecințele economice, politologul Andrei Țăranu crede că România a pierdut deja trei lucruri majore, la nivel celular și cu repercusiuni pe termen lung: timp, încrederea societății în partidele politice și orice speranță că o coaliție va putea funcționa cu adevărat la guvernare. 

„Timp am pierdut pentru că nu s-a făcut nicio reformă, totul a fost un blocaj. Când mă refer la reforme mă gândesc de exemplu la administrația publică sau la reforma legilor electorale.”

La PressOne Andrei Țăranu vorbește despre o societate care se simte abandonată, mai ales că în Europa Centrală și de Est (ne)încrederea în partidele politice devine sinonimă cu (ne)încrederea în stat.

 „De aici, dacă vreți, ceea ce se numește în sociologie anomie. Avem o societate anomică, ce nu mai reușește să-și găsească ritmul. Țesătura socială e ruptă complet.”

Din 2004 încoace, în România formarea guvernelor a fost imposibilă, fără ca partidele să apeleze la coaliții. Tradițional, o coaliție se rupe în preajma alegerilor, mai ales când formațiunile care o compun (de data aceasta USR PLUS, PNL și marginal UDMR) se bat pe același electorat.

Ce arată însă criza de acum, produsă atât de repede? O „neîncredere funciară” și o dovadă că partidele românești au ajuns în incapacitatea de a-și mai da mâna spre un bine comun, răspunde politologul Andrei Țăranu. 

Sunt însă și voci care susțin că actuala coaliție s-ar fi încadrat prost încă de la început, așa că șansele ca România să fi accelerat într-o viteză pe care o aștepta electoratul erau deja compromise. Expertul în politici publice și bună guvernare Codru Vrabie acuză că actuala criză politică e doar un simptom al unei negocieri greșite și susține că România rămâne fundamental o țară fără viziune. 

„România nu a pierdut nimic acum, în ultimele săptămâni, în afară de iluzia unei speranțe. Ceea ce ne lipsește în momentul de față este o viziune despre unde vrem să ducem România până în 2024 sau 2028, astfel încât să ne dăm seama ce avem de făcut. Și odată ce am ști ce avem de făcut, să zicem: ah, cea mai bună combinație de guvern e formată din aceste partide și cu acești oameni care se pricep să facă lucrurile pe care ni le dorim pentru viitor.”

Mult mai vizibilă a fost, în ultimele luni, lupta internă din PNL. Ludovic Orban și Florin Cîțu și-au spălat rufele murdare în fața tuturor, mai ales că societatea nu a părut capabilă să reacționeze și să penalizeze risipa de sodă caustică. Asta nu înseamnă însă că vina nu e împărțită, adaugă Andrei Țăranu. 

„PNL și-a distrus toate formulele de negociere. USR PLUS, în momentul în care a ajuns în parlament și guvern, nu mai poate fi considerat antisistem. Ar fi fost de dorit să fie reformist. Doar că până acum nicio reformă nu a fost nici măcar discutată. Uitați-vă de exemplu la povestea cu alegerile în două tururi, abandonată de toată lumea.”

Consecința?

„Societatea simte nevoia de a fi apărată. Dar a fost abandonată. Cu vaccinarea s-a făcut mult prea puțin. Abia acum discută vag despre efectele liberalizării pieței de energie. Când societatea nu mai are încredere în stat, atunci ruptura conduce la efecte perverse, pe care nu le poți anticipa. Avem un moment asemănător în timpul guvernării CDR. La sfârșit am avut un val masiv care a votat pentru extremism și PRM. Se poate întâmpla același lucru. E un viitor posibil”, avertizează Andrei Țăranu. 

Pe acest fundal premierul Florin Cîțu a intervenit public recent și s-a dus în Vama Veche, de unde a transmis că sezonul estival ar trebui să fie mai mare.