Profesorul Marilen Pirtea este rectorul UVT din 2012 şi candidează pentru un loc de deputat. Foto: Lucian Muntean

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, plagiat cu repetiţie

Mai multe articole ştiinţifice semnate în perioada 2008-2015 de rectorul Universităţii de Vest din Timişoara (UVT), profesorul universitar doctor Marilen Pirtea, prezintă mari suspiciuni de plagiat. Plagiatul nu este singura problemă etică din activitatea de cercetare a lui Marilen Pirtea, care este preşedinte al Consorţiului Universitaria şi primul candidat pe lista PNL Timiş pentru Camera Deputaţilor.

*

În domeniile umaniste, dar şi în medicină, chimie, biologie, primul autor al unui studiu care se materializează într-un articol ştiinţific capătă un statut special, contribuţia sa fiind considerată cea mai importantă.

Se presupune că primul autor este cel care a avut ideea subiectului cercetării, că a participat la colectarea şi prelucrarea datelor şi că a redactat o primă versiune a textului. Primul autor este cel care supervizează echipa de cercetare, dar şi varianta finală a articolului ştiinţific.

Toate articolele profesorului Marilen Pirtea în cazul cărora am găsit abateri de natură etică sunt semnate de el ca prim autor.

Prima suspiciune

Articolul “The Role of Strategic Planning in Modern Organizations”
este semnat de Marilen Pirtea (prim autor), Ana Cristina Nicolescu şi Claudiu Boţoc şi a apărut în revista “Annales Universitatis Apulensis, Series Oeconomica”, numărul 11 (2) din 2009, o publicaţie academică editată de Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Această revistă este indexată, conform propriului site, în zece baze de date internaţionale.

Articolul, care are doar patru pagini, este plagiat în totalitate, cu excepţia abstractului şi a concluziilor. Cei trei autori nu au niciun fel de contribuţie originală proprie.

Nicăieri pe parcursul articolului nu sunt folosite ghilimele şi nici nu este citată sursa de unde este preluat conţinutul. În schimb, una dintre lucrările din care s-a plagiat masiv este menţionată în bibliografia de final.

Introducerea articolului este copiată din broşura “Ten Keys to Successful Strategic Planning for Nonprofit and Foundation Leaders”, editată în 2008 de compania de consultanţă TCC Group din SUA.

Pagină din broşura companiei TCC Group din SUA.
Facsimil din Introducerea articolului semnat de Pirtea, Nicolescu şi Boţoc.

Celelalte trei pagini ale articolului sunt o compilaţie de paragrafe luate dintr-o singură carte, “Strategic Management. From Theory to Implementation”, ediţia a IV-a, semnată de David Hussey şi apărută în anul 1998.

Până şi denumirile celor două secţiuni ale articolului, “Strategic Planning” şi “Strategic Management”, sunt preluate din aceeaşi carte.

Pagină din cartea “Strategic Management. From Theory to Implementation”, semnată de David Hussey.
Pagină din cartea “Strategic Management. From Theory to Implementation”, semnată de David Hussey.
Pagină din cartea “Strategic Management. From Theory to Implementation”, semnată de David Hussey.
Pagină din cartea “Strategic Management. From Theory to Implementation”, semnată de David Hussey.
Pagină din cartea “Strategic Management. From Theory to Implementation”, semnată de David Hussey.
Pagină din articolul semnat de Pirtea, Nicolescu şi Boţoc.
Pagină din cartea “Strategic Management. From Theory to Implementation”, semnată de David Hussey.
Pagină din cartea “Strategic Management. From Theory to Implementation”, semnată de David Hussey.
Pagină din cartea “Strategic Management. From Theory to Implementation”, semnată de David Hussey.
Pagină din articolul semnat de Pirtea, Nicolescu şi Boţoc.
Pagină din cartea “Strategic Management. From Theory to Implementation”, semnată de David Hussey.
Pagină din articolul semnat de Pirtea, Nicolescu şi Boţoc.

La momentul publicării articolului, în 2009, Ana Cristina Nicolescu abia devenise asistent universitar la Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (potrivit propriului CV), iar Claudiu Boţoc era preparator universitar şi doctorand la aceeaşi facultate, aşa cum reiese din CV-ul său.

De altfel, carierele lui Niculescu şi Boţoc au cunoscut o ascensiune rapidă după ce, în aprilie 2008, Marilen Pirtea a devenit decan al Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din UVT.

În 2013, la doar 4 ani după intrarea în mediul academic, Ana Cristina Niculescu era deja conferenţiar universitar, iar recent a obţinut abilitarea pentru a deveni conducător de doctorate. Claudiu Boţoc a devenit lector în 2014.

A doua suspiciune

Un alt articol semnat de Marilen Pirtea ca prim autor asupra căruia planează suspiciunea de plagiat a fost publicat în 2008 şi îl are pe Claudiu Boţoc ca autor secund.

Studiul a apărut în aceeaşi revistă “Annales Universitatis Apulensis, Series Oeconomica”, numărul 10 din 2008, publicaţie academică editată de Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Articolul se numeşte “Risk Aversion Behavior. Relationship Between Risk Aversion, Prudence and Cautiousness” şi este copiat încă de la primul cuvânt din introducere. Ghilimelele nu sunt folosite şi nici sursa nu a fost indicată.

Sursa originală, “Monotone Risk Aversion”, este un studiu publicat în 1997 de profesorul Lars Tyge Nielsen, în prezent director al programului de masterat în Matematici Financiare de la Columbia University.

Acesta nu figurează nici măcar în bibliografie.

Pagină din articolul semnat de Lars Tyge Nielsen.
Pagină din articolul semnat de Pirtea şi Boţoc.

Pirtea şi Boţoc fie preiau formulările personale făcute de Lars Tyge Nielsen în cercetarea sa, de tipul “our characterization” (care se traduce prin “caracterizările noastre”), fie le elimină – “all our results”, adică “toate rezultatele noastre”.

Pagină din articolul semnat de Lars Tyge Nielsen.
Pagină din articolul semnat de Lars Tyge Nielsen.
Pagină din articolul semnat de Lars Tyge Nielsen.
Pagină din articolul semnat de Pirtea şi Boţoc.

Profesorul Lars Tyge Nielsen nu a dorit să comenteze faptul că a fost plagiat. El a declarat pentru PressOne că nu este necesar să ofere o declaraţie, din moment ce este un “fapt observabil” că porţiuni din textul său au fost copiate în textul lui Pirtea fără a fi citate.

Prima replică a autorilor

Marilen Pirtea a preferat să-şi însuşească punctul de vedere trimis de Claudiu Boţoc.

“Cu privire la articolele de economie la care faceţi referire, vă invit să citiţi poziţiile co-autorilor. Mă declar solidar cu punctul lor de vedere, consider că reflectă fidel realitatea. În ceea ce mă priveşte, consider că acuzaţia de plagiat este nedreaptă”, ne-a declarat Pirtea.

Într-un răspuns primit din partea lui Claudiu Boţoc, acesta susţine că cele două articole publicate în Revista “Annales Universitatis Apulensis, Series Oeconomica” “sunt, de fapt, prezentări la o conferinţă: ambele articole au fost prezentate la conferinţa Challenges of Knowledge-Based Contemporary Economy (ediţiile 2008, respectiv 2009) şi au avut caracterul de «work in progress»”.

Claudiu Boţoc nu respinge acuzaţia de plagiat, însă susţine, în apărarea sa, faptul că “partea de similaritate se regăseşte în partea de introducere generală a articolelor”.

“Aspectele de similaritate din introducere nu împietează asupra elementelor de originalitate din părţile centrale ale lucrărilor, precum şi din concluziile acestora. Niciunde nu pretindem că rezultate obţinute de alţi autori ar fi rodul muncii noastre”, se spune în punctul de vedere formulat de Claudiu Boţoc.

“În contextul în care lucrările aveau caracterul de «work in progress», nu ne-am dorit sub nici o formă însuşirea paragrafelor identificate în lucrarea autorului Lars Tyge Nielsen – pentru manuscrisul din 2008 –, respectiv în lucrarea autorului David Hussey – pentru manuscrisul din 2009 –, reprezentând mai degrabă o neglijenţă nedorită în ceea ce priveşte sistemul riguros de citare. Aceste erori au intervenit în faza de documentare.”

Claudiu Boţoc mai susţine că “oricât de neobişnuit poate părea acest aspect, aceste articole au fost publicate în jurnalul «Annales Universitatis Apulensis, Series Oeconomica» la iniţiativa unilaterală a editorilor jurnalului, pe baza manuscrisului de tip suport de conferinţă. Nu am fost informaţi că articolul va fi publicat ca atare şi nu am dat niciodată un bun de tipar, nesolicitându-ni-se nici o cesiune privind drepturile de autor”.

Totuşi, deşi susţin că nu au ştiut că aceste două articole au fost publicate, fiind vorba despre “iniţiativa unilaterală a editorilor jurnalului”, şi profesorul Pirtea, şi lectorul Boţoc şi le-au trecut în CV-uri.

Boţoc a menţionat unul dintre articole chiar pe blogul personal, la capitolul “Articole de referinţă”.

Pagină din lista de lucrări publicate de Marilen Pirtea.
Pagină din lista de lucrări publicate de Marilen Pirtea.
Pagină de pe blogul lui Claudiu Boţoc cu lista publicaţiilor semnate de el.

“Vă informăm că vom solicita retragerea articolelor, nu pentru că rezultatele ar fi false, dar pentru că aceste materiale, subliniem, preliminare unui efort publicistic complet, au fost publicate fără ştiinţa noastră”, a precizat Boţoc.

Claudiu Boţoc mai spune că profesorul Marilen Pirtea a contribuit la stabilirea tematicilor abordate şi la indicarea metodologiilor de cercetare, iar el şi ceilalţi coautori, acolo unde a fost cazul, au contribuit la prezentarea literaturii de specialitate, aplicarea metodologiei pentru studiul de caz, formularea concluziilor aferente, precum şi redactarea manuscriselor.

Practic, prin acest răspuns, Claudiu Boţoc încearcă să-l exonereze pe Marilen Pirtea, asumându-şi în totalitate porţiunile plagiate, susţinând că el este cel care a redactat manuscrisele.

Totuşi, scuza nu este verosimilă, având în vedere poziţia de lector şi de autor secundar ale lui Boţoc, comparativ cu cele ale lui Pirtea – profesor universitar, decan la acel moment (deci, şef direct al lui Boţoc) şi prim autor.

Pentru articolele “Risk Aversion Behavior. Relationships Between Risk Aversion, Prudence And Cautiousness” şi “The role of strategic planning in modern organization”, Claudiu Boţoc ne-a pus la dispoziţie rapoarte de analiză a articolelor făcute cu softul antiplagiat Turnitin, care confirmă cu precizie suspiciunile de plagiat ridicate de noi.

A treia suspiciune

Un alt articol ştiinţific semnat de Marilen Pirtea în care apar mai multe fragmente plagiate are titlul “Board Gender and Firm Value: An Empirical Analysis”.

Acest studiu a fost publicat în numărul 4 din 2015 al revistei “Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research”, editată de Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Pe site-ul propriu, aceasta este prezentată ca fiind “o revistă de referinţă, care publică lucrări originale” în mai multe ramuri ale economiei, matematicii, în statistică sau inteligenţă artificială.

Revista se află în baza de date a Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) printre revistele româneşti indexate “ISI”, adică reviste incluse în Science Citation Index Expanded, Social Science Citation Index şi Arts and Humanities Citation Index, având un factor de impact pentru anul 2015 de 0,317.

Articolul “Board Gender and Firm Value: An Empirical Analysis” îl indică pe Marilen Pirtea ca prim autor, ceilalți coautori fiind conferenţiarul Ana Cristina Nicolescu, lectorul Claudiu Boţoc şi conferenţiarul Oana Ramona Lobonţ.

Primii doi, Ana Cristina Nicolescu şi Claudiu Boţoc, sunt coautori împreună cu rectorul UVT şi la primul articol descoperit ca fiind plagiat integral.

Acest articol – care are 31 de pagini cu tot cu abstract, concluzii şi bibliografie – are mai multe surse de unde a fost preluată ad litteram munca altor oameni, dar fără ca aceştia să fie citaţi corect, adică prin utilizarea ghilimelelor şi prin trimitere către autorii originali.

La paginile 22 şi 23 din articol sunt mai multe paragrafe copiate din studiul “Gender diversity and corporate performance”, realizat de Credit Suisse şi publicat în august 2012.

Deşi articolul face trimitere către raportul Credite Suisse într-un singur loc, titlul fiind pus între ghilimele, acest raport este citat necorespunzător pentru standardele academice, cu atât mai mult cu cât vorbim despre o revistă “ISI”. Ghilimelele puse titlului sunt singurele utilizate.

Pagină din studiul realizat de grupul Credit Suisse.
Pagină din articolul semnat de Pirtea, Nicolescu, Boţoc şi Lobonţ.
Pagină din studiul realizat în grupul Credit Suisse.
Pagină din articolul semnat de Pirtea, Nicolescu, Boţoc şi Lobonţ.

Paragrafe din studiul Credit Suisse sunt preluate în foarte multe cărţi, articole ştiinţifice sau de presă din străinătate, însă peste tot acestea sunt citate corect, prin utilizarea ghilimelelor şi atribuirea sursei. Acest lucru poate fi verificat aici, aici sau aici.

În pagina 23 a articolului se găseşte şi un scurt paragraf copiat din articolul “Corporate Board Gender Diversity and Stock Performance: The Competence Gap or Institutional Investors Bias?”, publicat de Frank Dobbin, profesor la Harvard University.

Pagină din articolul semnat de Frank Dobbin.
Pagină din articolul semnat de Pirtea, Nicolescu, Boţoc şi Lobonţ.

Şi alte paragrafe din pagina următoare a articolului semnat de Pirtea, Nicolescu, Boţoc şi Lobonţ sunt copiate tot din studiul Credit Suisse.

Pagină din studiul Credit Suisse.
Pagină din studiul Credit Suisse.
Pagină din articolul semnat de Pirtea, Nicolescu, Boţoc şi Lobonţ.

Profesorul Bogdan Murgescu, consilier al ministrului Educaţiei, susţine că, în cazul în care se descoperă un articol plagiat într-o revistă “ISI” care aparţine unei universităţi, atunci acea universitate ar trebui să ia măsuri administrative.

“Dacă revista este independentă, atunci CNCS (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice – n. r.) poate decide anularea clasificării, iar CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare – n. r.) să o scoată din lista folosită în standarde. Mi se pare însă că aici trebuie procedat cu prudenţă, deoarece un plagiat se poate strecura şi într-o revistă bună, şi este greu de decis că apoi totul a fost prost. Mai ales pentru trecut.

În plus, de regulă, plagiatul este un delict individual, şi este greu de aplicat o sancţiune colectivă. Este adevărat, plagiatul poate releva slabiciuni ale controlului intern al calităţii sau chiar culturi instituţionale viciate, dar aici diversitatea situaţiilor concrete s-ar putea să fie foarte mare.

Pentru viitor, cred că pierderea clasificării şi, evident, oprirea oricărei finanţări publice sunt măsuri suficiente de conştientizare a redacţiilor că trebuie să-şi păzească reputaţia”, ne-a declarat profesorul Murgescu.

A doua replică a autorilor

Claudiu Boţoc, coautor la toate cele patru articole cu probleme semnate de Marilen Pirtea ca prim autor, susţine că “articolul «Board gender and firm value: an empirical analysis» a fost publicat într-un jurnal indexat ISI Web of Science în baza unei proceduri de blind peer-review care implică şi verificarea de plagiat anterior publicării”.

“La momentul transmiterii deciziei de acceptare a publicării, nu ni s-a semnalat nici o suspiciune de plagiat din partea jurnalului. Referitor la sursa indicată de dumneavoastră, menţionăm că referinţa bibliografică respectivă a fost menţionată atât în corpul textului (pagina 2-3), cât şi în lista bibliografică de la finalul articolului”, mai susţine Boţoc.

A patra suspiciune

Un alt articol suspect de plagiat care e semnat de Marilen Pirtea ca prim autor a apărut în 2010. Coautori sunt Bogdan Dima şi Claudiu Boţoc.

Bogdan Dima este profesor universitar, conducător de doctorate şi director al Şcolii Doctorale din cadrul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor de la UVT.

Studiul “Trade off Theory of Capital Structure Choice and its Relevance for Emergent Markets: the Romanian Case” a fost prezentat la a cincea ediţie a WSEAS International Conference on Economy and Management Transformation, care a avut loc la Universitatea de Vest din Timişoara în perioada 24-26 octombrie 2010. Această conferinţă a fost indexată ISI Proceedings.

Ulterior, articolul a fost inclus în volumul tipărit al conferinţei. Marilen Pirtea a fost editorul volumului şi, în plus, s-a aflat împreună cu Bogdan Dima şi în comitetul de membri ai conferinţei.

Textul conţine mai multe paragrafe consistente copiate din alţi autori, fără utilizarea ghilimelelor şi fără atribuirea sursei originale.

O parte din introducerea articolului este copiată din articolul “Capital Structure: Optimal Leverage and Maturity Choice in a Dynamic Model”, apărut în februarie 2004, sub semnătura lui Santiago Forte, în “Business Economics Series”, numărul 6.

Pagină din articolul semnat de Santiago Forte.
Pagină din articolul semnat de Pirtea, Dima şi Boţoc.

Mai departe, o pagină întreagă din articolul semnat de Pirtea, Dima şi Boţoc este copiată cuvânt cu cuvânt din “Determinants of Capital Structure for Turkish Firms: A Panel Data Analysis”, articol publicat în International Research Journal of Finance and Economics în 2009.

Pagină din articolul semnat de Santiago Forte.
Pagină din articolul semnat de Santiago Forte.
Pagină din articolul semnat de Pirtea, Dima şi Boţoc.

A treia replică a autorilor

Punctul de vedere al lui Bogdan Dima conţine aceleaşi elemente şi urmează aceeaşi logică precum cel primit de la Claudiu Boţoc.

Totuşi, dacă Boţoc a admis similitudini între textele la care apărea drept coautor şi textele anterioare ale altor autori, Bogdan Dima le-a respins categoric.

“În afara tematicii generale abordate, nu există nici un fel de asemănare între articolul invocat și articolul elaborat de Santiago Forte.”

Cât despre articolul publicat de cercetătorii turci, Dima susţine că ar data din 2013, deci la trei ani după publicarea textului semnat de el şi de Pirtea. Pe prima pagină a articolului turcilor se vede însă foarte clar că a apărut în 2009.

Dima mai spune că nu a putut verifica sursa indicată de unde a fost preluat conţinutul în textul semnat împreună cu rectorul Pirtea.

Prima pagină a articolului scris de cercetătorii turci.

Dima mai spune că a verificat articolul cu softul de analiză antiplagiat Turnitin: “Acest raport face trimitere la o sursă pe care, aşa cum am precizat, nu o putem verifica”.

“Marilen Pirtea a contribuit la ideea generală a articolului, la interpretarea rezultatelor obținute și formularea de concluzii pe baza acestora.

Bogdan Dima a contribuit la realizarea părții metodologice, a studiului de caz derulat pe companii din România şi la obținerea rezultatelor empirice ale cercetării.

Claudiu Boţoc a contribuit la studiul literaturii de specialitate şi la identificarea direcțiilor de cercetare relevante pentru stadiul curent al cunoașterii pe problematica studiată. De asemenea, a contribuit la constituirea bazei de date pe care a fost realizat studiul.

Varianta finală a lucrării a fost redactată de către Claudiu Boţoc prin ansamblarea acestor părţi componente. Aşa cum am menţionat, la lecturarea variantei finale, nu am dispus de un soft anti-plagiat care să permită verificarea potenţialelor similitudini. Submiterea lucrării la conferinţă a fost realizată de către Claudiu Boţoc.

Menţionăm că lucrarea a fost prezentată la conferință de către Dima Bogdan. Dintre autorii articolului au fost prezenţi la respectiva conferinţă autorii Marilen Pirtea şi Dima Bogdan”, ne-a mai declarat Bogdan Dima.

Prin acest răspuns, profesorul Dima se autodisculpă şi îl disculpă şi pe profesorul Pirtea, aruncând responsabilitatea pe lectorul Claudiu Boţoc.

Un text, două articole

O altă problemă descoperită în CV-ul lui Marilen Pirtea este faptul că acesta a publicat, împreună cu profesorul Bogdan Dima şi cu Laura Raisa Iovu, două articole cu conţinut identic, dar sub titluri diferite, în publicaţii distincte.

Singurul lucru care diferă în cele două studii, în afară de titluri, este numele Laurei Raisa Iovu, care între timp s-a căsătorit şi a preluat numele soţului, Miloş.

Primul articol se numeşte “Market values of companies on Bucharest Stock Exchange” şi a fost publicat în numărul 6 (2) al revistei “The International Review of Applied Economics”, editată de Universitatea Megatrend din Belgrad, Serbia.

Cel de-al doilea articol, “The companies financial architecture and the market values: is there an interlinkage? The case of Bucharest Stock Exchange”, a fost publicat în ianuarie 2010 în The Munich Personal RePEc Archive (MPRA), care aparţine de Universitatea din München.

Pagină din articolul apărut la Belgrad.
Pagină din articolul apărut la München.
Pagină din articolul apărut la München.
Pagină din articolul apărut la Belgrad.
Pagină din articolul apărut la München.

“Să devenim vârf de lance în lupta pentru integritate academică!”

În urmă cu două luni, imediat după ce Timişoara a fost desemnată Capitală Europeană a Culturii pentru 2021, rectorul Marilen Pirtea lansa un apel public pentru curăţarea mediului academic:

“«Shine your light – Light up your university!» Oamenii care îşi luminează oraşul merită universitari care îşi luminează universităţile.

Invit colegii din Consorţiul Universitaria la acţiuni comune ale comisiilor responsabile de etica cercetării. Avem nevoie să ne coordonăm, pentru a curăţa trecutul şi lumina viitorul.

Este un moment în care suntem chemaţi să luminăm camerele întunecoase ale învăţământului universitar românesc. Îi invit şi pe rectorii celorlalte universităţi timişorene să devenim vârf de lance în lupta pentru integritate academică.

Avem treabă! În 2021 trebuie să fim imaculaţi, mai ales în Timişoara. Eu mă angajez să organizăm la Timişoara prima conferinţă a eticii în cercetare. Fiat Lux!”

Îndemnurile la integritate academică sună cât se poate de normal acum, în campanie electorală, venite din partea candidatului Marilen Pirtea.

Totuşi, la începutul anului, când se înmulţiseră dezvăluirile despre plagiatele unor politicieni sau persoane publice, el avea o poziţie ceva mai nuanţată.

“După ce reanalizăm tezele de doctorat ale politicienilor, trecem la cei din economic, juridic, arte, sociologie, matematică, informatică, teologie…?”, se întreba atunci rectorul Marilen Pirtea, profesor universitar şi conducător de doctorate la Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul UVT.

“Nu este în regulă să spunem că toţi politicienii sunt plagiatori, că toţi medicii iau mită, că toţi avocaţii fac trafic de influenţă, că toţi profesorii practică furtul intelectual. Riscăm să transformăm totul într-o vânătoare de vrăjitoare”, mai spunea Pirtea în februarie, declaraţie consemnată de presa locală.

Cine este Marilen Pirtea

Marilen Pirtea are 43 de ani şi este unul dintre cei mai tineri rectori din România. El deţine şi funcţia de preşedinte al Consorţiului Universitaria, cea mai puternică asociaţie academică a ţării, formată din Universitatea Bucureşti, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara şi Academia de Studii Economice.

Surse din mediul politic îl indică pe Marilen Pirtea ca fiind una dintre variantele Partidului Naţional Liberal pentru poziţia de ministru al Educaţiei, în eventualitatea în care liberalii vor face parte din viitoarea coaliţie guvernamentală.

Ascensiunea academică şi publică a rectorului UVT este fulminantă.

El a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, specializarea Finanţe-Bănci, în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, iar imediat după absolvire, în 1997, a rămas la catedră ca preparator.

În 2008, la 35 de ani, era deja profesor universitar şi decan al Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul UVT.

În 2012 a fost ales rector al UVT, iar acum se află la finalul primului mandat.

La scurt timp după ce a devenit rector, Marilen Pirtea s-a apucat să adune diplome în studii de securitate de la mai multe instituţii de profil.

În septembrie 2012, a urmat cursul “Securitate, diplomaţie şi politică externă”, la Institutul Diplomatic Român. În 2013, a absolvit un curs la Colegiul Naţional de Informaţii din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii a SRI, dar şi un curs de “Diplomacy and Intelligence” la Institutul Diplomatic Român.

În 2014, a absolvit cursul intitulat “Managementul strategic al afacerilor interne” la Academia de Poliţie, şi un altul, “Securitate şi bună guvernare”, la Colegiul Naţional de Apărare de la Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”.

În 2015, a urmat două cursuri, unul la Institutul Diplomatic Român – “Securitate internaţională: provocările secolului XXI” – şi un altul de “Manager de proiect”, la Universitatea de Vest din Timişoara.

Pirtea s-a înscris în acest an în PNL, fiind cel care va deschide lista de candidaţi din Timiş pentru Camera Deputaţilor. El a cochetat cu ideea de a deveni deputat şi în 2014, dar din partea PSD; atunci s-au organizat alegeri parţiale pentru un loc rămas vacant în urma demisiei din Parlament a Mariei Grapini.

*

“Chimistul” Pirtea

Să revenim la articolele cu probleme semnate de rectorul UVT. Unul dintre îndemnurile sale era, cum aţi citit mai sus, de a lumina “camerele întunecoase ale învăţământului universitar românesc”. În întuneric se află şi o parte a CV-ului său.

Deşi nu are studii de chimie şi nicio tangenţă cu acest domeniu, Marilen Pirtea apare drept coautor în trei articole ştiinţifice de specialitate. Toate trei au fost publicate în 2014.

În primul dintre ele, Pirtea apare drept coautor al unui studiu publicat de mai mulţi cercetători şi profesori de la Institutul pentru Studii Multidisciplinare şi de la Facultatea de Chimie a Universităţii din Belgrad, Serbia.

Articolul se numeşte “Immobilization of chemically modified horseradish peroxidase within activated alginate beads” şi a fost publicat în 2014 pe site-ul American College of Healthcare Executives’ for Leaders Who Care.

Primul articol de chimie semnat de economistul Pirtea.

Celelalte două articole au un element comun, pe profesorul Vasile Ostafe, fost prorector al Universităţii de Vest din Timişoara, cel care, conform lui Pirtea, i-a strecurat numele pe lista de autori.

Profesorul Vasile Ostafe nu a răspuns la telefon sau la mesaje pentru a exprima un punct de vedere.

În luna martie 2014 a fost publicat articolul “Quantification of Nicotine and Cotinine in Teenager’s Urine”, în revista “Studia Universitatis Babes-Bolyai, Chemia”, Vol. 59, pp. 47-61.

Al doilea articol de chimie semnat de economistul Pirtea.

În luna mai 2014, a fost publicat articolul “Assessment of Nicotine for Second Hand Smoke Exposure in Some Public Places in Romania by UPLC-MS” în revista Chemistry Central Journal.

Al treilea articol de chimie semnat de economistul Pirtea.

Marilen Pirtea susţine că a ajuns coautor a două dintre articolele de chimie “dintr-o neînţelegere” a ce înseamnă autoratul şi împotriva voinţei sale:

“Am solicitat retragerea numelui meu din lista de autori din primul moment în care am aflat de existenţa articolelor. Nu le-am inclus niciodată între publicaţiile mele”.

Rectorul UVT a adăugat:

“În momentul elaborării celor două articole îndeplineam funcţia de coordonare a unei platforme de cercetare interdisciplinară între Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor şi Facultatea de Chimie, Biologie şi Geografie.

Coordonatorul colectivului de cercetare în chimie m-a inclus între autorii celor două articole în virtutea poziţiei mele, fără să mă întrebe dacă sunt sau nu de acord.

Când am aflat, i-am transmis că nu este cazul, că nu sunt adeptul acestor practici şi că îl rog să mă elimine din lista de autori. Nu sunt chimist, nu mă pot pronunţa asupra calităţii celor două articole, nu le-am recunoscut niciodată, nu am obţinut niciun fel de beneficiu de pe urma lor”.

Totuşi, despre articolul în care apare alături de o echipă de cercetare din Serbia, Marilen Pirtea nu a menţionat nimic.

Publicaţiile profesorului Pirtea

În cariera sa didactică şi de cercetare, Marilen Pirtea a publicat o singură carte ca unic autor: “Managementul trezoreriei întreprinderii”, editura Mirton, Timişoara, 2003. Această lucrare este teza sa de doctorat, susţinută în 2002 la Universitatea de Vest din Timişoara.

El a mai publicat 4 cărţi ca prim autor, alte 13 cărţi în calitate de coautor şi 151 de articole ştiinţifice, majoritatea în calitate de coautor.

Dacă îi luăm în calcul doar articolele ştiinţifice, începând cu anul 2000, de când datează cel mai vechi studiu care-i poartă semnătura, rezultă că Marilen Pirtea a avut o prolifică activitate de cercetare, cu o medie anuală de 9,4 articole şi 1,06 cărţi publicate în calitate de prim autor sau de coautor.

Ce prevede Codul de Etică al UVT

Potrivit Codului de Etică al Universităţii de Vest din Timişoara, adoptat în 2015 odată cu Carta Universităţii, constituie încălcări ale principiului integrităţii în cercetarea ştiinţifică şi creaţia universitară “plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori, precum şi însuşirea de către un autor a rezultatelor muncii altui autor, indiferent dacă este vorba de reproducerea exactă a unui text sau de reformularea unei idei cu adevărat originale, fără ca acest din urmă autor să fie menţionat ca sursă a textului sau ideii respective”.

În acelaşi Cod, printre componentele integrităţii în activitatea de cercetare ştiinţifică şi creaţie universitară este menţionată şi “indicarea sursei din care a fost preluată o idee, o expresie, un rezultat al unei cercetări anterioare, indiferent dacă acestea au fost sau nu publicate”.

Cine verifică suspiciunile de plagiat

În cazul în care există suspiciuni că un universitar ar fi plagiat în alte opere ştiinţifice decât în teza sa de doctorat, responsabilitatea verificării revine Consiliului Naţional de Etică, dar şi universităţii unde activează respectivul cercetător.

În cazul de faţă, Comisia de Etică a Universităţii de Vest din Timişoara îi este subordonată rectorului Marilen Pirtea.

Potrivit Cartei Universitare a UVT (document care reglementează misiunea, structura, organizarea şi funcţionarea universităţii), rectorul poate fi demis de Senatul Universităţii în patru situaţii distincte, una dintre ele fiind “încălcarea legislaţiei sau a normelor de etică şi deontologie profesională universitară”.

Bogdan Murgescu, consilier al Ministrului Educaţiei, a explicat pur teoretic care sunt pârghiile Ministerului Educaţiei în cazul în care se descoperă că un rector a plagiat:

“Rolul Ministerului Educaţiei este doar acela de a veghea la aplicarea sancţiunii, adică de a atenţiona universitatea dacă aceasta nu aplică prevederile legale. După constatarea unui plagiat, conform articolului 324 din Legea educaţiei, Consiliul Naţional de Etică poate stabili o serie de sancţiuni, de la destituirea din funcţia de conducere până la desfacerea disciplinară a contractului de muncă. Ministrul mai are o pârghie, şi anume revocarea disciplinară a rectorului”.

Epilog

În declaraţia din februarie în care se întreba dacă va veni rândul tuturor să le fie verificată opera ştiinţifică, Marilen Pirtea formula o idee numai bună de concluzie pentru acest articol:

“Principiile de corectitudine academică se aplică tuturor, legea trebuie să fie lege pentru toţi…”

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...