Radu Vancu, despre programa la română contestată de profesori și experți, dar adoptată de Ilie Bolojan: Readuce în școli un model depășit, complet rupt de realitățile elevilor

Oana Moisil

Săptămâna aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial noua programă la limba și literatura română pentru clasa a IX-a, document adoptat de Ilie Bolojan în calitate de interimar la Educație, cu toate că este contestată încă de anul trecut de mii de profesori, elevi și specialiști. 

Cea mai mare pierdere: libertatea profesorilor de a apropia elevii de lectură 

De când a fost făcută publică, în noiembrie 2025, programa pentru limba și literatura română pentru clasa a IX-a a înfuriat o mare parte din lumea academică. Schimbarea pe care o contestă cei mai mulți este predarea literaturii cronologic, nu tematic, așa cum este acum. 

Scriitorul și profesorul universitar Radu Vancu explică faptul că cea mai mare pierdere este reprezentată de libertatea profesorului de a aduce și alte lecturi la clasă.   

„Profesorul avea infinit mai multă libertate în a prezenta și literatură contemporană și literatură premodernă, dacă el considera asta util. Clasa a IX-a rămăsese un spațiu de libertate în care profesorul avea decizie suverană privind literatura pe care o alege pentru a duce aceste teme către copii”.

Radu Vancu consideră că pierderea acestei libertăți va duce, fără doar și poate, la slăbirea interesului pentru lectură al elevilor. Asta în contextul în care, conform unui studiu făcut de World Vision în 2025, 20% dintre adolescenți nu citesc deloc. Cel care a girat pentru această redirecționare a traseului pentru elevii de-a IX-a este Daniel David, pe atunci ministru al Educației.  

„Noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a readuce în școli un model depășit, complet rupt de realitățile elevilor și de lumea în care trăiesc. În același timp, programa ignoră toate deschiderile științifice și didactice ale disciplinei din ultimele decenii, conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional”.

Așa începea memoriul care a strâns în zadar 3.500 de semnături la sfârșitul anului 2025. În documentul erau atașate și două anexe în care erau analizate, punctual, problemele pe care le poate cauza noua programă. 

În concluzii se menționează și că această schimbare „reactivează niște modele educaționale și ideologice din perioada național-comunismului lui Nicolae Ceaușescu, complet decuplate de la provocările și așteptările lumii contemporane”.

Unul dintre specialiștii care au contribuit la redactarea memoriului este Radu Vancu. La aflarea veștii că programa a trecut de Guvern, acesta a scris pe Facebook: 

„Ministerul Educației a aprobat programa de română fără să îi mai facă publică forma finală. Fără să mai mimeze măcar că îi pasă de opinia comunității profesionale. Și nu doar profesionale – fiindcă și părinții, și elevii ar fi trebuit să aibă un cuvânt de spus în asta”.

Investiție străină susținută de autorități, terminată în dezastru: sute de animale de la o fermă de bizoni și cerbi au murit de foame în ultima lună de iarnă

214 bizoni, cerbi, căprioare și bivoli au murit de foame pe proprietatea concesionată în Recea Cristur, Cluj, de un investitor german, care a construit aici o fermă de vânat destinată exportului cărnii pe nișa gourmet.

AUDIO. „Ia dă-ți tu voie să vedem ce-i cu păsărica ta.” Înregistrare șocantă din cabinetul lui Ion Duvac, membru în comisia în care sunt analizate cazurile de abuz din Colegiul Psihologilor

Ion Duvac, doctor în psihologie și membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, își hărțuiește sexual pacientele prin propuneri sexuale explicite și cere poze cu părțile intime ale femeilor, încă de la prima ședință, potrivit unei înregistrări ajunse în posesia redacției.

În textul noii programe, ministerul afirmă că „organizarea conținuturilor nu este guvernată exclusiv de criteriul cronologic”.

PressOne l-a contactat pe Radu Vancu pentru a discuta despre adoptarea unei schimbări atât de mari și atât de criticate și ce înseamnă asta pentru elevii români.

___

PressOne: Spuneați că noua programă este rețeta perfectă pentru „a-i dezgusta pe copiii noștri de literatură, că vor crește convinși că literatura e o artă care nu poate interesa pe nimeni care vrea să înțeleagă lumea contemporană”. Ce ar trebui să înțeleagă elevii în 2026, în primul an de liceu, despre lumea contemporană? Și cum ar trebui să ajungă aceste informații la ei?

Radu Vancu: Elevii ar putea înțelege în clasa a IX-a că literatura este unul dintre instrumentele cele mai eficiente de explorare a lumii contemporane, a diversității ei atât de năucitoare, atât de cacofonice câteodată.

Literatura s-a întrebat mereu ce este omul, ce caută el în lume, de ce construiește societățile în felul în care o face, de ce reacționează la traumă și la bucurie în felul în care o face, toate astea sunt întrebări pe care și copiii noștri le actualizează. Iar literatura ar putea să fie aliatul lor în aceste întrebări identitare și în formularea răspunsurilor. Dar eu mă îndoiesc profund că ei vor simți că textele din programă, din secolul XVI până la mijlocul secolului XIX îi ajută în formularea acestor întrebări.

Mă îndoiesc că vor găsi aliați în construcția unor astfel de întrebări, la Neculce sau la Radu Ionescu, despre lumea din jur. Vor rămâne cu impresia că literatura este ceva extinct, o specie muzeificată și complet irelevantă pentru modul lor de a se mișca prin lume.

PressOne: Și din programa actuală care va fi înlocuită, ce îi ajută pe copii să se uite în jur și dispare?

Radu Vancu: În felul în care era organizat programul până acum, adică tematic, profesorul avea infinit mai multă libertate în a prezenta și literatură contemporană și literatură premodernă, dacă el considera asta util. Abia în clasa a X-a se ajungea la scriitori canonici și se începea pregătirea pentru bacalaureat. Clasa a IX-a rămăsese un spațiu de libertate în care profesorul avea decizie suverană privind literatura pe care o alege pentru a duce aceste teme către copii.

Lucrul ăsta a dispărut. Cronologic, de la primele texte în limba română – care nu sunt literare, nu sunt scrise cu intenție literară – până la Dacia Literară și apoi la Junimea, asta e toată materia pe care o are de studiat un elev român din 2027 încolo. Deci ce a dispărut, de fapt, e exact libertatea asta a profesorului de a selecta literatură contemporană pentru copii. 

Acum, lumea în care se vor mișca ei este cea cuprinsă între cronicari, cum am spus, și reprezentanți ai junimii, fără Eminescu. Slavici, da? Asta e ce vor înțelege copiii noștri, că acești scriitori sunt tot ce reprezintă, din punctul de vedere al școlii, mai atractiv pentru ei. 

PressOne: Unul din scopurile declarate ale programei este să reducă analfabetismul funcțional. Ați identificat vreo schimbare în programă care ar putea avea acest efect pozitiv – sau dimpotrivă?

Radu Vancu: Îmi pare rău să fac pe profetul distrugerii, dar cred că din păcate această problemă atât de gravă, această vulnerabilitate la adresa siguranței naționale –  cum a fost definit analfabetismul funcțional – se va accentua și mai mult cu această programă. 

Pentru că nu poți combate analfabetismul, în mod evident, decât îndrăgostind lumea de literatură, de citit. Nu poți îndrăgosti pe cineva de citit, mai ales un copil de clasa a IX-a, un copil de 15 ani, cu cronicarii, cu văcăreștii sau cu generația lui Eliade și așa mai departe. Îi poți îndrăgosti pe copii de lectură cu texte care vorbesc despre lumea lor. E un truism și ăsta. Se întâmplă în sistemele de educație occidentală. În Marea Britanie s-a admis chiar și introducerea thrillerelor, a romanelor mai senzaționaliste, în programele școlare.

PressOne: În memoriul cu 3.500 de semnatari ați scris și despre riscul de-a apropia elevii de naționalism, apropo de unele din lecturile și autorii din noua programă. De ce există acest risc? 

Radu Vancu: Există o convergență, probabil că nedorită, dar efectul e același între retorica identitară naționalistă a unor partide politice și retorica identitară naționalistă a unor părți din această programă, a unor secțiuni din ea. 

Cronicarii nu sunt scriitori, ci sunt primii oameni cu conștiință istorică din spațiile astea, care au ținut să noteze în scris cine sunt ei, de unde se revendică și ce antecedențe istorice avem. Deci studiezi astfel de autori care sunt mai degrabă oameni cu o conștiință istorică, nu cu o conștiință literară și construiești o retorică identitară naționalistă care se suprapune peste retorica identitară naționalistă pe care o vedem și în spațiul politic și în unele instituții culturale, precum Academia Română. 

PressOne: A fost luat ceva din memoriu în considerare în noua programă trecută de premierul Ilie Bolojan? 

Radu Vancu: Mi-e greu să cred că a fost. Cel mai important reproș era acesta al brutalității viziunii strict cronologice. Din ce am văzut pe surse, pentru că nu e publicat oficial de minister, este o versiune de programă care păstrează exact același principiu, cronologic, dinspre cronicari înspre jumătatea secolului XIX.

Asta înseamnă că pe copiii noștri îi desparte aproximativ un secol și jumătate de literatura cea mai avansată istoric pe care ajung să o studieze în clasa a IX-a. E o tristețe și va fi complet contraproductiv.

PressOne: Cum vedeți faptul că ultima formă a programei a fost semnată de ministrul interimar fără să fie făcută publică? 

Radu Vancu: Când am văzut știrea, nu mi-a venit să cred. Nu am putut să cred că ministrul interimar Bolojan poate să fie atât de refractar, atât de opac, atât de închis la orice idee de dialog  – nu doar cu comunitatea profesională, pentru că e o problemă care privește nu doar profesorii, ci privește și elevii și părinții, privește pe toată lumea acum. Felul în care ne educăm copiii, felul în care încercăm să-i construim ca viitori adulți, privește absolut toată lumea.

A lua o decizie atât de disprețuitoare la adresa ideii de dialog și de transparență instituțională, mi se pare revoltător, inacceptabil și, îmi pare rău să o spun, alimentează extremismul. Pentru că reacția electoratului care s-a deplasat între partide extremiste a venit și ca un vot de blam la adresa închiderii dialogului democratic din perioada Iohannis.

Faptul că un ministru al educației, care e interimar, care se întâmplă să fie și prim-ministru, închide dialogul cu societatea și cu comunitățile profesionale, nu poate avea decât același efect de frustrare care va alimenta extremismul.

Tot ce a făcut în ultima perioadă Guvernul Bolojan, și în educație și în cultură, are ca efect direct alimentarea extremismului. Probabil că vor rezolva problemele economice ale României, dar dacă prețul va fi sacrificarea educației și a culturii românești, mă întreb dacă merită.

PressOne: Urmează să fie schimbată programa și pentru ceilalți ani de liceu. Știți să fi fost vreo dezbatere publică?

Radu Vancu: Nu, nu a fost nicio dezbatere publică. Nu știm nimic despre aceste programe de-a X-a, a XI-a și a XII-a. Și e cu atât mai îngrijorător cu cât am văzut că același grup de lucru, care e în același timp grup de elaborare și de avizare a programei – ceea ce reprezintă un viciu de procedură – a anunțat că va merge mai departe cu programele de-a X-a, a XI-a și a XII-a. N-am nicio îndoială că o vor face la fel de lipsit de transparență, la fel de lipsit de deschidere la dialog, la fel de lipsit de onestitate profesională, în fond.

Nu mă mai pot aștepta la nimic de bună credință și de bună practică din partea acestui guvern, din partea acestui Minister al Educației.

A sacrifica educația atunci când tocmai lipsa educației a fost aproape să aducă extremismul la putere e o probă și de stupiditate politică și de nepăsare față de destinul democratic al României.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€