Rectorul Andrade I. Bichescu este profesor de sport și a fost ales în fruntea Universității din Reșița în 2016. FOTO: printscreen Youtube.

Premieră în România: Consiliul de Etică și Management Universitar cere revocarea unui rector și dizolvarea universității conduse de acesta

Săli de curs fără încălzire iarna, profesori păstrați la catedră chiar și după ce au primit condamnări definitive pentru luare de mită și studenți momiți cu burse să voteze împotriva intereselor colegilor lor. Asta a descoperit Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) la Universitatea “Eftimie Murgu” din Reșița.

În urma unui raport devastator, CEMU a solicitat, în premieră, printr-o decizie de la finalul lunii iulie, revocarea din funcție a rectorului Andrade I. Bichescu, și reorganizarea instituției de învățământ în cadrul altor universități, adică dizolvarea ei ca entitate juridică.

Decizia a fost publicată în 25 iulie 2019 și are la bază analiza a două dosare cu sesizări privind grave încălcări ale legislației naționale și abuzuri interne ale conducerii administrative și Senatului universitar condus de fostul rector Doina Frunzăverde. CEMU mai are în lucru alte 4 dosare, care se referă, de asemenea, la Universitatea de la Reșița.

O echipă formată din evaluatori CEMU s-a deplasat în perioada 19-21 noiembrie, 2018, la Universitatea “Eftimie Murgu” din Reșița (UEMR) pentru a verifica acuzațiile aduse conducerii.

Rectorul Andrade I. Bichescu într-un clip de prezentare al Universității, în mijlocul studenților. FOTO: printscreen Facebook, pagina oficială UEMR.

Un faliment amânat

Surse din cadrul CEMU arată că Universitatea din Reșița este ținută în viața artificial, din cauză că numărul mic de studenți înscriși, lipsa finanțărilor pentru performanță și a granturilor pentru cercetare fac imposibilă salarizarea decentă a personalului.

De altfel, în perioada în care Doina Frunzăverde a fost rector (2008-2016), instituția a beneficiat de sprijin politic consistent, venit pe filiera soțului ei, Sorin Frunzăverde, baronul local PDL, fost ministru în mai multe guverne de după Revoluție și unul dintre stâlpii de putere ai democrat-liberalilor, de la finalul anilor 2000.

Frunzăverde a fost președintele Consiliului Județean Caraș-Severin până în 2016. Universitatea condusă de Doina Frunzăverde timp de 8 ani a făcut încă de atunci obiectul mai multor anchete – derulate atât de procurorii DNA, cât și de Corpul de Control al Ministerului Educației. Mai mulți profesori de la “Eftimie Murgu” au fost acuzați de luare de mită.

Și în 2015 și în 2017, Universitatea din Reșița a primit din partea Consiliul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământului Superior (ARACIS) calificativul „grad de încredere limitat”, în urma evaluării instituționale. UEMR a contestat Raportul Consiliului ARACIS, dar contestația i-a fost respinsă.

În Raportul care însoțește decizia de la finalul lunii iulie a acestui an (43/25.07.2019), CEMU a analizat mai multe situații expuse în numeroase sesizări depuse de cadre didactice de la Facultatea de Inginerie și Management din cadrul Universității din Reșița. Între cele două entități, conducerea Facultății și Universitate, se poartă de ani de zile un război de anduranță, presărat cu sancțiuni, destituiri și acte administrative atacate în instanță.

Spre exemplu, Consiliul Facultății de Inginerie și Management a avut o inițiativă prin care s-a adresat Politehnicii din Timișoara, pentru a-i propune o eventuală fuziune și a cerut organismelor abilitate, în speță ARACIS – să verifice managementul Universității.

La un moment dat, decanul Facultății de Inginerie, profesorul Sava Ianici a fost destituit (aprilie 2018). Situația a condus și la un protest al studenților din Facultatea de Inginerie și Management, care au contestat măsura universității. Ianici a fost repus în funcție, după ce a depus o plângere, iar Senatul și-a anulat propria decizie motivând vicii procedurale. Ulterior, Ianici a refuzat să mai preia funcția.

Evaluatorii de la CEMU au luat în calcul mai multe Hotărâri de Senat adoptate fără cvorum, si care au fost ulterior desființate în justiție, dar au verificat și felul în care s-au plătit angajaților sume de bani, în baza unor sentințe definitive și irevocabile, precum și organizarea nelegală a unor concursuri pentru ocuparea de posturi.

De asemenea, oficialii Ministerului au verificat legalitatea revocării din funcție a decanului Facultății de Inginerie și Management, dar și menținerea în funcția didactică a unor persoane care au fost condamnate pentru luare de mită.

O parte a studenților din Reșița, care au protestat împotriva demiterii decanului de la Facultatea de Inginerie în 2018. FOTO: Youtube, captură.

Cum funcționa Senatul lui Doina Frunzăverde?

Potrivit Raportului, care fundamentează decizia de revocare a rectorului Bichescu, în Regulamentul de organizare și funcționare al Senatului UEMR ar fi fost inventată noțiunea de „înlocuitor” pentru membrii aleși ai Senatului, în cazul în care aceștia absentau perioade mai mari de trei luni.

Prevederile s-au dovedit a fi neclare cu privire la statutul de membru în Senat, fiindcă înlocuitorul nu avea drept de vot, ci doar asigura cvorumul ședințelor.

În Raportul CEMU sunt descrise mai multe situații, în care cvorumul a fost asigurat cu studenți înlocuitori sau cu cadre didactice, care nu aveau drept de vot, dar care se aflau în sală pentru a face „precizări” sau „intervenții” pe marginea deciziilor.

Legea Educației Naționale prevede că hotărârile unui Senat universitar <se iau cu votul majorității membrilor prezenți, dacă numărul celor prezenți reprezintă cel puțin două treimi din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal>. Prin urmare, chiar și admițând faptul că procedura de înlocuire a membrilor titulari în Senat a fost respectată, faptul că aceștia nu aveau drept de vot îi retrogradează practic din statutul de a fi membri și nu ar trebui considerați atunci când se stabilește cvorumul. Astfel, există dubii serioase privind legalitatea desfășurării celor două ședințe de Senat“.

Fragment din Raportul CEMU din 6 august 2019, care fundamentează Decizia 43/25 iulie 2019.

Fără studenți

Situația datoriilor UEMR la 15 noiembrie 2016 arăta că exista o sumă datorată de 4.693.892 lei (aprox. 1 milion de euro), care reprezenta cuantumul diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 2014.

Veniturile Universității din Reșița sunt modeste. Potrivit CEMU, 79,72% dintre studenții înmatriculați acolo sunt școlarizați la „buget”, iar în 2017, 88,37% dintre studenți se aflau în această situație. Între timp, numărul de studenți bugetați a scăzut în intervalul 2015-2019 de la 1.481 la 955. În 2019, la Reșița sunt doar 243 de studenți care plătesc taxă de școlarizare.

În condițiile finanțării instituțiilor de învățământ superior prin acordarea unei alocații bugetare pe student echivalent unitar, reducerea numărului de studenți din ultimii ani a afectat toate instituțiile de învățământ superior din România și, în primul rând, universitățile regionale care au un bazin de recrutare restrâns, format din localități rurale și mic urbane tot mai depopulate. Veniturile UEMR au scăzut continuu, odată cu reducerea dramatică a numărului de studenți […] pentru a încălzi, ilumina și curăța o sală de curs, Universitatea trebuie să cheltuiască tot atâția bani, indiferent dacă în clasă se prezintă la curs 10 studenți sau 50 de studenți, cât reprezintă capacitatea maximă a acesteia

Fragment din răspunsul primit de CEMU din partea Senatului UEMR

Ca să poată plăti, în continuare, salarii, UEMR a luat o serie de decizii unilaterale, prin hotărâri ale Senatului universitar, prin care întregului personal didactic îi era diminuat salariul de încadrare la minimum, indiferent de vechime sau performanțe. De asemenea, timpul de lucru săptămânal a fost redus de la 5 la 4 zile, cu reducerea corespunzătoare a salariului.

O parte dintre cei afectați de aceste măsuri s-au adresat instanței, care s-a pronunțat în favoarea reclamanților, iar hotărârea de Senat a fost desființată.

Curtea de Apel Timișoara a decis că UEMR „a acționat cu exces de putere”. UEMR s-a apărat arătând că au fost doar 5 nemulțumiți, care au contestat măsura, iar restul personalului a acceptat necesitatea acestei scăderi a salariului.

După ultima verificare a ARACIS, în 2017, consiliul responsabil de asigurarea calităţii actului de învățământ superior, nota că la Reșița „au fost adoptate măsuri de austeritate extrem de severe: creșterea normelor didactice la 16 ore convenționale/săptămână, plata cu ora la un tarif de 10 lei/oră (Echivalentul salariului minim pe economie), reducerea drastică a cheltuielilor cu utilitățile (unele din ele cu mai mult de 100%)”.

În raportul respectiv, ARACIS-ul mai spune, printre altele, că o parte din cadrele didactice nu dețin titlul de doctor în domeniul disciplinelor pe care le predau, și chiar dacă au vechimi foarte mari de 16 sau 27 de ani, nu au obținut acest prim titlu universitar, de doctor.

În plus, „cercetarea științifică realizată în UEMR nu este în măsură să situeze universitatea pe un loc bun între instituțiile de învățământ superior din România”, iar „comisiile de evaluare și asigurare a calității există doar pe hârtie”.

„Laitmotivul întâlnirii au fost <nu sunt bani>. Studenții reclamă întârzieri și nereguli în ceea ce privește modul în care se repartizează fondul de burse, respectiv condițiile de cazare și distribuirea locurilor aferente.

Aceștia au subliniat și neplăcerile generate de lipsa căldurii în săli, temperaturile scăzute fiind de altfel resimțite și de către membrii CEMU. De asemenea, a fost punctat faptul că studenții reprezentanți în Senatul universitar, dar și în alte structuri de conducere, votează împotriva intereselor lor, unii dintre aceștia fiind <recompensați> prin intermediul unor burse pentru promovarea universității.”

Fragment din Raportul CEMU din 6 august 2019, care fundamentează Decizia 43/25 iulie 2019

Universitatea din Reșița are un renume prost pe piața educațională din România. FOTO: Printscreen Youtube.

Cum a decis Senatul ca un profesor care a luat mită să rămână la catedră?

În același raport al CEMU se arată că doi angajați de la Universitate, lectorul Andrea Mindea și un laborant, Vasile Suciu, au cerut de la studenți suma de 40 euro, ca să ia nota 10 la examen. Ambii au fost condamnați definitiv pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată, printr-o decizie a Curții de Apel Timișoara din 2016.

Din pricină că Senatul nu a respectat termenele prevăzute de Codul Muncii, în care ar fi trebuit să îi desfacă angajatei contractul de muncă, aceasta s-a adresat instanței și a obținut câștig de cauză, pentru nerespectarea procedurii, cu toate că faptele ei erau „reprobabile și incompatibile cu mediul academic”.

Atunci când informații neagreate despre conducerea Universității au ajuns în presă, Senatul s-a aliniat în spatele Doinei Frunzăverde și a decis, în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive, să declare o publicație locală, Express de Banat, indezirabilă. Articolul, care a atras asemenea sancțiuni din partea universitarilor reșițeni se numea „Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița chiar ar trebui desființată! Corupție, nepotism, sclavagism, profesori de doi le și fără demnitate, management catastrofal!

În vederea promovării în instanță a acțiunii împotriva publicației Express de Banat Rectoratul va lansa liste de susținere, care vor fi semnate de către angajații universității, care consideră că prin publicarea articolului […] le-a fost lezată demnitatea umană și profesională”, se spunea în Hotărârea Senatului UEMR.

De altfel, Universitatea a fost în permanență ca închisă, când a fost vorba să ofere informații despre activitatea sa. Consiliul de administrație și Senatul nu au răspuns nici măcar solicitărilor interne, adresate de o parte din angajați.

Rectorul Andrade I. Bichescu a comentat situația de la Reșița printr-un SMS.

”E o hotărâre care nu respectă legislația în vigoare, încălcând atât Legea educației naționale – Legea 1/2011, cât și regulamentul de funcționare al CEMU. Ca urmare a numeroaselor vicii de procedură și acuzații nefondate a fost depusă o plângere prealabilă, iar în funcție de răspunsul primit vom urma și alte căi legale. În această țară trebuie să se respecte legea, nu să fie emise hotărâri în afara cadrului egal”, a reacționat Bichescu.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Ți-a plăcut articolul nostru?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim!

Donează