Războiul din Ucraina. „Crește probabilitatea apariției unui nou front”

Rusia a lansat un nou val de atacuri cu rachete, la Dnipro, Harkov, Odesa sau Kiev. Cel puțin 20 de oameni au murit sâmbătă numai la Dnipro, după ce o rachetă X-22 a lovit un bloc de locuințe, au anunțat autoritățile locale, citate de presa internațională. 

Potrivit analizei Institutului pentru Studierea Războiului, o organizație internațională apolitică și non-profit, trupele ruse au continuat operațiunile ofensive în jurul orașului Soledar, precum și în zonele Bahmut și Avdiivka, unde se luptă brutal.  

Concentrarea ofensivei în zonele respective pare să consolideze la acest moment influența politică pe care o deține la Moscova Evgheni Prigojin, finanțatorul grupului Wagner, o organizație paramilitară privată, fondată în 2013 – sunt de părere specialiștii Institutului pentru Studierea Războiului. De altfel, Prigojin s-a grăbit să revendice victoria asupra orașului Soledar în numele grupării Wagner, pe care o conduce, și să critice Armata Rusă. 

Vrem să putem relata în profunzime despre evenimentele internaționale care afectează și viața de zi cu zi a românilor și, mai ales, despre războiul din Ucraina, care se desfășoară chiar în apropierea granițelor noastre. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.Redacția PressOne

„Acolo se joacă mai degrabă credibilitatea (…) Evgheni Prigojin devine un jucător important, care ar putea să interfereze puternic cu anumite decizii ale lui Putin”, crede și expertul în securitate, apărare și studii strategice Claudiu Degeratu. El vorbește la PressOne despre importanța următoarelor săptămâni în evoluția războiului și a sprijinului militar „la alt nivel” pe care Ucraina îl așteaptă din partea țărilor occidentale. 

Devine însă probabilă deschiderea unui nou front în Ucraina, inclusiv dinspre nord. 

Claudiu Degeratu: Cred că într-o lună, două, Rusia trebuie să ia o decizie privind anumite schimbări în modul în care vrea să ducă războiul în Ucraina. În decembrie Vladimir Putin a solicitat ministerului Apărării să vină cu schimbări la strategia militară a Federației Ruse, dar și pentru război, în sine. 

Merg și eu pe ideea că într-adevăr crește probabilitatea să apară direcții noi de posibile acțiuni rusești. Să se revină la o încercare de a mai deschide încă un front, fie în nord, fie la Harkov. 

Rușii încearcă să folosească acum tot suplimentul de forță mobilizată parțial din vară și care acum să zicem că este mai instruită. Aceasta ar fi perspectiva imediată.

Pe următoarele luni cred că important rămâne modul în care țările din Europa de Vest, SUA, țările NATO în general, vor încerca să vină cu un alt nivel de ajutor militar, mult mai ridicat decât ce există în acest moment. 

Semnale sunt. Și Franța se gândește la tehnică militară mai grea sau medie. La fel și Polonia sau Germania. Așadar se pregătește cumva un alt nivel de ajutor militar pentru Ucraina, iar acest lucru se va simți în felul în care evoluează războiul. Din acest punct de vedere probabil că Federația Rusă se grăbește să impulsioneze frontul prin acțiunile în care este implicată, în special în regiunile Donețk și Lugansk și consolideze apărarea, pentru a proteja sudul Hersonului și Peninsula Crimeea. 

PressOne: De ce sunt esențiale orașele Bahmut, Soledar și frontul de acolo?

C.D.: Au o valoare strategică, dar și simbolică. Prin noiembrie se spunea că vine iarna și că nu vor mai fi conflicte militare majore. Eu cred acum că acolo se joacă mai degrabă credibilitatea companiei Wagner (n.r. grupul Wagner, unitate paramilitară rusă). 

Această soluție alternativă militară, pe care Putin o lasă să fie folosită în anumite zone de conflict. Un eșec sau un blocaj ale ofensivei rusești în acea zonă lovesc puternic și în credibilitatea companiei Wagner. 

PressOne: Și atunci finanțatorul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, încearcă să se plaseze în pole position pentru Kremlin, pentru viitorul post Vladimir Putin?

C.D.: Este mult prea devreme să spunem acest lucru, dar e cert că el devine un jucător important, care ar putea să interfereze puternic cu anumite decizii ale lui Putin. Să-l forțeze să folosească ideile și inițiativele lui Prigojin, tocmai pentru a da impresia că mai are câteva câștiguri.

Problema lui Putin este că nici Armata nu are progresul pe care și-l dorește și atunci încearcă măcar să folosească compania Wagner, într-un mod oportunist. Iar dacă Wagner are mai multe avansuri teritoriale în acea zonă, atunci va spune „am reușit ceva, dar cu grupul Wagner”.

Este un joc oportunist al lui Putin: să-i lase și să vadă dacă mai poate obține vreun câștig. Cu riscul, bineînțeles, ca Armata rusă să piardă și mai mult, în continuare, din prestigiu și imaginea în țară. 

PressOne: „Redobândirea Peninsulei Crimeea e o chestiune de timp” – susțin voci relevante de la Kiev. Cât de realist este acest scenariu, pentru 2023?

C.D.: Cu siguranță Crimeea ar putea fi „izolată” în 2023. În contextul în care linia frontului se va apropia de Peninsula Crimeea și dacă Ucraina reușește să lanseze noi operațiuni navale, prin care să controleze apele teritoriale din jur, atunci este deja un câștig destul de important pentru acest an.  

Va fi greu, dar nu imposibil. Dacă va fi izolată și linia de comunicații cu Mariupol și Lugansk pe uscat, dacă vor fi probleme și pe podul respectiv și dacă Ucraina începe să controleze din apele teritoriale, atunci deja ar fi o mare victorie, care ar putea să implice sau oblige o retragere militară rusească.

PressOne: Cu ce riscuri?

C.D.: Sigur, crește riscul pe care îl știm cu toții: ca Federația Rusă să recurgă din nou la amenințări cu arme tactice nucleare. 

PressOne: Ce relevanță are faptul că o coloană de mașini blindate dotate cu turela Anubis, fabricată în România, ar fi fost filmată în Ucraina?

C.D.: Relevanța este că Turcia, ca și Franța sau alte țări, decide să trimită tehnică blindată Ucrainei, ceea ce este bine. Sigur, nu avem o confirmare oficială că aceea este chiar turela fabricată în România sau un model asemănător. 

Cu siguranță sunt însă firme care folosesc cooperarea industrială cu România și pentru asemenea situații. E vorba de ajutorul militar dat de Turcia. Este treaba Turciei ce achiziționează din diferite surse sau diferite țări. 

Pentru moment nu avem o confirmare din surse românești. Este o turelă care se fabrică sub licență. Poate fi foarte bine fabricată în România sau în alte zone: Cehia, Elveția.

PressOne: Autoritățile de la București refuză să facă vreo declarație publică. La aproape un an de la începerea invaziei rusești, statul român nu specifică dacă ajută militar Ucraina în vreun fel. Este o precauție necesară sau o lipsă de asumare?

C.D.: Eu, ca și dvs., constat o decizie politică a leadershipului de la București: să nu comunice concret dacă există ajutor din zona sistemelor de luptă, să zicem. Poziția mea este că ar trebui să fie mai deschiși, pentru că asta ar mai atenua și anumite voci din România, care sunt critice față de Ucraina, voci pro-ruse. 

În afară de aceste voci naționaliste, suveraniste, pro-ruse, cum vreți să le spuneți, trebuie să se vadă mai clar și poziția oficială vizavi de implicarea noastră în sprijinul unei țări pe care o susținem încă din 2008, în perspectiva aderării la NATO. Așadar nu ar fi o problemă: Polonia face acest lucru, spune deschis despre ce e vorba. 

În România știm, oficial, doar poziția ministrului Economiei, care a spus că nu există contracte directe. Subliniez ideea de „contract direct”. Aceasta înseamnă că pot exista contracte indirecte cu alte țări, cu terți, care să pregătească ajutor militar cumpărând din România elemente, subansamble sau chiar muniție. Lucruri pe care le-am tot identificat prin poze, în zona conflictului. 

Părerea mea este că ar trebui să avem o poziție mai deschisă. Poate nu chiar ca a Poloniei, dar în orice caz ar trebui să spunem mai mult. Repet, e vorba prezentarea în spațiul public a poziției clare a României. Altfel, vom auzi doar vocile care se opun sprijinirii Ucrainei. 

PressOne: Sunt însă voci minoritare. 

C.D.: Da. Dar sunt foarte active. Poate sunt minoritare din punct de vedere al audienței, dar sunt cele deschise, cele care se prezintă cel mai vocal. Și atunci e greu să verificăm un impact doar spunând că este, de exemplu, o voce singulară dinspre un partid sau o entitate.

De fapt, ei sunt cei care își comunică public poziția.

PressOne: Ați vorbit de posibilitatea apariției unui nou front în Ucraina. La sud însă, Republica Moldova cât de liniștită poate fi astăzi, comparativ cu februarie 2022? 

C.D.: Nu ar trebui să stea deloc liniștită. Vedem că există și evoluții interne în Moldova, mai mult pe linia instabilității politice și a acțiunii unor partide promoscovite. Și în același timp pentru că se adâncesc problemele economice. Nu doar acolo: și în România, dar și în toată regiunea. 

Suntem la un an de la începerea războiului și se acumulează probleme care ar trebui să îngrijoreze și Chișinăul, dar și celelalte țări. O situație specială rămâne Transnistria, pentru că și acolo se acumulează probleme economice, nivelul de trai scade și acolo. Este un element specific pentru Moldova: pe lângă acțiuni politice din partea unor partide la Chișinău, există riscul să apară și evoluții locale care să aducă și mai multă instabilitate.

Riscurile cele mai mari țin de instabilitatea politică și de costurile economice și sociale mai mari, care se acumulează treptat.

PressOne: Cum evaluați, generic, ajutorul pe care l-a dat România până acum și felul în care a sprijinit Bucureștiul, Republica Moldova în ultimul an? 

C.D.: Eu cred că a fost un ajutor exemplar, dar este un ajutor de criză, nu unul care să consolideze pe termen mai lung parteneriatul special dintre cele două țări. Noi am venit cu soluții, zic eu, destul de bune pentru efectele imediate: problemele legate de dependența energetică, de partea umanitară, coordonare și logistică.

Părerea mea este că ar trebui însă să ne gândim pe termen mai lung și la alte tipuri de ajutor, la modalități de a coopera permanent.

PressOne: Dați-mi un exemplu concret.

C.D.: Securitatea energetică sau combatarea dezinformării. Vedem de exemplu că anumite decizii luate de Republica Moldova vizează posturile TV care susțin anumite elemente pro-ruse.

Ar trebui să acționăm și noi în oglindă: să existe o coordonare mai mare, cel puțin pe partea de război hibrid dus de către Federația Rusă. 

Și bineînțeles, al treilea și cel mai important lucru: cooperarea în domeniu militar. Cred că a venit momentul ca cel puțin cooperarea pe Apărare și Securitate să treacă la un alt nivel. 

PressOne: Cum, din moment ce Moldova își păstrează statutul de neutralitate?

C.D.: Totul depinde de inițiativele Chișinăului din domeniul militar. Noi respectăm la nivel de politică oficială statutul de neutralitate, iar în funcție de ce decizii de reformă în domeniul militar vor lua cei de la Chișinău, atunci probabil că România va identifica mai multe oportunități să sprijine mai mult decât o face astăzi.

Există și dimensiunea europeană de cooperare în domeniul Apărării, la care România sigur ar putea să ajute. Dar și aici e statutul de neutralitate impune limitări. Aceasta este partea cea mai complicată, iar mingea e în terenul Chișinăului. 

Nu putem discuta multe lucruri pe securitate și Apărare și nu putem lansa proiecte majore, atâta vreme cât neutralitatea este „aplicată specific de 30 de ani”, ca să mă exprim un pic metaforic. Specific însemnând „destul de limitativ” vizavi de cooperare, de elemente de integrare în materie de capabilități și și coordonare regională. 

PressOne: Ce ar însemna izbucnirea unui nou conflict militar între Armenia și Azerbaijan? Cum ar răspunde Rusia și cum ar influența chiar războiul din Ucraina?

C.D.: E o ipoteză foarte important de analizat, chiar lăsând la o parte probabilitatea ca acest lucru să se întâmple. Dacă se deschide un nou front care pune într-o situație strategică șubredă Armenia, atunci Federația Rusă va avea o mare problemă, pentru că va trebui să se gândească la o strategie pentru a consolida apărarea Armeniei. 

Pentru moment Federația Rusă are statut de „mediator care oferă căști albastre”. Dar orice instabilitate în Armenia afectează de fapt granița din Caucazul de Nord și acest lucru este foarte important pentru Moscova. Federația Rusă sigur va avea probleme să asigure forțe suplimentare într-un eventual nou conflict. Orice intensificare a conflictului de acolo este în defavoarea Rusiei.