Valeriu Pașa, expert în dezinformarea Rusiei, spune că ar costa 15 milioane de euro pe an ca România să aibă o prezență robustă la Chișinău FOTO Arhiva personală

Propaganda Rusiei în România și Moldova (I): „România n-a reușit să-și creeze instrumente proprii de soft power în Moldova”

Dezinformarea și propaganda Rusiei în limba română ating atât România, cât și Republica Moldova, datorită unității de limbă dintre cele două.

După perioada de izolare generată de pandemia de COVID-19, când unele narațiuni de propagandă au părut să contamineze atât spațiul informațional românesc cât și cel basarabean, am vrut să aflăm cum acționează Kremlinul specific în fiecare dintre cele două regiuni. Dar și cum se vede de peste Prut implicarea României în contracararea propagandei ruse.

Într-un prim episod al acestui dialog peste Prut, am vorbit cu Valeriu Pașa, activist civic, expert în spațiu informațional, mass media și politică al think-tank-ului WatchDog.md din Moldova.

Reporter: Putem spune că Rusia promovează narațiuni comune de propagandă, în România și Republica Moldova?

Valeriu Pașa: Dacă e să vorbim de niște narative comune, dacă vorbim de narative dedicate, de țară, ele nu sunt. Sunt mai curând niște ecouri care răzbat dintr-o parte și alta, și care prind foarte rău în România, dinspre Republica Moldova.

De genul, ce bine trăia Republica Moldova în Uniunea Sovietică și ce bine îi era.

În România nu prinde pentru că na, publicul care le consumă e totuși un public hai să spunem naționalist, conservatorist, care, by default, într-un fel e unionist, fără să aibă habar ce înseamnă asta. 

În direcția inversă se mai aud ecouri, a, ce bine era România în vremea lui Ceaușescu, că era ordine, că și-a dat datoriile înapoi la FMI și au venit acuma corporațiile și au îngenuncheat-o. Dar astea sunt lucruri extrem de marginale. 

Dacă e să vorbim de narative comune, ne uităm la banalul Sputnik România, deși ele nu vin doar prin Sputnik.

Sputnik România nu există, există Sputnik Chișinău, cu bătaie în două părți. Sputnik de fapt există pentru România, nu l-au creat pentru Republica Moldova, că era o aberație, Moldova era la etapa aia o anexă a spațiului informațional rusesc, adică era dominată totalmente. 

Valeriu PAȘA

N-ai nevoie de un Sputnik când ai patru televiziuni dintre care una e cea mai urmărită, și dai acolo știri pe care le dai și în Federația Rusă și emisiuni și tot. Drept rezultat, peste jumătate din moldoveni au susținut anexarea Crimeei ca fiind o chestie legitimă. La etapa aia, nu aveai nevoie. 

Iar ei, prin tot felul de indivizi corupți, în cazul acesta prin Ilan Shor, au decis crearea acestui oficiu la Chișinău, Sputnik, care a fost făcut pentru a emite propagandă în România.

Abia apoi, după ce s-au adaptat, au început să facă conținut și pentru Republica Moldova. Dar primordial este un fel de cap de pod spre România, de a emite propagandă, format din oameni care cunosc România foarte bine, majoritatea cu studii în România, cu conexiuni foarte adânci. 

În frunte cu ideologul Iurie Roșca, mare fost român șef în Republica Moldova, pe filiera politică.

Dar ce se acoperă, se acoperă narativele care merg în toată regiunea, mai ales în Europa Centrală și de Sud Est: familie tradițională, valori tradiționale, strong man-ul Putin – numai că în Republica Moldova e la scară geometric mai mare decât în România.

Dar am văzut-o și în România, inclusiv în chestii mici gen meme, pagini de pseudo umor, de luat peste picior, de curiozități, unde hop-hop!, mai apare și Putin cel puternic și molâii și prăpădiții ăștia de europeni. 

Genul de propagandă nu neapărat a lui Putin, cât a modelului autoritar, în general. Astea se suprapun. Ce spuneam: cu credința ortodoxă, cu timpurile din vechime și ce bune erau…

Dar nu sunt separate, le găsim proiectate și în Europa Centrală, dar mai ales de Sud Est, în Bulgaria, în Grecia, Caucaz, în Ucraina, Belarus. Dar în primul rând în interiorul Federației Ruse, este un produs de consum intern. Astea ar fi similitudinile. 

Ar mai fi chestii care ajung cumva prin ecou – propaganda anti NATO și anti Vest, dar în special anti NATO – care ar fi toxic pentru România, pune România în pericol și e foarte rău. Fiind și acesta un produs de consum intern în Federația Rusă, el este emis puternic și înspre exterior. 

În Republica Moldova prinde, apoi în Ucraina, Georgia, s-a reușit crearea unei imagini destul de negative pentru NATO pe parcursul anilor.

De fapt, na, nu s-a schimbat imaginea din perioada sovietică, doar s-au mai pus alte straturi de propagandă. NATO a fost întotdeauna ținta unei propagande care s-a intensificat odată cu războiul din Ucraina. Asta ar fi. 

E un subiect și propaganda anti ucraineană în România, dar e mult mai mică decât în Republica Moldova, pentru că aici avem în primul rând ecourile propagandei anti ucrainene din Rusia. Deci s-a produs atâta conținut, talk-show-uri, filme, documentare pseudo artistice, narative construite în mult timp, încât a ajuns și aici.

Pentru că așa cum avem cu România spațiul comun pe limbă, nu departe este și Federația Rusă, 98-99% din cei care locuiesc în Republica Moldova înțeleg limba rusă. Nu toți o vorbesc, dar o înțeleg.

Plus, au cultura consumului în limba rusă, pentru că tot ce înseamnă entertainment de calitate, în proporție absolută, vine în limba rusă. 

Pentru că să te uiți la subtitrări la PRO TV nu vrei. La care adaugi că nu e niciun fel de calitate, îți arată un film care a fost interesant acum 20 de ani. Și asta e maximul ce poate oferi presa din România ca să se bată cu cea din Federația Rusă.

Care este subvenționată cu miliarde de dolari anual din bugetul de stat și din bugetul monopoliștilor ruși, pentru că ei în primul rând lucrează să creeze conținut să spele creierul rusului de rând, pentru că altfel ia furca și-i fugărește de la putere. 

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

– Are România vreo strategie de comunicare pentru Republica Moldova, în așa fel încât să contracareze efectul propagandei ruse?

– Declarații multe, mereu. Foarte multe declarații și intenții, mai ales după ce vin politicienii români pe aici sau demnitarii, trag cinci pahare de vin de Ziua Unirii, se pupă și se cuprind cu ăștia de aici de la Chișinău și zic că da, domnule, să facem! 

Și acolo se termină tot. Cum le trece mahmureala de a doua zi, le trec și intențiile mărețe de a face ceva. Culmea este că ar fi bani ridicoli pentru România.

Ar fi o chestiune de 15 milioane de euro pe an ca să ai o prezență absolut robustă în Chișinău. În primul rând trebuie să înțelegi piața. Nu poți să răstorni aici Antena3 și să te aștepți că o să se uite lumea.

Plahotniuc, care a avut grijă de fiecare dată să se pună bine cu orice guvernare, încă de pe timpul lui Voronin, băga pe frecvența furată de la TVR, Antena 2. 

Nu se uita nici dracu’ la TVR, în mod absolut evident, și pentru că trebuia să te uiți de la țară. Acum, la TVR s-or mai uita, dar au Moldova 1, care e un fel de TVR adaptat și mai sărac. La ce să te mai uiți la altceva tot cu emisiuni triste și muzică populară?!

Să nu confundăm cu studioul TVR de la Chișinău, care face treabă foarte bună, au știri foarte bune și după mine mai calitative decât ce vine de la București. Dar nu e concurențial și nu e tocmai din cauza conținutului. 

Dodon n-a avut nicio problemă să dea licență de emisie pentru TVR, pentru că a știut că nu-l paște niciun pericol major din partea acestuia. În schimb ar putea zice: care e problema? E echilibru, am dat licență la un post românesc și la unul rusesc, e echilibru.

În mod evident, televiziunea care vine din Rusia e mult mai vizionată. 

În rest, discuții, discuții de zeci de ani cu spațiul informațional, care se duc la conferințe cu oameni și mai de treabă și mai puțin de treabă. Experții de serviciu pe Moldova, din servicii și pe lângă, care se tot erijează în lideri. E dâră de nisip în spatele lor și ei tot fac treabă în Moldova, o tot fac de la începutul anilor 2000.

Și ce se vede aici e că am ajuns să nu mai avem partide declarat unioniste în Parlamentul Republicii Moldova, pentru că au ars tot, stimulând tot felul de corupți.

Cum a fost Iurie Roșca – care a fost agent rus sub acoperire dinaintea căderii URSS. Să-i întrebați pe domnii Dungaciu (Dan Dungaciu, n. red.) și Chifu (Iulian Chifu, n. red.) cât s-au pupat cu el pe aici și l-au ținut bine în brațe. 

– Dar România ar putea avea o prezență robustă în spațiul informațional din Republica Moldova?

Absolut. România ce face bine este participarea activă în instrumentele europene, care țin și de Republica Moldova, cum sunt diferite fonduri care pleacă pentru susținerea presei independente și a societății civile. Asta face bine. Doar că acolo România se raliază la poziția europeană. 

România n-a reușit să-și creeze instrumente proprii de soft power în Moldova, în afară de bețivi care vin și se îmbată în fiecare bar în Chișinău și urlă că sunt ofițeri SIE.

Valeriu PAȘA

Sau șmecheri care tot așa se îmbată și spun că sunt ofițeri SIE și între timp s-au pricopsit cu bani lucrând pentru toți corupții. Unii lucrează acum chiar pentru Dodon, și tot zic la toată lumea că sunt ofițeri SIE.

România și-a dat cu stângu-n dreptul cât a putut la chestiile astea, și ar fi greșit să nu recunoaștem lucrul ăsta. Deși nu e nimic super complicat de făcut. 

– E un fel de lipsă de adecvare a României? Sau credeți că e vorba de rea voință?

Eu nu pot să spun că în România nu există expertiză – există. Dar nu sunt mulți. Pentru o țară vecină, din care mai ai și un milion de cetățeni, ar trebui să fie mai mulți.

Dar cred că ceea ce ne-a atins a fost impactul corupției. Plahotniuc de exemplu a reușit să joace pe interesele politice interne din România. El a călcat primii pași de politică internă la București, nu la Chișinău, pe lângă casa mare a lui Iliescu din al doilea mandat. De unde i se trag și prieteniile cu Ponta și cu alții. 

– Cum se vede din Moldova propaganda pro Kremlin din România?

– La un moment dat dădusem de o mică încrengătură a fabricii de trolli a Rusiei care postau în română. Și era o română așa… nu din România. Era prin 2017.

Dar cel mai probabil angajează moldoveni, pe care îi găsești foarte ușor în Rusia, oameni cu facultăți care lucrează deja în diverse domenii, și poți să racolezi lume bună. Ai nevoie de 4-5 oameni cu sute de conturi și bine organizați care pot genera valuri prin comentarii și tot restul arsenalului. 

Dar ce trebuie să înțelegeți e că România nu intră în zona priorităților Rusiei, unde se lucrează cu dedicație pentru formatarea de agendă internă, pe termen scurt, gen influențarea unor evenimente politice foarte specifice. 

Valeriu PAȘA

Pe Republica Moldova, ca și pe tot spațiul ex-sovietic, inclusiv țările baltice, care demult sunt în NATO și UE, există un departament separat, format la Kremlin, are o denumire extra ciudată, se cheamă Departamentul pentru relații culturale și umanitare cu țările străine, formată exclusiv din oameni aduși din toate serviciile.

I-au amestecat acolo pe toți, în frunte e un general, ei au apărut pe la finalul lui 2004, ca reacție la revoluțiile din Serbia, Georgia și Ucraina. 

România vine mai curând decupată de Europa de Sud Est, vine cu țările centrale europene unde trebuie stimulate mișcări eurosceptice, conservatoare, anti liberale. Dar niciodată n-a fost o țintă a vreunei intervenții bine calculate.

Și e bine că e așa, cred eu, pentru că clasa politică românească este foarte rudimentară. Intelectual slabă și destul de coruptă, un spațiu perfect pentru manevră, doar s-o vrea Rusia. 

***

Valeriu Pașa are 34 de ani și a studiat Istorie la Universitatea de Stat din Moldova. În 2010 a absolvit un masterat în Arheologie.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...