Ready Player One / Să înceapă jocul

Suntem în 2045, iar suprapopularea este cea mai mare problemă a omenirii. În cartierele sărace din uriașele aglomerări urbane, oamenii locuiesc în containere așezate la întâmplare unul peste altul.

Singura alinare ce le-a mai rămas este OASIS, o realitate virtuală în care evadează cu ajutorul unor simulatoare video.

Milioane de oameni îşi petrec viaţa în această lume fictivă, cu speranţa că vor găsi cele trei chei lăsate la moartea sa de creatorul OASIS, James Halliday.

Aceste chei, care sunt niște obiecte virtuale, duc la Oul de Aur, un fel de Graal ce pare de neatins: cine îl va descoperi va primi automat şi OASIS, cea mai mare afacere din lume.

Deja au trecut câţiva ani de la moartea lui Halliday şi nimeni nu s-a apropiat nici măcar de prima cheie. Totul pare o loterie fără numere câştigătoare.

Wade Watts (Tye Sheridan), care în lumea virtuală şi-a luat supranumele Parzival, este un singuratic obsedat de personalitatea celui care a creat OASIS. Speră și el, ca atâția alții, să câştige jocul, fiindcă numai aşa ar putea scăpa din ghetoul în care locuieşte.

Dar, dincolo de această ambiţie materială, Wade pare un tip sincer şi onest, genul care, dacă ar obţine OASIS, nu l-ar exploata incorect, ci l-ar reda fanilor.

Identitatea virtuală pe care şi-a ales-o are o sorginte medievală foarte generoasă. Figură centrală a literaturii cavalerești, Parsifal este un tânăr care jinduiește după aventură și căruia inocența îi va fi de folos în lupte.

Legenda a fost transpusă de Richard Wagner în opera omonimă, inspirată din poemele epice „Parzival”, de Wolfram von Eschenbach, și „Perceval, povestea Graalului”, de Chrétien de Troyes.

În universul generat de OASIS, Wade – și el, un tânăr curat sufleteşte – îşi asumă o căutare similară, care ar putea schimba în bine soarta lumii.

De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva

În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Nu aceleași intenții le are Nolan Sorrento (Ben Mendelsohn), CEO al celui de-al doilea producător de jocuri şi echipamente din lume, denumit Innovative Online Industries (IOI).

Lipsit de scrupule, acesta ar face orice să devină cel mai puternic și mai bogat de pe planetă.

Pentru a ajunge la Oul de Aur, Sorrento a creat în cadrul IOI o divizie numită Sixers. Aici, sute de oameni se joacă non-stop pentru a câștiga bani virtuali şi pentru a încerca să dezlege drumul iluzoriu şi atât de anevoios către Ou.

Imagine din compania IOI, deținută de Nolan Sorrento.

În această competiţie inegală, Wade se aliază cu alţi singuratici fideli jocului, care ar face orice să îl oprească pe Sorrento.

Astfel, Samantha/Art3mis (Olivia Cooke), Aech (Lena Waithe), Sho (Philip Zhao), Daito (Win Morisaki) şi Wade/Parzival devin legați printr-un ţel comun.

Ca tipologie, ei reprezintă omul lipsit de posibilităţi materiale, dar care îşi foloseşte inteligenţa nativă, energia şi pasiunea pentru a lupta împotriva establishment-ului abuziv şi exploatator.

Din acest punct de vedere, povestea filmului − care se bazează pe romanul de debut al lui Ernest Cline, tradus și la noi de editura Nemira − are un pronunţat caracter de stânga.

Din fericire, încleştarea dintre cei cinci tineri cu trecuturi traumatice şi câțiva adulţi disperați după înavuţire reprezintă doar o parte din miza acestui basm SF.

Dincolo de orientarea ideologică, Ready Player One este un un spectacol audiovizual high-octane, care trebuie privit pentru calitățile sale tehnice şi estetice.

De la stânga la dreapta, Wade (Tye Sheridan), Samantha (Olivia Cooke), Sho (Philip Zhao) și Daito (Win Morisaki).

Regizat de Steven Spielberg, filmul funcţionează ca elogiu adus culturii pop, din anii ’80-’90 până în zilele noastre.

Ready Player One incorporează muzică, personaje şi scene care au marcat mai multe generaţii, printre care şi pe cea a regizorului.

Proiectul intră într-un dialog intertextual cu aceste evenimente reprezentative ale culturii pop. Sunt recreate cu minuţiozitate secvențe din filme celebre, precum momentul din The Shining când personajul lui Jack Nicholson merge la baie și dă peste o femeie frumoasă care, odată sărutată, devine pe loc grotescă.

O altă secvență demnă de menționat este cursa auto din film, unde sunt folosite atât mașina protagonistului, cât și piesa de pe genericul serialului-cult Knight Rider, cu David Hasselhoff în rolul principial.

Aceste inserții vorbesc despre un trecut încă foarte influent și despre posibilitățile tehnice la care a ajuns cinematografia secolului XXI.

Este o îmbinare perfectă a timpurilor.

i-R0k, traficant de arme și vânător de recompense în OASIS, alături de avatarul lui Nolan Sorrento (Ben Mendelsohn), CEO al Innovative Online Industries.

În filmul lui Spielberg, personajele iau contact cu astfel de cadre clasice pentru a dezlega cheile lui James Halliday. Astfel că trimiterile artistice sunt reverenţioase şi nostalgice, dar au şi o însemnătate practică.

Wade şi prietenii lui trebuie să cunoască istoria culturii pop pentru a avea șanse de a depista Oul de Aur. Aceasta este modalitatea prin care dedicaţia lor poate surclasa potenţa financiară.

Lupta pe care o poartă cei cinci aliați de conjunctură se legitimează a fi una pentru dreptate. Iar pasiunea le este singura călăuză.

Ready Player One împrumută din cultura pop nu doar stiluri și forme, ci şi idei.

În poveştile pe care le propuneau filme precum A Nightmare on Elm Street, Tomb Raider, Street Fighter, Speed Racer sau Back to the Future erau evidențiați indivizi banali, care fuseseră abuzaţi într-un fel sau altul și care deveneau eroii sau anti-eroii unor vremuri complet neliniştite.

Pentru a putea face trimitere la toate aceste zeci de personaje create în alte filme sau benzi desenate, Steven Spielberg şi producătoarea Kristie Macosko Krieger au avut nevoie de câţiva ani de negocieri cu diverse studiouri şi case de producţie care deţineau drepturile de folosință.

Ca o ironie a sorții, unul dintre eşecuri s-a înregistrat când au vrut să obțină dreptul de a exploata filmul Close Encounters of the Third Kind, regizat chiar de Spielberg.

Tye Sheridan, în rolul lui Wade/Parzival. Fotografii: Warner Bros ©

Cu Ready Player One, Spielberg reușește să rămână actual și să livreze unul dintre cele mai îndrăznețe şi exuberante proiecte cinematografice produse la Hollywood în ultimii ani.

Ceea ce face el foarte bine este să lanseze dezbateri serioase pe teme importante, pe care le maschează sub formă de entertainment.

Spielberg lucrează pe mai multe paliere. El construiește un basm aparent lejer, sub a cărui „coajă” se ascund mari dileme etice: încotro se îndreaptă lumea noastră, cum putem și cum ar trebui să ne raportăm la timpul tot mai îndelungat pe care-l petrecem într-un spaţiu virtual, ce mai reprezintă trecutul şi cum îl putem exploata.

Ready Player One trebuie să fie văzut la cinema, pentru că spectacolul audiovizual este remarcabil. Dificultatea cu care a fost realizat l-a determinat pe regizor să declare că a fost cel mai anevoios proces creativ de la Saving Private Ryan încoace.

Dar rezultatul este o capodoperă, pe care marele cineast, triplu câștigător de Oscar, o adaugă celorlalte filme ale sale devenite clasice și o lasă moștenire generațiilor viitoare.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€