Reportaj din Harkov, orașul bombardat de ruși din prima zi de război: „Ne-am obișnuit deja cu moartea”

Veridica

Cum arată viețile ucrainenilor care refuză să fugă din calea bombelor rusești?

„Dacă se gândesc că vor fi întâmpinați cu pâine și sare, se înșală amarnic”

Trenul Kiev-Harkov ajunge în gară la 6 dimineața. În oraș este liniște, dar în piața din apropierea gării deja umblă localnicii mai matinali. Vin aici în calitate de jurnalist și am cu mine o vestă antiglonț de 12 kg și o cască. În timp ce îmi aștept taxiul, pe lângă mine trec cinci bărbați, singuri sau câte doi. Toți zâmbesc și decid să îl întreb pe unul dintre ei care este motivul.

– De când a început invazia la scară largă, nu am văzut pe nimeni purtând o cască. Veți fi singura cu cască! spune Ghenadi, în vârstă de 43 de ani, aprinzându-și o țigară.

– O să vă dezamăgesc, dar nu ajută prea tare: racheta ajunge la noi în 47 de secunde. Mai bine vă rugați: ar fi mai de folos.

Abia mai târziu aflu că aici lumea se raportează la moarte cu umor și acceptare: pentru nou-veniți, o astfel de atitudine poate părea șocantă, dar aici ea pare singura modalitate de a nu înnebuni din cauza stresului. Acesta este primul contrast puternic cu „pașnicul” Kiev pe care îl sesizez după sosire.

– Dar viața și sănătatea dumneavoastră sunt zilnic în pericol. Nu v-ați gândit să plecați? – întreb eu.

– Să plec? Și să le las Harkovul? – mă întreabă bărbatul, pipăindu-mi vesta antiglonț. – Domnișoară, ăsta nu este un oraș care să se predea. Dacă se gândesc că vor fi întâmpinați cu pâine și sare, se înșală amarnic. Ei au nevoie de sprijinul oamenilor, dar ai noștri nu le vor ierta atâtea morți.

Dimineața în care Aleksandr m-a dus cu mașina la locuința mea era însorită și calmă: oameni mergeau la serviciu, niște bunicuțe se întrebau când o să aducă salam la magazin, un bărbat înjura încuietoarea ușii blocate. Și dacă ai crescut în spațiul post-sovietic, aceste imagini nu pot trezi decât o nostalgie a copilăriei. Pare că nu există niciun război.

„Sunteți mințiți”, spune constant propaganda rusă. Poți avea acest sentiment dacă ești suficient de norocos să prinzi o oră și jumătate fără alarme antiaeriene în acest oraș. Din nefericire pentru propagandiști, o plimbare prin centrul Harkovului le demască minciunile în câteva minute.

Foto: Liashenko Yakiv / veridica.ro

„Aici cad bombe tot timpul. Deja ne-am obișnuit cu moartea”

Eșec pe fonduri europene. Din sute de proiecte cu finanțare europeană pentru biodiversitate, autoritățile au reușit să finalizeze, în șase ani, doar 22

PressOne a întrebat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene câte dintre proiectele de conservare a biodiversității finanțate în perioada 2014-2020 au și fost încheiate, iar din răspunsul primit rezultă că din cele 131 de proiecte cu acest specific, doar 22 au fost încheiate. Adică abia 16,8% din total. Cum s-a ajuns aici?

Europa nu mai are răbdare cu noi: După 18 ani în UE, România își dă examenul de maturitate. Din 2028, va trebui să ne gestionăm singuri banii europeni

Noul proiect de buget al Uniunii Europene pe următorii șapte ani se prezintă ca un veritabil test de maturitate pentru România care, întâmplător sau nu, „a împlinit” în 2025 fix 18 ani de la aderarea în UE. Bugetul propus de Comisia Europeană însumează aproape 2 trilioane de euro care urmează a fi cheltuiți în perioada 2028 – 2034. Noua filozofie bugetară a Uniunii nu mai acordă aceeași importanță fondurilor europene pentru agricultură și programelor de coeziune, prin care se încearcă aducerea zonelor sărace din UE la standarde similare zonelor sau regiunilor europene deja dezvoltate. Or, fondurile pentru agricultură și de coeziune s-au dovedit, până acum, vitale pentru dezvoltarea României și ridicarea nivelului de trai.

Prezența războiului poate fi simțită în fiecare detaliu. Aproape toate reclamele abordează teme militare. Femei la telefon discutând problemele soților cu biroul de recrutare. Bărbați în uniforme militare privind liliacul înflorit. Că asta e doar o aparență de normalitate o demonstrează ferestrele clădirilor din centrul orașului. Acestea se împart în trei tipuri.

Cele intacte sunt în minoritate. Altele sunt crăpate și acoperite cu folie de aluminiu. Restul sunt acoperite cu scânduri de lemn și plăci de PAL. Prezența lor e rezultatul atacurilor rusești cu rachete balistice, drone și bombe KAB. Aproape fiecare clădire este distrusă, sfârtecată sau poartă urmele schijelor și ale undelor de șoc.

Fiecare adâncitură în cărămidă, asfalt și beton ascunde durere și sânge. Hoteluri, cafenele, cofetării, clădiri rezidențiale, parcuri – toate aceste locuri din Harkov au devenit „ținte strategice” pentru armata rusă.

Foto: Liashenko Yakiv / veridica.ro

Serghei locuiește vizavi de blocul din care o parte a fost complet distrusă de o rachetă rusească la 23 ianuarie. Împreună cu fotograful ne apropiem de el în timp ce fumează împreună cu un prieten.

- Draga mea, crezi că s-a întâmplat o singură dată? Aici cad bombe tot timpul. Deja ne-am obișnuit cu moartea. La patru dimineața au nimerit în clădirea vecină: explozia a smuls toate ușile și geamurile. Au murit doi copii, în total 11 oameni. Pe noi ne-a ocolit și, slavă Domnului, mergem din nou la culcare. Ba chiar ne-am dus la muncă a doua zi de dimineață. O, ați auzit? Aici așa e mereu, arată un bărbat spre granița cu Rusia. O clipă mai devreme de-acolo s-au auzit două explozii surde.

- Am verișori la Belgorod, dar acum nu reprezintă nimic pentru mine. Și dacă cineva se decide să vină aici, eu am cu ce să trag și eu. În schimb, militarii noștri nu au cu ce să se apere: atât de mulți băieți au murit deja! Europenii ar putea măcar să ne dea arme sau, și mai bine, sisteme de apărare antiaeriană, ca să nu mai fim nevoiți să auzim „asta” în fiecare noapte.

Citește continuarea pe Veridica.ro

PressOne și Veridica fac parte din Ethical Media Alliance.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€