Primul eurobarometru despre fenomenul "fake news": românii și ungurii sunt nedezlipiți de televizoare

Codruţa Simina

Redactor

Radioul este cea mai de încredere sursă de informații în Uniunea Europeană, arată un studiu de tip eurobarometru având ca subiect fenomenul știrilor false, dat publicității luni, 12 martie.

Pentru combaterea acestui fenomen, Grupul de experți constituit în acest sens propune cinci categorii de măsuri, care vizează:

Eurobarometrul și rapoartele suplimentare au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă susținute de comisarul pentru societate digitală, bulgăroaica Mariya Gabriel.

Prezentă la conferință, Madeleine Cock Buning, coordonatoarea Grupului de experți UE pentru combaterea știrilor false, a spus că nu este adepta întocmirii unor „liste negre” cu instituțiile de presă care publică fake news, ci preferă un program axat pe autoreglarea pieței media din fiecare țară.

Grupul de experți recomandă ca în UE să fie folosit termenul „dezinformare” (disinformation) în locul celui de „știri false” (fake news).

Acest termen − a subliniat Madeleine Cock Buning − are o semantică mai largă, acoperind toate materialele false, incorecte sau care manipulează cu intenția de a obține profit sau de a crea un rău public.

Deocamdată, UE nu intenționează să adopte soluții legislative pentru combaterea dezinformării și a știrilor false, ci se bazează pe autoreglementare, a completat comisarul Mariya Gabriel.

Revenind la Eurobarometru, rezultatele cercetării arată că europenii se bazează preponderent pe presa tradițională. În clasamentul încrederii, radioul este cotat cu 70%. Urmează televiziunea, cu 66%, apoi ziarele și revistele pe hârtie, cu 63%.

Românii se numără printre națiunile care se informează cel mai puțin din presa scrisă (36%), în schimb sunt nedezlipiți de televizoare (93%). Ungaria este singura țară din UE unde ponderea celor care își iau informațiile de la televizor este mai mare decât în România: 94%.

Ca o comparație, cetățenii din Germania și Franța au încredere în presa scrisă în procente de peste 50%.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Eurobarometru arată că peste jumătate dintre respondenții români folosesc rețelele de socializare cel puțin o dată pe zi, în timp ce 27% − rareori sau chiar niciodată.

Activitățile preferate în social media sunt de a citi sau viziona conținutul postat de prieteni (55% dintre respondenții români) și, într-o proporție mult mai mică, (33%), de a posta conținut pe care l-au găsit singuri pe internet.

O proporție și mai mică (24%) redistribuie conținutul primit de la prieteni.

Mai puțin de jumătate din respondenții din România afirmă că au încredere în informațiile din reviste sau ziare tipărite (45%). Procentul scade îngrijorător în Ungaria, la doar 33%.

12% dintre români nu au încredere deloc în informațiile din ziare sau reviste tipărite, în timp ce, la nivel european, procentul se situează la 8%.

71% spun că pot recunoaște o informație falsă ori propagandistică

Nici presa online nu este văzută cu ochi mai buni: 37% dintre români au încredere în informațiile pe care le iau din media online, în timp ce 32% nu au încredere, în diferite grade, în această sursă.

O veste bună este că doar 5% dintre români spun că au încredere totală în informațiile pe care le iau de pe rețelele de socializare, în timp ce 13% nu au încredere deloc în aceste informații.

Gradul cel mai mare de încredere este pentru informațiile primite prin intermediul televiziunilor (66%), aflate la egalitate cu radioul.

În medie, 71% dintre respondenți spun că pot recunoaște o informație falsă ori propagandistică, iar mai mult de o treime spun că vin în contact în fiecare zi cu știri false.

Dintre respondenții români, 41% susțin că vin zilnic în contact cu informații false, procentul depășind ușor media europeană. Mult mai mulți, 79%, au încredere că pot deosebi știrile care prezintă realități deformate sau modificate intenționat.

În medie, cetățenii UE consideră în proporții covârșitoare că fenomenul fake news este o problemă în țara lor (85%) și pentru sistemele democratice, în general.

În opinia acestora, responsabili pentru stoparea fenomenului ar fi jurnaliștii (49%), în timp ce aproape 40% așteaptă soluții și reglementări din partea propriilor guverne. Pe ultimul loc în topul responsabilității este managementul televiziunilor.

Datele eurobarometrului pot fi consultate aici.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€