În România se amestecă în criza sanitară religia, convingerile personale și setea nesfârșită de conspirații

Procurorul general al României despre zădărnicirea combaterii bolilor: „Noi nu ne facem meseria uitându-ne la televizor, după ce-a mai spus un arhiepiscop sau un altul” (exclusiv)

Procurorul general al României anunță la PressOne că a formulat o propunere către ministerul Justiției, la care s-ar fi lucrat toată vara și prin care ar putea fi sancționate derapajele, propagarea de informații false în pandemie sau instigările, după model francez. Ulterior Gabriela Scutea revine și precizează că documentul este încă în lucru.

După mai bine de un an și jumătate de pandemie și în plin val 4, lideri de opinie din diferite zone ale societății îndeamnă în continuare la boicotarea vaccinului anti Covid sau a sistemului medical în sine, fără a suporta vreo consecință legală. PressOne a încercat să afle de ce. În acest demers ne-am întâlnit însă cu Franz Kafka, cuibărit într-un birou de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 352 din Codul Penal, ce vizează tocmai zădărnicirea combaterii bolilor, produce efecte limitate, fără a cuprinde și nuanțe pe care altfel le constatăm zilnic. Potrivit experților consultați de PressOne, o afirmație de tipul „vă omoară doctorii în spitale. E un complot, nu vă vaccinați”, comună la protestele organizate recent de AUR sau senatoarea Diana Șoșoacă și enunțată chiar de înalte chipuri bisericești, nu poate fi sancționată legal, pentru că, explică avocata I. M., „stricta afirmare a unor opinii personale nu se încadrează în obiectul infracțiunii respective.”

Senatoarea Diana Șoșoacă a îndemnat recent la „Revoluție”, în fața guvernuilui

Cu alte cuvinte, poți să îndemni oricând oamenii să facă orice, chiar și în pandemie, atâta vreme cât porți mască. Dacă e aglomerat și nu porți mască, atunci riști cel mult să fii amendat pentru asta. O confirmă la PressOne și procurorul general al României, care anunță așadar că a făcut o propunere de modificare a Codului Penal, tocmai pentru că situația e critică și agravată de dezinformări, după cum reclamă și președintele Iohannis. Ulterior însă, Gabriela Scutea revine și precizează că propunerea nu a fost de fapt transmisă mai departe, pentru că un funcționar a avut Covid. 

Context: În ritmul actual de vaccinare, OMS susține că României i-ar trebui peste doi ani pentru a ajunge la un procent de imunizare a populației de 70%. Morgile sunt pline, dar ÎPS Teodosie face apel la juriști să-i consilieze pe românii care nu vor să se vaccineze, pentru că „sunt atâtea urmări negative”. În logica pur românească, oamenii să tem că vor rămâne sterili pe trei generații, după cum li s-a spus de către o senatoare, iar Poliția se sesizează doar atunci când presa reclamă o dezinformare gravă, așa cum s-a întâmplat în Neamț. 

Senatorul George Simion s-a remarcat prin lupta contra vaccinării și a măsurilor de protecție sanitară anti Covid. Foto: Octav Ganea, Inquam Photos

Polițiștii de acolo au anunțat că au întocmit un dosar penal pentru răspândirea de informații false, în urma articolului publicat de Libertatea, care a remarcat că există un film pe Facebook, în care o femeie spune că „nu e nimeni” în spitalul modular de la Piatra Neamț. În realitate, a arătat ziarul, toate cele 26 de paturi erau ocupate. În același timp însă, episcopul de Giurgiu afirmă că „vaccinurile sunt expirate” și că „incendiile din spitale sunt o făcătură”, fără a suporta însă vreo consecință. 

Procurorul general Gabriela Scutea: „Trebuie stabilită o legătură între domnul X, care nu respectă niște măsuri de prevenire și îmbolnăvirea persoanelor din jur, ceea ce e aproape imposibil”

Avocații spun că în situația în care se fac afirmații controversate în audiovizual, organisme de reglementare și control, în cazul acesta CNA, au obligația și pârghiile necesare să intervină. În mediul online situația se complică, pentru că majoritatea celor vizați se folosesc de dreptul la liberă exprimare. 

Procurorul general Gabriela Scutea. Foto: George Călin, Inquam Photos

„Din păcate cred că articolul din Codul Penal care reglementează exact zădărnicirea combaterii bolilor nu este destul de acoperitor. E o viziune de persoană care lucrează mai mult în dreptul civil. Stricta afirmare a unor opinii personale nu se încadrează în obiectul infracțiunii respective. Pentru că acolo vorbim de nerespectarea unor măsuri impuse de autorități care conduc la zădărnicirea combaterii bolilor. Și atunci, cât timp nu identificăm o obligație efectiv încălcată care să rezulte dintr-un act al unei autorități, e greu să-l încadrăm la infracțiunea asta”, detaliază avocata specializată în drept civil consultată de PressOne.

În România, zădărnicirea combaterii bolilor se bazează foarte mult pe producerea unei urmări, confirmă procurorul general Gabriela Scutea. 

Trebuie stabilită o legătură între domnul X, care nu respectă niște măsuri de prevenire și îmbolnăvirea persoanelor din jur, ceea ce e aproape imposibil. Mai ales în contextul ăsta de răspândire comunitară, e imposibil să stabilești.”

La PressOne, Gabriela Scutea reclamă însă și o presiune publică, făcută în special de presa care ar urmări să obțină decizii imediate. Primele decese provocate de Covid-19 în România au fost însă înregistrate în 22 martie 2020 și de atunci dezinformarea și mesajele manipulatoare au crescut în intensitate odată cu pandemia încă în desfășurare. 

Este o presiune din partea presei, se așteaptă o reacție imediată. Noi nu ne facem meseria uitându-ne la televizor, după ce-a mai spus un arhiepiscop sau un altul. În general aflăm despre lucrurile acestea. Ne uităm peste afirmații, dacă au conotația de a incita la ură sau instigare la săvârșirea unor infracțiuni și în funcție de asta ne sesizăm”, afirmă Gabriela Scutea.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Avocații spun la rându-le că e greu să țină pasul, atât ei, cât mai ales cetățenii, cu toate deciziile luate de autorități în pandemie.  „Unde e clar, e clar. Când nu se poartă mască într-un mijloc de transport în comun, de exemplu. Dar cu privire la obligativitatea purtării pe stradă sau în anumite spații, cred că poate fi o problemă de genul acesta. Prea multe acte normative, emise de prea multe autorități. Pentru cetățeanul obișnuit e foarte greu să țină pasul”, crede I.M., care adaugă însă că „dacă am avea un text de lege care ar spune că sunt interzise sau nerecomandate măcar afirmații de genul acesta în spațiul public, atunci am putea vorbi despre o încadrare în articolul din Codul Penal.”

Tocmai această nuanță ar fi fost luată în considerare de Parchetul General, care ar fi formulat o propunere către ministerul Justiției, „la începutul acestei toamne”. Propunerea, a anunțat inițial procurorul general Gabriela Scutea la PressOne, ar fi inspirată din modelul francez și nu ar mai include obligativitatea organelor de a proba până la capăt consecința acțiunilor făcute de senatoarea Șoșoacă, de exemplu sau de arhiepiscopul Tomisiului. Ulterior însă, procurorul general a revenit cu precizări și a comunicat că „mai durează în jur de 10 zile” până când documentul va fi trimis mai departe.

„Lucrarea noastră nu este încă expediată, ci este încă în lucru”

În România modificările aduse în Justiție peste noapte nu sunt privite niciodată cu ochi buni, mai ales că s-a dovedit că o ordonanță de urgență poate schimba Codul Penal în funcție de anumite interese.  

„Eu, una, nu sunt fană a metodei de a modifica un Cod, lege organică, prin ordonanță de urgență. Deja cam multe acte de forța unui Cod Civil, Penal, de Procedură Penală sunt modificate prin OUG și nu e neaparat o practică cu care sunt de acord.”

În situația de față cred că s-ar fi putut modifica, totuși. Se fac îndată doi ani de când suntem în situația asta și o modificare se putea face cu siguranță”, concluzionează avocata I.M.

O modificare a Codului Penal în privința zădărnicirii combaterii bolilor ar putea apărea în măsura în care se constată că norma respectivă nu servește interesului urmărit. În această logică, spun experții în drept, ar fi nevoie să se mobilizeze persoane care chiar să dovedească faptul că norma respectivă nu-și urmărește scopul și necesită o modificare.

Procurorul general al României revine însă și rectifică anunțul inițial: propunerea de modificare, adaptată crizei sanitare și sociale de astăzi, nu a plecat de fapt din birouri către ministerul Justiției, „pentru că un funcționar a avut Covid”. Documentul este încă în lucru, chiar dacă, o spune chiar Gabriela Scutea, „propaganda de idei anti medicale, să-i spun așa, nu este acoperită de nimic.”

Propunerea ar copia modelul francez, unde punctează Gabriela Scutea, „nu se numește zădărnicirea combaterii bolilor, ci punerea în pericol a vieții unei persoane”

„Am pus-o ca o variantă tocmai pentru că 352 are niște dificultăți.” 

PressOne a întrebat-o pe procuroarea generală a României ce răspuns a primit de la MJ, ulterior transmiterii acestei propuneri și când ar putea fi pusă în practică, din moment ce criza se acutizează de la zi la zi. 

Este momentul când Gabriela Scutea a revenit. „Stați să văd totuși dacă chiar am trimis-o sau încă este în lucru.”

Apoi a continuat. „Lucrarea noastră nu este încă expediată, ci este încă în lucru. Dar are în vedere niște propuneri în acest sens. Procedural înseamnă că depinde de politic, de ministerul Justiției, de guvern, în esență, cum procedează.” 

Dictatura Sanitară a fost invocată la toate protestele recente

Procurorul general precizează, în tot acest context, că orice propunere care s-ar transforma în lege ar urma să se aplice doar pentru faptele care vor fi comise din acel moment încolo. Din discuție reise însă că o posibilă modificare sau completare a articolului 352 din Codul Penal, privind zădărnicirea combaterii bolilor, ar viza de fapt infracțiuni deja stabilite de lege.

„Noi am discutat cu foarte mulți colegi de-ai noștri care au dosare deschise pe infracțiuni în legătură cu obținerea de certificate false să manifeste fermitate, să cerceteze sub toate fațetele posibile aceste infracțiuni, pentru că este un fals care produce niște consecințe groaznice. Una e libera exprimare și alta îndemnul la a săvârși infracțiuni.”

PressOne insistă cu întrebarea ce vizează consecințele pe care le suportă sau le-ar putea suporta cei care fac îndemnuri sau propagă informații false. 

„Nu te vaccina, că te omoară rețeta, nu reprezintă încă o instigare. Nu intră sub forma infracțiunii la care ne-am referit noi”, răspunde confuz procurorul general. 

 „Deci trebuie să vedem dacă e vorba de tulburarea liniștii publice sau de o infracțiune de instigare publică, în sensul prevăzut de lege. Sau instigare la ură, ceea ce nu cred că e cazul, în contextul acesta. Atunci actul de constatare poate fi făcut și măsurile urgente pot fi luate de Poliție. Cu informarea imediată a organului competent: Parchetul General, dacă este vorba de o persoană cu calitate specială, ministru, parlamentar sau alte calități, în vederea continuării cercetărilor.”

Între timp, nu doar secțiile ATI, dar și unitățile de primiri urgențe din spitale sunt supraaglomerate, cu mult peste capacitate. Foto: Inquam Photos

În ultimele 24 de ore au fost raportate în România 18.863 de cazuri noi de COVID-19, cel mai mare număr de infectări zilnice de la începutul pandemiei. Au murit 574 de pacienți, iar la Terapie Intensivă sunt internați 1.805 oameni și nu cifre, în stare gravă.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...