Primele de succes şi două afaceri de corupţie în a treia cea mai mare firmă de stat

Compania care livrează o treime din energia electrică a țării, Complexul Energetic Oltenia, a fost păgubită, în doar două afaceri de corupție, cu 8 milioane de euro, se arată într-un raport al Asociației Bankwatch România.

Afacerile cu pricina sunt judecate în două dosare penale. Unul e cunoscut sub numele de Turceni-Rovinari sau Ponta-Șova. Celălalt vizează o licitație pentru vânzare de lignit în care sunt implicate şi două firme din Serbia.

Raportul Asociației Bankwatch se intitulează Corupție instituționalizată în a treia cea mai mare companie de stat din România și vorbește despre fraude dintre cele mai diverse, practici neconcurențiale, licitații trucate și șefi dispuși să își șantajeze angajații pentru a-și acoperi urmele.

Pornind de la acest document, PressOne vă prezintă mecanismele de corupție care au măcinat CE Oltenia: cancerul este atât de extins, încât, în unele procese, compania nici măcar nu s-a constituit ca parte civilă pentru a-și recupera pierderile.

*

CE Oltenia: scurt istoric 

Complexul Energetic Oltenia a fost înființat în 2012, prin fuziunea companiilor care administrau termocentralele pe lignit și a minelor furnizoare – concentrate în special în județul Gorj.

Astfel, Societatea Națională a Lignitului Oltenia (SNLO) a fuzionat cu complexele energetice Turceni, Rovinari și Craiova.  Statul este acționar majoritar al CEO, cu o participație de 77% – deținută prin Ministerul Economiei.

Istoria termocentralelor care fac parte acum din CEO începe însă în 1964, când a fost dată în folosință unitatea de la Ișalnița (lângă Craiova). Ulterior, au început să producă energie termocentralele de la Rovinari (din 1972), Turceni (1978) și Craiova (1987).

Extracția lignitului din bazinul minier Gorj a început în 1957, în 74 de perimetre. Potrivit site-ului CE Oltenia, astăzi se mai exploatează cărbune în 12 dintre aceste perimetre.

Un fragment din gazetele anilor ’70, reprodus pe site-ul CE Oltenia, este edificator pentru propaganda comunistă referitoare la minerit:

„… s-au întâlnit constructorii iarna cu viscolele care spulberau salopetele și pufoaicele, cu stropii reci ai ploilor de toamnă și cu săgețile aprinse ale soarelui de vară, au mângâiat fierul cald și rece, l-au țesut în dantelăria dictată de foile de ozalid și au ctitorit țării izvoarele de energie electrică…”

Astăzi, deși CE Oltenia este aproape de insolvență, spoturile publicitare se axează pe același lirism cu tentă patriotică. Într-un clip în limba engleză postat pe canalul de YouTube al companiei în 2014, peisajul din jurul termocentralelor e descris astfel:

Privit de sus pare un peisaj selenar, un spațiu dispus în terase imense, dar acesta este un loc în care activitatea nu se oprește niciodată. Utilaje uriașe, cu gheare de oțel, sapă necontenit  în căutarea uneia dintre cele mai prețioase resurse ale planetei: cărbunele. Aici, în carierele din sud-vestul României, începe povestea unei treimi din energia electrică românească.

Tot aici începe însă povestea unora dintre cele mai mari scandaluri de corupție din ultimii ani.

Dan Șova și “bonificația de succes”

În 2011, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) realizează un audit la Complexele Energetice Turceni și Rovinari (care, în urma fuziunii, aveau să devină parte din CE Oltenia de azi).

Verificând cheltuielile din perioada 2007-2009, inspectorii ANAF descoperă că, în acte, ambele companii și-au micșorat veniturile cu aproape 8 milioane de euro, dar au crescut cheltuielile, tot pe hârtie, cu peste 10 milioane de euro.

Practic, ANAF conchide că, în perioada menționată, cele două Complexe și-au modificat rezultatele financiare cu 18,3 milioane de euro – pentru a acoperi, după cum susțin acum procurorii DNA, cheltuieli nejustificate cu asistență juridică sau cu acțiuni sportive și culturale.

De acele contracte de asistență juridică sunt acuzați că ar fi beneficiat fostul premier Victor Ponta și fostul ministru Dan Șova.

Concret, în 2006, directorul de investiții de la Rovinari – care avea să devină, în 2012, director general al Complexului Energetic Oltenia – recomanda conducerii un contract de asistență juridică în valoare de circa 80.000 de euro.

Pentru acești bani, juriștii ar fi trebuit să ofere consultanță pentru modernizarea unităților de la Rovinari, astfel încât acestea să se conformeze legislației europene pe care România se angaja să o respecte. Se întâmpla în 2006, anul premergător aderării.

Casa de avocatură care a obținut contractul (după ce caietul de sarcini fusese trimis la 8 asemenea entități) a fost Șova și Asociații.

Numai că celor 80.000 de euro li s-au adăugat alte sute de mii de euro, prin acte adiționale contractului semnat inițial de Șova. Astfel, suma totală plătită de Complexul Rovinari a fost de 560.000 de euro.

Procurorii DNA pun sub semnul întrebării chiar și contractarea unor juriști din exteriorul Complexului. Și asta fiindcă la Rovinari exista un departament juridic care reprezentase compania, în perioada 2007-2009, în peste 400 de procese.

Pentru cele 400 de procese, juriștii angajați la CE Rovinari – 8 la număr, în 2007 și 2008 – fuseseră remunerați cu o sumă totală de circa 400.000 de euro.  În schimb, casa de avocatură Șova și Asociații a primit 260.000 de euro pentru numai 13 procese în care a reprezentat CE Rovinari.

În aceeași perioadă, Șova și Asociații a subcontractat serviciile de asistență juridică destinate CE Rovinari unui alt avocat, care nu făcea parte din firmă: Victor Ponta.

Ponta este acuzat de procurori că a încasat bani fără să acorde consultanță juridică și că, împreună cu Dan Șova, a emis o serie de facturi fictive prin care să justifice suma de aproximativ 180.000 de lei primită de la CE Rovinari.

La rândul lui, Dan Șova este acuzat că ar fi prejudiciat compania cu aproape 3,5 milioane de lei – către un milion de euro, potrivit cursului valutar din perioada respectivă.

În același dosar este judecat și Laurențiu Ciurel – directorul care a semnat contractele de asistență juridică. El este acuzat că și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu, atribuind contractele fără procedură concurențială și plătind casa de avocatură a lui Șova nu din sumele prevăzute în Planul de Achiziții Publice, ci din Fondul de Investiții al CE Rovinari.

Un contract similar cu Dan Șova a încheiat și fostul director al Complexului Energetic Turceni, Dumitru Cristea, inculpat în același dosar. Cei doi foști directori sunt acuzați de DNA că ar fi prejudiciat bugetul companiilor de stat cu aproximativ 5,6 milioane de euro.

*

Metoda bonificaţiilor de succes

În cazul CE Turceni, procurorii îl acuză pe Dumitru Cristea că a procedat similar lui Laurenţiu Ciurel: că a contractat servicii de avocatură, deși compania avea propriul său departament juridic, și că a semnat acte adiționale care suplimentau sumele acordate casei Șova și Asociații. Banii ar fi provenit tot din Fondul de Investiții.

În ceea ce privește rolul lui Victor Ponta, DNA spune că acesta s-ar fi folosit de influența pe care o avea în calitate de parlamentar de Gorj pentru a înlesni contractarea casei de avocatură Șova și Asociații.

„În februarie 2007, directorul general CET a fost numit președinte al comisiei de evalare a ofertelor de asistență juridică, din acea poziție putând să vadă ofertele caselor de avocatură. Procurorii consideră că întreaga procedură de achiziții publice a fost falsificată pentru ca Șova și Asociații să câștige. Doar două alte companii au primit caietul de sarcini: ambele fuseseră asociate cu S&A în trecut și erau conduse de persoane apropiate lui Șova, care de asemenea cunoștea prețul oferit de una dintre companii. Mai mult, oferta de la S&A a fost primită la o zi după data limită, dar a fost înregistrată la CET antedatat”, se spune în raportul BankWatch.

Procurorii mai spun că o parte din suma primită de Şova şi Asociaţii a fost justificată – fără bază reală – ca fiind bonificație de succes.

Practic, în cursul unuia dintre procesele în care avocații lui Șova au reprezentat Complexul Turceni în instanță, conducerea companiei și S&A au semnat un nou act adițional la contract, prin care stabileau compensații materiale în caz că demersurile juridice ar fi avut succes.

Procesul era îndreptat împotriva Electrica, iar reprezentanții Complexului Turceni cereau penalități de 4,7 milioane de euro.

Potrivit raportului Bankwatch, prima de succes depindea de suma recuperată: 1% pentru o sumă de până la 6,3 milioane de euro, 2% pentru o sumă de până la 15,7 milioane de euro, 3% pentru o sumă mai mare de 15,7 milioane de euro.

După semnarea actului adițional, avocații lui Șova au modificat plângerea inițială împotriva Electrica și au cerut acestei companii nu 4,7 milioane de euro, ci peste 20 de milioane de euro.

În cele din urmă, Electrica a făcut cu Șova și Asociații o înțelegere în afara instanței, iar suma plătită CET a ajuns la 14,3 milioane de euro.

De ce s-au modificat atât de mult sumele pretinse de Complexul Energetic Turceni, prin casa de avocatură a lui Dan Șova?

Varianta procurorilor, așa cum apare în raport, este următoarea:

„Conform noii tranzacții, Electrica trebuia să plătească 14,3 milioane de euro de-a lungul a 8 ani, începând cu 2008. Înțelegerea trebuia să acopere toate penalitățile până în decembrie 2006, chiar dacă acestea nici măcar nu fuseseră calculate. Se afirma, de asemenea, că nu există penalități de plătit după acea dată.

În mod inexplicabil, deși tranzacția acoperea o perioadă mai lungă de timp, suma pentru care cele două companii s-au înțeles în afara curții a fost cu 6,1 milioane de euro mai mică decât cea cerută inițial în instanță.

Octavian Graure, director economic al CET, i-a amenințat apoi cu concedierea pe subordonații care au refuzat să modifice sumele datorate în acte companiei. Angajații au recunoscut mai târziu în fața procurorilor faptul că au acceptat și au scăzut aleatoriu valoarea înscrisă pe 50 de facturi.

Prin acest fapt, compania a pierdut mai mult de 6 milioane, pentru a se asigura că avocații vor primi bonusul pentru succes, prin renunțarea la acțiunea în instanță.”

Atât Dan Șova, cât și Victor Ponta au respins acuzațiile care li se aduc. Dosarul Turceni-Rovinari se judecă în prezent la Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Buldotancul”

Un alt caz faimos menționat în raportul referitor la corupția din CE Oltenia este cel al lui Mugurel Surupăceanu (foto), deputat de Gorj  în legislatura 2008-2012.

El a fost acuzat de procurori că, printr-o companie pe care o deținea prin interpuși, a vândut către Complexul Turceni un buldozer pe șenile de tanc care nu funcţiona.

Prețul de vânzare ar fi fost de 4 ori mai mare decât cel de import, iar daunele aduse companiei au fost estimate la aproximativ 200.000 de euro.

Nu numai că buldozerul era nefuncțional, dar firma care a vândut buldozerul către CET nu avea niciun angajat și nici nu mai tranzacţionase vehicule similare.

În prima instanță, Tribunalul Gorj l-a condamnat pe Surupăceanu la 7 ani de închisoare cu executare, iar alți doi foști directori din CE Turceni au primit pedepse cu suspendare.

A doua instanță – Curtea de Apel Craiova – l-a achitat însă pe Surupăceanu, iar ceilalți inculpaţi au primit pedepse cu suspendare.

Complexul Energetic Oltenia nu a cerut despăgubiri pentru prejudiciul suferit.

„Expropriații de lux”

Unul dintre cele mai grave cazuri de corupție legate de CE Oltenia este cel al expropriaților de lux. Așa a denumit presa acest dosar.

La începutul anilor 2000, Societatea Națională a Lignitului Oltenia (SNLO, azi parte din CE Oltenia) a decis să mai deschidă o exploatare, în satul Ştiucani din Gorj.

Ca să facă loc minei, proprietarii din Ştiucani au primit compensații materiale sau locuințe noi.

Ştiind că locuinţele din Ştiucani vor fi expropriate, 22 de lideri de sindicat, politicieni și angajați ai SNLO și-au cumpărat case în sat, la prețuri de nimic.

De pildă, șeful Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, a cumpărat în Ştiucani două case vechi, cu 1600 de euro. El a fost consolat pentru trauma suferită prin expropriere cu o vilă al cărei preț a fost evaluat la 300 de dolari pe metru pătrat.

În acest dosar a fost condamnat cu executare și fostul secretar de stat Ionel Manțog. El cumpărase în Știucani 3 case cu 10.000 de euro și primise ulterior compensații materiale de 148.000 de euro.

Cei 148.000 de euro i-au fost oferiți lui Manțog de către Ion Vulpe, fost director al Societății Naționale a Lignitului Oltenia (SNLO – parte din actualul Complex Energetic Oltenia), care a fost și el condamnat definitiv la închisoare cu executare în acest dosar.

Manțog a primit 5 ani de închisoare cu executare, dar a fost eliberat în mai 2015, înainte de termen.

Licitația cea păguboasă

În 2014, CE Oltenia – condusă de același Laurențiu Ciurel, cel care a încheiat contractele cu Șova și Asociații – se retrage de la o licitație pentru vânzarea de lignit în Serbia și încheie o tranzacție cu un consorțiu care fusese înființat cu doar trei săptămâni înainte de licitație, format din două firme sârbești și un SRL din Constanța.

Practic, CE Oltenia vinde 1,2 milioane de tone de lignit către consorțiul proaspăt înființat la un preț de 3 ori mai mic decât i se oferise în Serbia. (Anul trecut, Hotnews a relatat cazul pe larg, aici.)

Potrivit presei locale din Gorj, firma care a câștigat licitația nu s-a mai achitat în cele din urmă de obligațiile stipulate în contract, iar o parte dintre acționarii consorțiului româno-sârb au fost acuzați de legături cu lumea interlopă.

În mai 2015, Curtea de Conturi a descoperit că, prin încheierea acestui contract, CE Oltenia ar fi fost prejudiciat cu aproape 2 milioane de euro.

Tot în 2015, 2000 de angajați ai Complexului au fost disponibilizați.

În iunie 2015, presa relata că DNA ar fi început urmărirea penală in rem (față de faptă) în cazul acestei tranzacții.

Actuali directori ai CE Oltenia, în vizorul DNA 

Laurențiu Ciobotărică – fost manager interimar, actualmente director al Diviziei Financiare la CE Oltenia – este trimis în judecată într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu. Procurorii susţin că el i-ar fi oferit 120.000 de lei unui membru din conducerea Complexului pentru ca acesta să demisioneze.

Alături de Ciobotărică au mai fost trimiși în judecată Dorina Jianu, șefa suspendată a Direcției Juridice, și Daniel Antonie, șeful Diviziei Miniere din CE Oltenia.

Corupția din CE Oltenia și protecția mediului

Raportul referitor la corupţia din Complexul Energetic Oltenia a fost realizat pentru Asociaţia Bankwatch de către expertul Alexandru Mustaţă (foto).

Documentul a fost dat publicităţii marţi, 12 iulie, în cadrul unei dezbateri publice.

La finalul expunerii, l-am rugat pe Alexandru Mustaţă să ne răspundă la câteva întrebări.

– Ce este și ce face Bankwatch?

Alexandru Mustață: Scopul Asociației Bankwatch este să prevină proiectele care au impact negativ atât asupra mediului, cât și asupra oamenilor. De exemplu, avem opt hotărâri definitive privind amânarea acordurilor de mediu pentru extinderea carierelor în județul Gorj.

Zona de activitate se concentrează pe prevenirea extinderii minelor, pe închiderea termocentralelor care funcționează ilegal, precum și pe oprirea proiectelor noi cu probleme.

– Câte termocentrale din România funcționează ilegal?

– Chiar este un raport Greenpeace scos de curând, în care arată că mai bine de jumătate dintre termocentralele din România funcționează ilegal: fie nu au autorizație integrată de mediu, fie nu respectă normele de emisii din directivele europene.

– Ce putere au ONG-urile?

– ONG-urile au o putere limitată. Tot ce pot face este să dea în judecată sau să sune la Garda de Mediu. De regulă, procesele durează foarte mult. Până când obții o sentință este foarte dificil. De asemenea, legislația europeană este transpusă prost.

De exemplu, în ianuarie 2016 am chemat Garda de Mediu la Turceni pentru că Unitatea 7 funcționa ilegal. A venit, i-a închis, le-a dat o amendă insignifiantă, iar ei au atacat în instanță amenda. Până la finalizarea procesului, termocentrala operează.

Putem face  și plângere la Comisia Europeană, să deschidem procedura de infringement. Comisia a mai deschis o procedură de infringement în urma plângerii noastre, pe extinderea carierelor miniere.

Le-au extins fără să facă un studiu de impact asupra mediului. Au calculat doar impactul tăierii pădurii, dar, când sapi și scoți cărbune, sunt afectate râurile, e afectat mediul.

Noi ne-am judecat cu ei în România. Acum au început să își scoată acorduri de mediu noi. Probabil o vom lua de la capăt. Este un sistem prost. Ei continuă să sape, nu respectă legea și obţin alte acorduri, în timp ce ne judecăm cu ei.

– Vorbeaţi despre legătura dintre corupție și mediu. Care ar fi legătura asta în dosarul în care este acuzat Victor Ponta, de pildă?

– În cazul lui Ponta, trebuia să se obțină o finanțare pentru instalații de desulfurare, care reduc emisiile de sulf. Pentru asta s-au încheiat inițial contractele de servicii juridice, dar compania nu a reușit să acceseze împrumutul și, până la urmă, au închis cu totul unitatea aia.

În schimb, au avut niște cheltuieli foarte mari și unitatea continuă să polueze în acest timp, pentru că nu au făcut instalațiile respective.