Primul doctorand al lui Gabriel Oprea căruia i se retrage titlul pentru plagiat

Emilia Şercan

Senior Editor

O decizie de retragere a unui titlu de doctor emisă luna trecută de Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) marchează cel puțin două premiere semnificative:

1) este primul titlu de doctor retras, din motive de plagiat, unui doctorand coordonat de Gabriel Oprea;

2) este primul titlu de doctor retras, din motive de plagiat, unui doctorand de la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) a SRI.

Persoana vizată nu se numără nici printre cei cinci doctori coordonați de Gabriel Oprea și devoalați de presă în 2015 ca fiind plagiatori și nu este nici vreunul din cei opt doctori coordonați de Oprea care, în 2016, au făcut cereri de renunțare voluntară la acest titlu, pentru a preveni o eventuală decizie de plagiat.

Este o persoană despre care se știu puține lucruri în spațiul public: Florica Diaconescu, judecătoare la Secția I Civilă a Curții de Apel Craiova.

*

Decizia prin care s-a stabilit retragerea titlului de doctor deținut de judecătoarea Florica Diaconescu a fost luată în data de 9 octombrie 2017. Până 9 noiembrie, ea avea posibilitatea să depună contestație împotriva acestei decizii a CNATDCU. Nu a făcut-o.

„Ordinul de ministru privind retragerea titlului de doctor al doamnei Florica Diaconescu a fost elaborat și este pe circuitul de avizare”, ne-a declarat vineri, 10 noiembrie, Gigel Paraschiv, secretarul de stat din Ministerul Educației responsabil pentru învățământul superior.

Din totalul de 55 de membri ai Consiliului General al CNATDCU, în acest caz au votat 46 de persoane, toate voturile exprimate fiind pentru „retragerea tezei de doctorat din rândul lucrărilor științifice din această categorie, iar autoarei să i se retragă titlul științific de doctor”.

Două zile mai târziu, CNATDCU a emis o adresă prin care o informa pe Florica Diaconescu cu privire la decizia luată.

Judecătoarea nu a putut fi contactată pentru a i se cere punctul de vedere.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Semnele de întrebare

Surse din SRI susțin că, în iarna 2015/2016, Floricăi Diaconescu i s-a cerut să depună și ea cerere de renunțare la titlul de doctor, așa cum aveau să facă și ceilalți nouă doctori asupra tezelor cărora existau suspiciuni de plagiat.

Pentru că judecătoarea a refuzat să se conformeze, la nivelul conducerii SRI și a ANIMV s-a decis ca teza ei sa fie analizată de Comisia de Etică a Academiei.

Pornind de la această informație, am reconstituit episodul prin care judecătoarei Florica Diaconescu i-a fost retras titlul de doctor obținut în 2011 la ANIMV.

Dar, înainte de asta, ne-am pus câteva semne de întrebare.

Cum se face că Comisia de Etică a Academiei SRI nu s-a autosesizat în urma apariției în presă a acuzațiilor de plagiat la adresa a șase persoane care obținuseră doctoratul la Școala Doctorală a ANIMV, cazuri dezbătute în spațiul public și în comunitatea academică, dar a analizat o sesizare, primită prin e-mail, referitoare la teza Floricăi Diaconescu?

Cum se face că niciuna dintre cele cinci teze coordonate de Gabriel Oprea referitor la care presa a prezentat dovezi concludente că sunt plagiate nu a fost analizată de CNATDCU până acum, deși au fost depuse sesizări încă din martie 2016?

Cum se face că nici teza actualului premier Mihai Tudose (cea de-a șasea teză cu probleme de la ANIMV), acuzat și el de plagiat, nu a fost verificată nici de Comisia de Etică a ANIMV, dar nici de CNATDCU, deși dovezile au apărut în presă tot în vara lui 2015?

Cum se face că CNATDCU a tratat cu prioritate o sesizare din 2 decembrie 2016, cea vizând teza Floricăi Diaconescu, dar a neglijat sesizările care priveau tezele de doctorat susținute de Bogdan Licu, Neculai Onțanu, Loredana Radu, Mihai Stănișoară și Adela Popescu (Neagu) − sesizări înregistrate la CNATDCU încă din 12 martie 2016?

Florica Diaconescu a devenit doctoranda lui Gabriel Oprea în 2008. Acela a fost primul an în care s-a organizat admitere la Școala Doctorală de la ANIMV, la Departamentul de Științe Politice și Relații Internaționale din cadrul Facultății de Informații a ANIMV.

Judecătoarea i-a avut drept colegi de an pe Bogdan Licu, adjunct al procurorului general al României, Adela Popescu (Neagu) − secretara lui Gabriel Oprea, Toma Rus − fost subsecretar de stat în Ministerul de Interne, Ioan Șandru − ginerele lui Pantelimon Iancu (fost șef al Romgaz), Romeo Raicu − fost șef al Comisiei parlamentare de control al SIE și pe Mihai Stănișoară − fost ministru al Apărării și fost consilier pe probleme de securitate al președintelui Traian Băsescu.

Teza judecătoarei Diaconescu se intitulează „Dimensiunea juridică a securității naționale din perspectiva respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului” și are 265 de pagini, plus bibliografie.

Dintre colegii de an ai Floricăi Diaconescu, Bogdan Licu, Adela Popescu (Neagu) și Mihai Stănișoară au fost devoalați de presă ca plagiatori în tezele lor de doctorat, iar alte două persoane coordonate tot de Gabriel Oprea, Neculai Onțanu și Loredana Radu, au fost și ele acuzate, tot în vara lui 2015, de plagierea lucrărilor de doctorat.

„Nu trebuie să ne preocupe ce s-a întâmplat în trecut”

Scandalul iscat în jurul lui Gabriel Oprea și al doctoratelor coordonate de el a determinat conducerea SRI și a ANIMV să accepte că în această instituție s-au petrecut lucruri de o gravitate majoră, din perspectiva eticii academice.

Totuși, nu a fost preferată o variantă tranșantă, care ar fi însemnat și recunoașterea publică a numărului de teze plagiate care fuseseră susținute la ANIMV, ci una care să limiteze cât mai mult daunele de imagine, dar și eventualele consecințe juridice.

Existența unor verdicte clare de plagiat ar putea atrage după sine retragerea acreditării Școlii Doctorale a Academiei SRI, situație care ar reprezenta o grea lovitură pentru instituție.

Astfel, voci de la vârful învățământului românesc, precum Sorin Cîmpeanu, Adrian Curaj și Remus Pricopie, care sunt apropiați de fosta conducere a SRI, au început să răspândească în spațiul public ideea că „nu trebuie să ne preocupe ce s-a întâmplat în trecut, ci trebuie să vedem ce putem face pe viitor pentru a limita plagiatul la nivel doctoral”.

Prima măsură luată de ANIMV a fost înlăturarea din corpul profesoral a lui Gabriel Oprea și a încă doi profesori care sunt apropiați de-ai săi, Gheorghe Toma și Constantin Onișor.

A doua măsură s-a concentrat pe îngroparea acuzațiilor de plagiat. Însă cum să negi evidențele?

O soluție fusese oferită de Victor Ponta, cel care, pentru a scăpa el însuși de un rușinos verdict de plagiat, a promovat în 2014 Ordonanța de Urgență 94, care aducea o serie de modificări Legii educației. Una dintre aceste modificări dădea posibilitatea de a se renunța benevol la titlul de doctor, printr-o simplă adresă înaintată Ministerului Educației.

În februarie 2015, Camera Deputaților a eliminat această prevedere din OUG 94/2014, iar Senatul, care era camera decizională, a abandonat discutarea Ordonanței.

Asta cu toate că Ecaterina Andronescu a încercat „resuscitarea” ei la finalul lunii iulie 2015, adică la circa trei săptămâni după lansarea acuzațiilor care vizau teza plagiată a lui Gabriel Oprea, premier interimar al României la acea dată.

Cum Parlamentul nu și-a dat votul asupra ei, OUG 94/2014 este, teoretic, în vigoare.

„Soluția” renunțării la doctorat

Surse din mediul academic și din interiorul SRI ne-au declarat că o parte dintre foștii doctoranzi ai lui Gabriel Oprea, în special cei acuzați în presă de plagiat, dar și cei cu vizibilitate publică, care ar fi putut face obiectul unor dezvăluiri jurnalistice, au fost contactați de către reprezentanți ai Academiei SRI, care le-au cerut să renunțe benevol la doctorat.

Se întâmpla la finalul anului 2015 și începutul lui 2016, când ANIMV era afectată de o serie de articole privind încălcarea eticii academice.

Sursele noastre spun că lui Gabriel Oprea i s-ar fi cerut inclusiv să stea de vorbă cu foștii săi doctoranzi pentru a-i convinge să renunțe la titlul dobândit.

O singură persoană ar fi refuzat categoric această variantă: judecătoarea Florica Diaconescu. Ea ar fi amenințat că va da în judecată Academia SRI, motiv care ar fi stârnit furia conducerii SRI și a ANIMV, ne-au declarat sursele noastre.

Din această cauză s-ar fi decis verificarea tezei de doctorat a Floricăi Diaconescu la nivelul ANIMV.

Evenimentele s-au suprapus cu o sesizare pe care Academia SRI a primit-o prin e-mail la începutul lunii februarie 2016, în care o persoană reclama că teza de doctorat a judecătoarei Diaconescu este plagiată.

În aceeași perioadă, nouă foști doctoranzi ai Academiei SRI, dintre care opt fuseseră coordonați de Gabriel Oprea, au depus cereri la ANIMV pentru a renunța benevol la teza de doctorat.

Este vorba despre Bogdan Licu, Neculai Onțanu, Loredana Radu, Mihai Stănișoară, Adela Popescu (Neagu), Romeo Raicu, Daniel Andrei Moldoveanu și Radu Stroe (toți coordonați de Gabriel Oprea), cărora li se adaugă actualul premier al României, Mihai Tudose (coordonat de Constantin Onișor).

Cererile acestora au fost înregistrate în perioada 3-7 martie 2016, potrivit unui comunicat al ANIMV, însă, cum zilele de 5 și 6 au fost libere, documentele au putut fi înregistrate doar pe 3, 4 și 7 martie.

Deși atât reprezentanții ANIMV, cât și unii dintre solicitanți, precum Bogdan Licu, au susținut că inițiativa a fost unilaterală și că le-a aparținut celor nouă, faptul că atâtea persoane au cerut același lucru în același interval scurt ridică un mare semn de întrebare.

La doar trei zile după înregistrarea cererilor de renunțare, Academia SRI le-a trimis mai departe la Ministerul Educației, instituția abilitată prin OUG 94/2014 să retragă titlurile academice.

Acolo, lucrurile s-au blocat, deoarece nu exista metodologie în acest sens, dar mai ales pentru că societatea civilă și mediul academic au criticat posibilitatea de renunțare la un titlu obținut în urma unui presupus efort intelectual de minimum trei ani de zile.

Episodul celor nouă cereri de renunțare la titlul de doctor a fost relatat pe larg de PressOne în vara lui 2016. În acel articol arătam că la nivelul Academiei SRI nu se dorise verificarea acuzațiilor de plagiat.

Printr-un comunicat de presă al ANIMV de la acea vreme era invocat faptul că „a fost anulat, prin efectul legii, obiectul evaluării punctuale a tezelor elaborate de către cei nouă absolvenți ai Școlii doctorale”.

ORIGINAL. Facsimil din articolul „Securitatea individului în actualul mediu de securitate”, scris de locotenent-colonel Ionel Goian și publicat în volumul conferinței „Dinamica mediului european de securitate” (22-23 noiembrie 2007, Universitatea Națională de Apărare).

PLAGIAT. Pagină din teza de doctorat a Floricăi Diaconescu.

Dovezi de plagiat

Revenind la teza judecătoarei Florica Diaconescu, în 23 martie 2016 Comisia de Etică a Academiei SRI a luat în discuție sesizarea primită prin e-mail.

Profesorul universitar Adrian Ivan, actualul rector al Academiei SRI, ne-a confirmat că analiza asupra tezei Floricăi Diaconescu a fost declanșată de o sesizare primită prin e-mail.

Tot în 23 martie 2016 a fost numită o comisie de analiză formată din patru persoane, care a avut sarcina de a verifica lucrarea.

După doar șase zile, comisia a emis un raport ale cărui concluzii sunt foarte clare: teza este plagiată.

Astfel, s-a constatat că porțiuni însemnate au fost copiate prin procedeul copy-paste, variind de la trei rânduri la opt pagini, fără citarea sursei și fără menționarea autorului în corpul lucrării sau la bibliografie.

În alte situații, sursa era menționată doar în bibliografie, nu și în lucrare. Pentru a masca plagiatul, Florica Diaconescu a combinat frecvent, în cadrul aceluiași paragraf, propoziții din autori diferiți.

În raportul său din data de 29 martie 2016, comisia de analiză a propus „retragerea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună conduită” de către Florica Diaconescu.

Ajuns la Comisia de Etică a ANIMV, raportul comisiei de analiză a fost validat într-o ședință din 26 mai 2016. Însă CNATDCU a fost sesizat cu privire la teza Floricăi Diaconescu abia în data de 2 decembrie 2016.

Lucrarea de doctorat a judecătoarei din Craiova este plagiată aproape în totalitate.

Într-o analiză pe care am făcut-o personal, am descoperit că ea a plagiat inclusiv din Gheorghe Toma, unul dintre profesorii referenți care au făcut parte din comisia de susținere a doctoratului.

Florica Diaconescu a combinat articole științifice, disponibile pe internet, cu referate școlare, texte de presă, cursuri universitare și diverse alte surse online.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€