Gabriel Răducanu într-o fotografie din mai 2017, când era director al Statului Major al Forțelor Aeriene Române. Câteva luni mai târziu, acesta devenea rector al Academiei Forțelor Aeriene – și, ulterior, conferențiar universitar. FOTO: LAURA TURCULEANU / Agerpres

Rectorul Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” (AFA) din Brașov, general de flotilă aeriană Gabriel Răducanu, a obținut postul de conferențiar în universitatea pe care o conduce fără să îndeplinească criteriile prevăzute de lege. 

În ianuarie 2018, când a susținut concursul pentru postul didactic, Gabriel Răducanu deținea funcția de rector în mod oficial din noiembrie 2017.

De altfel, metodologia de alegere în funcțiile de conducere ale Academiei Forțelor Aeriene a fost modificată cu o lună înainte ca Răducanu să fie desemnat la conducerea instituției astfel încât acesta să poată candida, iar ulterior să obțină și grad didactic. 

Din dinamica activității sale științifice, care se intensifică brusc în anul 2017 – an în care încă ocupa funcția de director al Statului Major al Forțelor Aeriene Române –  se înțelege faptul că Răducanu și-a pregătit febril terenul pentru a deveni cadru didactic universitar. 

Într-un singur an – 2017 – acesta publică o carte și scrie încă una, care apare în ianuarie 2018, publică un capitol de carte, zece articole și devine membru într-un proiect de cercetare științifică finanțat printr-un program național.  

În decembrie 2018, la numai un an după ce a ajuns rector și conferențiar universitar la Academia Forțelor Aeriene  „Henri Coandă” din Brașov, comandorul Gabriel Răducanu a fost înaintat la gradul de general de flotilă aeriană.

***

Cariera universitară a generalului de flotilă aeriană Gabriel Răducanu începe brusc în anul 2017. 

Acesta a fost ofițer de aviație întreaga sa carieră, de la finalizarea școlii de ofițeri în 1986 și până în 2017. 

Ultimele funcții în zona militară operațională deținute de generalul Răducanu au fost cea de director al Statului Major al Forțelor Aeriene (2015–2017) și cea de director al Autorității Aeronautice Militare Naționale (2014 –2015).

La  Academia Forțelor Aeriene, Răducanu a ajuns mai întâi rector, și abia după aceea, conferențiar universitar. 

În universitățile militare, în care există o dublă subordonare – și față de instituțiile de forță pentru care școlarizează studenți, dar și față de Ministrul Educației – conducătorul are un dublu rol: și pe cel de comandat, poziție din care răspunde pe linie militară, și pe cel de rector, poziție din care răspunde de aplicarea legislației educaționale. 

Pentru început, Răducanu a fost împuternicit comandant al instituției în toamna lui 2017, iar apoi a fost ales rector de către profesorii din universitate. 

Împuternicirea la comanda Academiei a primit-o de la conducerea Ministerului Apărării Naționale după ce generalul Vasile Bucinschi și-a dat demisia din funcția de rector, a intrat în rezervă și s-a retras la pensie.

Răducanu a ajuns rectorul AFA în noiembrie 2017, după ce a fost ales în această funcție de către comunitatea academică. 

O lună mai târziu, în decembrie 2017, a fost confirmat în mod oficial prin ordin semnat de ministrul Educației Liviu Pop. 

După încă o lună, în ianuarie 2018, Răducanu a fost declarat câștigătorul unui concurs pentru postul didactic de conferențiar universitar. 

Senatul Academiei a validat concursul deși rectorul Gabriel Răducanu nu îndeplinea condițiile cerute de lege. 

Schimbarea metodologiei

La momentul la care a fost împuternicit comandant al Academiei Forțelor Aeriene Brașov, Gabriel Răducanu nu avea grad didactic, fapt care îl împiedica din punct de vedere legal să devină rector al instituției. 

Totuși, pe data de 11 octombrie 2017, Senatul Academiei Forțelor Aeriene Brașov a adoptat o nouă metodologie de desemnare a funcțiilor de conducere, în care a fost inclusă o prevedere care să-i permită acestuia să devină și rector, și cadru didactic.

În noua metodologie de desemnare a funcțiilor de conducere a fost strecurată posibilitatea ca persoana care candidează la funcția de rector să obțină gradul didactic de conferențiar sau profesor „în anul universitar în curs”.

„La alegerile pentru funcția de rector pot participa personalități științifice sau academice, cu condiția deținerii sau obținerii gradului didactic de profesor sau conferențiar universitar, cu norma de bază în academie, în anul universitar în curs. În situația în care persoana aleasă în funcția de rector nu îndeplinește această condiție, își pierde calitatea de rector începând cu prima zi a anului următor”

Pe 9 noiembrie 2017, la aproape o lună după ce Senatul a schimbat metodologia, Gabriel Răducanu a candidat și a fost ales în funcția de rector al AFA. 

***

Gabriel Răducanu se află acum la cel de-al doilea mandat la conducerea Academiei Forțelor Aeriene Brașov. 

Primul mandat, care i-a expirat în martie 2020, nu a fost unul plin, de patru ani, ci a fost o continuare a mandatului neîncheiat al lui Vasile Bucinschi.  

Tot în luna martie 2020 a fost ales pentru a doua oară în funcția de rector al AFA, iar la începutul lui aprilie a primit ordinul de confirmare din partea ministrului Educației Monica Anisie. 

La aceste alegeri generalul Gabriel Răducanu l-a avut drept contracandidat pe colonelul Florin Eduard Grosaru, director al Departamentului Managementul resurselor pentru apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”. 

Fără să fie cadru didactic la AFA, Grosaru și-a depus dosarul de candidatură bazându-se pe aceeași prevedere din metodologia internă a AFA, folosită de Răducanu în 2017, care permite unei persoane din afara instituției să participe la alegeri „cu condiția deținerii sau obținerii gradului didactic de profesor sau conferențiar universitar, cu norma de bază în academie, în anul universitar în curs”. 

Senatul Academiei Forțelor Aeriene i-a respins candidatura colonelului Grosaru invocând faptul că nu i se poate garanta scoaterea la concurs a unui post didactic de conferențiar sau profesor până la sfârșitul anului universitar. 

În urma acestei decizii, Florin Eduard Grosaru a dat în judecată la Tribunalul Brașov Academia Forțelor Aeriene și Senatul Academiei Forțelor Aeriene, Ministrul Educației și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Procesul se află pe rol.

La alegerile pentru funcția de rector de anul acesta și-a depus candidatura și colonelul profesor Marian Pearsică, fostul președinte al Senatului universitar.

Și candidatura acestuia a fost respinsă pe motiv că nu a depus o scrisoare de intenție, în condițiile în care a făcut un raport personal prin care își anunța intenția de a candida, raport care este obligatoriu pentru militari, susțin surse din Academie.

Concursul didactic

Pe 24 noiembrie 2017, la exact două săptămâni după ce Gabriel Răducanu a fost ales în funcția de rector al AFA, instituția anunța în Monitorul Oficial scoaterea la concurs a postului de conferențiar universitar militar pentru specializarea managementul traficului aerian în Departamentului de Management și Științe Militare. 

Pe 26 ianuarie 2018, rectorul Gabriel Răducanu, care a candidat de unul singur pe acest post, a obținut titlul de conferențiar universitar în instituția pe care o conducea formal din 7 decembrie 2017, atunci când ministrul Educației Liviu Pop i-a semnat ordinul de numire. 

Gabriel Răducanu a ajuns însă conferențiar universitar fără să îndeplinească criteriile cerute de legislația în vigoare.  

Rectorul Gabriel Răducanu nu a putut fi contactat ieri pentru a-și preciza punctul de vedere.

Criteriile neîndeplinite

În fișa de verificare a standardelor, depusă de rectorul Gabriel Răducanu la înscrierea la concursul pentru postul de conferențiar universitar, se regăsesc mai multe nereguli care ar fi trebuit să îi invalideze în mod automat candidatura. 

Acest lucru nu s-a întâmplat. 

Cei care ar fi trebuit să îi respingă candidatura pe motive de procedură erau subordonații săi pe linie ierarhică. 

Fișa de verificare a standardelor minimale necesare și obligatorii reprezintă unul dintre documentele impuse de lege pentru concursurile didactice și este prevăzută în anexa 26 aferentă Comisiei de Științe militare din Ordinul de Ministru nr. 6.129/2016.

Candidatul pentru un post didactic trebuie să menționeze în acest document lucrările și realizările de cercetare și didactice avute, prin ele arătând faptul că se califică pentru postul vizat. 

Etapa „dosarului de concurs” este eliminatorie în cazul în care candidatul nu îndeplinește criteriile cerute de legislație. 

Pentru posturile didactice în domeniul Științe militare, legislația cere în mod obligatoriu două lucruri: 

  • o serie de condiții minimale și obligatorii; 
  • o serie de criterii pe care candidații trebuie să le îndeplinească.

Evaluarea dosarului unui candidat pentru postul de conferențiar se face pe trei domenii distincte de activitate, pentru care candidatul trebuie să obțină un punctaj minim: 

  • activitatea didactică și profesională – 35 de puncte; 
  • activitatea de cercetare – 20 de puncte;
  • recunoașterea și impactul activității – 5 puncte. 

Totalul de 60 de puncte, cu distribuirea punctajului pentru fiecare domeniu în mod separat, este necesar și obligatoriu pentru ocuparea unui post de conferențiar și reprezintă condiția minimală obligatorie prevăzută de legislație. 

Dar dincolo de condiția minimală a punctajului, candidatul trebuie să îndeplinească și o serie de criterii obligatorii pentru fiecare domeniu din cele trei enumerate mai sus. 

Rectorul Gabriel Răducanu nu îndeplinește unele dintre criteriile obligatorii și nici unele dintre condițiile minimale pentru a fi fost declarat, în mod legal, câștigător al unui post de conferențiar universitar.

Să le luăm pe rând. 

Domeniul #1. Criteriul #1

Primul domeniu în care se face evaluarea este cel al activității didactice și profesionale, pentru care candidatul trebuie să adune 35 de puncte. 

Un prim criteriu din acest domeniu neîndeplinit de Răducanu – aferent numărului 1.1.1 din fișa de verificare – este cel referitor la numărul de cărți semnate de un candidat.

Pentru postul de conferențiar – prevăzut în anexa 26 aferentă Comisiei de Științe militare din Ordinul de Ministru nr. 6.129/2016, care include standardele minimale necesare și obligatorii – se precizează că un candidat trebuie să aibă „minim 3 cărți, din care 2 unic autor”.  

Gabriel Răducanu are doar două cărți semnate în calitate de prim-autor, cea de-a treia lipsindu-i din lista de lucrări. 

Prima carte declarată, apărută în 2017, este chiar teza de doctorat a lui Răducanu, publicată sub titlul România în ecuația securității aeriene euroatlantice la Editura Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov. 

Cea de-a doua carte declarată este departe de aria de expertiză a ofițerului de aviație Gabriel Răducanu: Efectele migrației asupra securității naționale și internaționale, apărută în ianuarie 2018 la Editura Academiei Tehnice, București. 

Lucrarea are mai degrabă structura unei teze de doctorat specifică domeniului Științe militare, însă tematica acesteia și lipsa de expertiză a lui Răducanu în domeniu ridică serioase semne de întrebare. 

Domeniul #1. Criteriul #2

Cel de-al doilea criteriu neîndeplinit de rectorul Gabriel Răducanu, aferent primului domeniu, este cel aferent numărului 1.1.2 din fișa de verificare, care face referire la „cursuri, manuale, tratate, monografii etc. publicate la edituri cu prestigiu internațional sau cu prestigiu recunoscut în domeniul Științe militare, informații și ordine publică”. 

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Rectorul Răducanu punctează două manuale nepublice, de uz intern pentru Statul Major al Forțelor Aeriene, destinate angajaților din această structură. 

Cele două lucrări sunt FA/Av-15 Manualul controlorului cu interceptarea (prim autor) și Manualul managementul traficului aerian (unic autor), ambele publicate în 2015 de Statul Major al Forțelor Aeriene. 

Surse din mediul universitar militar susțin că aceste manuale sunt destinate mediului operațional, având în vedere că reglementează o activitate specifică. 

O altă problemă este dată de faptul că Statul Major al Forțelor Aeriene nu are o editură. 

Potrivit unor surse din sistem, Statul Major al Forțelor Aeriene are un simplu centru de editare și multiplicare, care nu este inclus în lista editurilor cu prestigiu recunoscut în domeniul Științe militare, informații și ordine publică. 

Pe aceste două manuale, Răducanu și-a punctat în mod ilegal 5,83 de puncte.

Domeniul #1. Criteriul #3

Un alt criteriu neîndeplinit de rectorul Gabriel Răducanu din acest prim domeniu este cel aferent numărului 1.2.2 din fișa de verificare, care face referire la „studii de specialitate, scenarii, exerciții și aplicații” publicate după obținerea titlului de doctor.

Răducanu punctează un studiu publicat în anul 2000, cu 11 ani înainte de susținerea tezei de doctorat. 

Este vorba despre studiul „Organizarea conducerii și cooperării aviației cu celelalte forțe participante la operația întrunită – aeroterestră și navală – în zona de operații de sud si sud-est”, apărut în anul 2000 la Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București. 

Pe acest studiu, Răducanu și-a punctat în mod ilegal 5 de puncte.

Punctajul domeniului #1

La o evaluare a activității didactice și profesionale, aferentă primului domeniu de evaluare a unui candidat, rectorul Gabriel Răducanu nu îndeplinește punctajul minim prevăzut pentru postul de conferențiar: 35 de puncte. 

Toate criteriile neîndeplinite descrise mai sus sunt subsumate activității didactice și profesionale. 

Gabriel Răducanu declară pentru acest palier un punctaj total de 42,49 de puncte, din care, dacă scădem cele 10,83 puncte declarate pe indicatori neîndepliniți, rămâne cu un total de 31,66 de puncte. 

Domeniul #2. Criteriul #1

Un prim criteriu neîndeplinit în cea de-a doua secțiune, dedicată activității de cercetare, se referă articolele ISI semnate de candidat, aferente numărului 2.1 din fișa de verificare. 

O revistă cotată ISI este un jurnal științific pentru care baza de date Thomson Reuters a calculat și a publicat până în 2015 factorul de impact – un indicator stabilit în funcție de numărul de citări înregistrate de articolele publicate; după acest an, Thomson Reuters a fost înlocuit de Clarivate Analytics.  

Gabriel Răducanu menționează un singur articol ISI: „Aspects Regarding Airplane Propeller Flow Field Mathematical Model”, publicat în 2017 în Fourth International Conference on Mathematics and Computers in Sciences and in Industry (MCSI).

Cu acest articol, Răducanu comite în mod simultan trei falsuri: 

  • articolul a fost publicat în 29.03.2018, ulterior susținerii concursului din 26.01.2018;
  • candidatul are calitate de co-autor la articol, însă și-a acordat în mod eronat toate cele 10 puncte prevăzute pentru acest tip de articole;
  • articolul nu este relevant pentru domeniul Științe militare, dovadă și faptul că primul autor l-a folosit în cadrul tezei de abilitare în domeniul Inginerie spațială la Academia Tehnică Militară. 

Două mențiuni mai trebuie făcute în legătură cu acest studiu:

  • rectorul Răducanu bifează acest articol care a fost prezentat oral la o conferință din Grecia în august 2017, deși articolul a fost publicat abia în martie 2018, după ce a trecut printr-un proces de selecție și de peer review;
  • în legislație se precizează că pentru lucrările realizate în colectiv, punctajul se acordă proporțional cu contribuția individuală, dacă se poate stabili contribuția fiecărui coautor; Răducanu și-a alocat toate cele zece puncte aferente acestui articol, în condițiile în care este cel de-al doilea autor, deci a avut o contribuție mai redusă în raport cu primul autor; în legislație se mai precizează că dacă nu se poate stabili contribuția fiecărui coautor, punctajul menționat se va împărți la numărul de coautori.

Dacă luăm în calcul faptul că în ianuarie 2018, când a avut loc concursul pentru postul de conferențiar, acest articol era acceptat spre publicare, Răducanu tot își alocă în mod nelegal cinci puncte. 

Domeniul #2. Criteriul #2

La criteriul 2.2 din fișa de verificare, aferent domeniului de cercetare, se precizează că un candidat trebuie să aibă minim zece articole, studii, rapoarte al căror conținut este relevant în domeniul Științe militare, Informații și Ordine publică și care sunt publicate în reviste, buletine științifice cu prestigiu recunoscut sau în volumele unor manifestări științifice indexate în baze de date internaționale. 

Candidatul Gabriel Răducanu declară un total de 17 articole. 

Unele dintre ele nu ar fi trebuit însă incluse în fișa de verificare deoarece fie nu sunt relevante în domeniul Științe militare, fie sunt publicate în reviste fără prestigiu recunoscut. 

Prima problemă este legată de numărul articolelor. 

Cele 17 articole menționate și punctate de rectorul Răducanu sunt de fapt 16, deoarece acesta bifează de două ori același studiu: o dată îl trece în limba română, o dată îl trece în limba engleză. 

Este vorba despre „Amenințări şi provocări la adresa securității globale”, apărut în Review of the Air Force Academy, The Scientific Informative Review, Vol .XV, No.1 (33)/2017, menționat câteva poziții mai jos sub titlul „Challenges to Global Security”. 

Un alt articol, „Radiolocaţia de la Hertz la R.A.P.”, este publicat în 2017 în revista Bobocii aerului, care potrivit mai multor surse din educația militară aviatică este un fel de revista Cutezătorii

De altfel, potrivit listei sale de lucrări, rectorul Răducanu publică zece din cele 17 articole în 2017, anul în care a debutat în cariera universitară. 

Tot în 2017 acesta a publicat o carte, un capitol de carte, a devenit membru într-un proiect de cercetare științifică finanțat printr-un program național și a scris o altă carte publicată în ianuarie 2018. 

Toate aceste lucruri indică mai mult decât evident faptul că Răducanu și-a pregătit mutarea de la Statul Major al Forțelor Armate la Academia Forțelor Aeriene Brașov. 

Punctajul domeniului #2

Punctajul declarat de Gabriel Răducanu pentru domeniul activității de cercetare arată că acesta nu îndeplinește totalul minim prevăzut pentru postul de conferențiar, mai exact 20 de puncte. 

Rectorul candidat Răducanu declară un punctaj total de 25,08 puncte. 

Dacă din acest total declarat scădem cele cinci puse în plus la articolul ISI, dar și 0,5 puncte atribuite unuia dintre articolele bifate de două ori, în română și în engleză, acest total scade la 19,58 puncte, adică sub minimul de 20 de puncte cerute de legislație. 

Domeniul #3 și punctajul #3

Cel de-al treilea palier evaluat și punctat în Științele militare este cel al recunoașterii și impactului activității. 

Gabriel Răducanu își atribuie opt puncte pentru prezentări la manifestări internaționale și șase puncte pentru manifestări naționale, deși nu precizează care sunt evenimentele la care a participat, acestea nefiind probate în niciun fel. 

Astfel, cel puțin 14 din cele 20 de puncte alocate acestui domeniul stau sub semnul întrebării. 

Comisia de concurs

Patru dintre cei cinci membri ai comisiei de concurs care a validat candidatura lui generalului de flotilă aeriană Gabriel Răducanu sunt profesori la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). 

Printre ei se numără rectorul UNAP de la acel moment, generalul de brigadă profesor Gheorghe Calopăreanu; generalul de flotila aeriană profesor Florian Răpan, fost prorector al UNAP; colonel profesor Ion Puricel; și colonel conferențiar Marius Roșca. 

Un alt rector prezent în comisie a fost generalul de brigadă Ghiță Bârsan, rector al Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, care în acest moment este și membru în comisia de Științe politice, Relații internaționale și Științe militare din CNATDCU. 

Cartea plagiată a unui doctorand

În primăvara acestui an, rectorul AFA Gabriel Răducanu – împreună cu fostul rector Vasile Bucinschi și cu comandorul Florentin-Gabriel Giuvară, comandant al Centrului de Operații Aeriene din cadrul Statului Major al Forțelor Aeriene – publica o carte la Editura Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coanda” din Brașov. 

Lucrarea, intitulată Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național în context euroatlantic, reprezintă teza de doctorat a comandorului Giuvară, susținută în luna martie 2020 la UNAP și coordonată de Vasile Bucinschi.

Teza de doctorat nu a fost confirmată încă de CNATDCU, motiv pentru care lui Giuvară nu i-a fost atribuit titlul de doctor prin ordin de ministru. 

Această carte a fost inclusă de Vasile Bucinschi în dosarul de concurs pe care l-a depus pentru a obține un post de profesor universitar la AFA, la care a participat la începutul lunii septembrie. 

Prim-autor pe coperta cărții este trecut Bucinschi, al doilea, Răducanu, iar autorul tezei, Giuvară – cel care se presupune că a muncit pentru respectiva cercetare științifică –, este ultimul.

Bucinschi și Răducanu, care își însușesc conținutul tezei de doctorat a lui Florentin-Gabriel Giuvară, comit plagiat în acest caz. 

Despre toată această însușire frauduloasă de conținut am scris, pe larg, într-un articol în care arătam că fostul rector al AFA, Vasile Bucinschi, a devenit profesor universitar în academia pe care a condus-o fără să îndeplinească criteriile cerute de lege. 

Întrebat la începutul lui septembrie despre teza de doctorat a comandorului Giuvară pe care o semnează, generalul Gabriel Răducanu a vrut să afle motivul pentru care sunt interesată să îi pun întrebări: „Aveți vreun motiv anume pentru care întrebați sau e vreo situație anume?”.

Despre contribuția la cartea pe care o semnează împreună cu Bucinschi și Giuvară, Răducanu a răspuns într-un mod neașteptat: „Dar curiozitatea de ce vă macină?”, apoi a continuat cu un răspuns mai clar: „Vă dați seama că am scris foarte mult la acea carte”. 

Când l-am întrebat despre conținutul identic al tezei și al cărții, generalul Gabriel Răducanu a întrebat, în același stil, „La dumneavoastră care este problemuța?”.

***

Ancheta publicată pe PressOne despre postul de profesor obținut de generalul (r) Vasile Bucinschi la AFA în baza unei cărți plagiate a fost distribuită pe pagina de Facebook a săptămânalului Ministerului Apărării Naționale, Observatorul militar. 

Acest lucru l-a determinat pe generalului de flotilă aeriană Gabriel Răducanu să ceară Direcției Informare și Relații Publice din cadrul MApN „măsurile necesare” față de distribuirea anchetei, despre care a susținut că afectează imaginea rectorului AFA, a AFA și a Armatei, potrivit colonelului Florin Şperlea, redactorul şef al săptămânalului militar Observatorul Militar.  

De altfel, colonelul Florin Şperlea este cel care a semnalat intervenția lui Răducanu la Direcția Informare și Relații Publice din cadrul MApN printr-un text apărut pe site-ul publicației.

***

În numărul de mâine voi analiza, în PressOne, cum și-a obținut comandorul Gabriel Răducanu – în 2011 – titlul de doctor în Științe militare. În baza acestui titlu, Răducanu a devenit ulterior, în această ordine, rector al Academiei Forțelor Aeriene; apoi conferențiar universitar; și apoi a fost avansat de la gradul de comandor la cel de general de flotilă aeriană. 

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.