Foto: The Social Incubator

„Pregătiți pentru viață”. Ce faci când statul român te crește și apoi te aruncă în stradă?

Mariana avea 18 ani când s-a trezit în mijlocul unei străzi din Buzău, singură, doar cu un mic bagaj în care își împachetase ultimii zece ani din viață. Proaspăt ieșită din grija statului, era la primul ei contact cu viața reală. 

Își amintește că, pentru o vreme, n-a găsit altceva de făcut decât să privească în gol și să aștepte. Ce să aștepte? Nimic. 

Din acea zi, Mariana nu mai avea un loc al ei unde să se întoarcă, unde să mănânce o masă caldă sau să facă o baie după o zi grea. Eliminată din sistemul de protecție socială odată cu majoratul, Mariana trebuia ca dintr-o dată să își găsească locul ei în lume, fără niciun fel de sprijin sau experiență. 

Așa arată realitatea pentru toți tinerii care la 18 ani trebuie să părăsească sistemul de protecție socială. Între 2010 şi 2019, peste 33.000 de tineri au părăsit centrele în care au crescut. Dintre ei, doar 10% ar fi reușit, conform unor estimări, să îşi croiască un drum în viață. 

În 2020, peste 50.000 de copii se aflau în sistemul de protecţie specială a copilului. Aproximativ 1,4% din totalul copiilor din România. 

The Social Incubator a fost înființată în aprilie 2014 de un grup de 5 prieteni. Foto: The Social Incubator

Mariana își amintește de parcă ar fi fost ieri cât de foame îi era în timp ce urmărea cu privirea oamenii care se scurgeau nepăsători pe lângă ea. O femeie trecută de prima tinerețe a fost singura care a observat cât de pierdută era. 

A început să o ajute pe femeie cu treburile casei și o vreme a reușit să se întrețină așa, dar norocul nu a fost de partea ei. Binefăcătoarea de moment a plecat în străinătate, iar Mariana s-a trezit că fuge înapoi spre singurul loc pe care l-a cunoscut vreodată: centrul social. S-a rugat să fie primită înapoi, dar a fost refuzată. 

Era pe cont propriu.


Mariana nu e singură, așa cum aflăm de pe pagina celor de la Asociația The Social Incubator, un ONG care se ocupă cu sprijinul tinerilor care părăsesc sistemul social. 

Anual, aproximativ 3.500 de tineri părăsesc sistemul de protecție a copilului. Mulți dintre ei nu sunt pregătiți pentru viața pe cont propriu. Conform estimărilor asociației, doar unul din 40 de tineri care părăsesc sistemul de protecție a copilului se angajează legal. 

Cifrele arată o realitate dură, dar prea ușor trecută cu vederea. Puțini dintre acești copii la început de drum au abilitățile și pregătirea necesare pentru a face față pieței muncii și chiar vieții, cu tot ce cuprinde ea, așa cum explică chiar Mariana:

Noi (copiii din sistem, n.red.) suntem puțin mai dificili. Astea sunt traumele pe care le avem și pe care le dezvoltăm. Nu avem încredere în oameni, nu avem nici în noi. Uneori credem că oamenii ne vor răul, deși poate nu e așa. Trebuie să învățăm de la zero cum să ne comportăm și cum să fim acceptați de societate, cum să scăpăm de termenul de «căminiști».”

Pentru acești copii, e foarte greu să aibă o șansă reală la o viață independentă doar cu ajutorul (aproape inexistent) pe care îl oferă statul după ce părăsesc sistemul: anumite servicii de consiliere și informare, servicii de reabilitare sau centre care asigură condiţii de locuit și de gospodărire. Sunt însă facilități cu caracter opțional și deseori lăsate la alegerea direcțiilor de asistență socială. 

Pentru Mariana și pentru alte câteva zeci de tineri, ajutorul real a venit de la niște străini care au refuzat să le întoarcă spatele: cei de la Asociația The Social Incubator. 

The Social Incubator a fost înființată în aprilie 2014 de un grup de cinci prieteni, profesioniști în domenii diferite, care, după ce s-au implicat în activități de voluntariat pentru tinerii instituționalizați, au înțeles că nevoile acestor tineri sunt mult mai complexe și că e necesar ca ei să fie sprijiniți pe termen lung.

Tinerii participă la ateliere și sunt învățați inclusiv cum să se cunoască pe ei înșiși. Foto: The Social Incubator
Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Asociația propune numeroase programe menite să îi ajute pe acești tineri să își găsească un loc de muncă și să ducă o viață cât mai independentă cu putință. 

Cel mai recent se numește „Pregătiți pentru viață” și s-a concentrat în jurul a două tabere educaționale. 50 de tineri precum Mariana s-au întâlnit, au socializat și au învățat ce înseamnă educația financiară, cum să te pregătești pentru un interviu de obținere a unui loc de muncă și au participat la diferite ateliere în care să se cunoască mai bine pe ei înșiși.

Încercăm pe cât posibil să-i scoatem din mediul lor și de aici ne-am dat seama cât de valoroasă poate fi o tabără pentru ei, pentru că îi desprindem de ceea ce sunt ei obișnuiți să trăiască în fiecare zi. Este și un element de autocunoaștere: îi ajutăm să se înțeleagă și să descopere cum ar arăta drumul  profesional  care li s-ar potrivi cel mai bine. Îi aducem într-un alt context și de acolo povestim și încercăm să ajungem la acea independență a lor”, explică Mihaela Bolohan, director de operațiuni în cadrul Asociației The Social Incubator.

Pentru a fi independenți cu adevărat, tinerii trebuie să învețe ce înseamnă realitatea de zi cu zi, dar și cum să facă față obstacolelor fără să aibă un ajutor. Cei de la asociație povestesc despre tineri care au uitat cum îi cheamă la un interviu din cauza emoțiilor, așa că simulează astfel de situații pentru a le oferi o șansă egală cu un tânăr venit dintr-un mediu, poate, mai stabil.

Mulți nu au o familie, așa cum poate majoritatea o avem, la care să se întoarcă atunci când lucrurile merg prost. Trebuie să învețe, de exemplu, și ce e o factură și că ea se plătește. Am întâlnit tineri care au aflat că apa se plătește destul de târziu, pentru că ei doar primesc lucruri, nu știu de unde vin și cum se produc”, spune Mihnea Anțilă, coordonator de proiect în cadrul Asociației The Social Incubator.

Asociația au venit și cu un concept inovativ în sprijinul tinerilor. „Matching”, un proces prin care un tânăr venit din sistem și o persoană din câmpul muncii, cu un loc stabil de muncă, se întâlnesc și încearcă să se inspire unul pe celălalt din punct de vedere profesional. Voluntarii care ocupă poziția de mentor vin din domenii diferite: de la pilot de elicopter până la medic sau avocat, oameni din corporații, ingineri sau orice alte profesii care pot stârni interes într-un tânăr la început de drum.

Foto: The Social Incubator

Voluntarii dispuși să ajute sunt alăturați unor tineri în funcție de preferințele și hobby-urile pe care le au în comun și care i-ar ajuta să formeze o relație bună de tip mentorat, iar apoi pornesc la drum. Inițial, sunt ajutați de asociație cu un plan de mentorat, care să le ghideze relația și să stabilească niște obiective. Rămâne apoi la latitudinea celor doi cum și când se vor întâlni, dar scopul e același în toate cazurile: ca mentorul să inspire și să ducă tânărul mai aproape de atingerea unui obiectiv profesional.

Câteodată, pe acești tineri îi ajută doar să povestească cu mentorul, să fie ajutați să depășească anumite obstacole sau situații. Ceea ce încercam e să facem tânărul, prin mentor, să se inspire și să își dorească să meargă către un obiectiv”, explică Mihaela Bolohan.

Răsplata vine atunci când tinerii ajung independenți și își croiesc un drum al lor. Sau când apelează la cei de la asociație atunci când au o problemă, semn că voluntarii și-au făcut datoria de a le da încredere, de a-i face să înțeleagă că nu sunt singuri.

Foto: The Social Incubator

Pe Mariana, fata care acum cinci ani stătea pe o stradă din Buzău neștiind pe ce drum să o apuce, astăzi o găsim gata să își înceapă noul loc de muncă la un supermarket din București. Are 23 de ani și este mândră de parcursul ei, simte că și-a recăpătat încrederea de care avea nevoie pentru a merge mai departe.

Cu ajutorul mentorilor a învățat cum să se comporte la un interviu, cum să se prezinte și să aibă respect față de persoanele care vor să îi ofere o șansă. Acum știe că nu trebuie să țină privirea în jos și să își stăpânească emoțiile.

M-au ajutat să mă descopăr pe mine mai bine. Cât despre tabăra la care am participat și eu, am făcut jocuri, am făcut stand-up comedy, discotecă, a fost cea mai frumoasă tabără din viața mea. Îmi amintesc că întrebam dacă nu putem să mai stăm, nu aș fi vrut să plec de acolo. M-am simțit cu ei ca într-o familie mare, eu nu simțisem dragostea asta și respectul ăsta până atunci”, povestește Mariana.

Povestea Marianei a avut, în cele din urmă, începutul de final fericit pe care îl merită. Astăzi ea luptă pentru un nou obiectiv: să aibă propria ei casă.

Vreau să fiu fericită în propriul meu loc, fără teama că pot să fiu dată afară în orice clipă. Sunt dispusă să fac orice efort în direcția asta și am voință.” 

Iar mentorii sunt și mai încrezători în potențialul ei.

Face parte din acei tineri care vor reuși, pentru că este caracterizată de o independență și o voință de fier. Mă bucur că am reușit să o ajutăm să își seteze niște repere foarte sănătoase după care să se ghideze. E o adevărată luptătoare”, mărturisește Mihnea Anțilă.

Dar în continuare există sute de tineri cu un viitor incert. Ei sunt printre noi, dar societatea alege să îi dea la o parte. 

E nevoie de foarte puțin pentru a-i ajuta. Cred cu tărie că dacă am fi un pic mai conștienți că ei există în societate, că sunt printre noi, atunci ar avea mai multe șanse să aibă o viața mai bună. Să îi scutim de aceste clișee, că ar proveni din sistem, pentru că sunt la sfârșitul zilei niște tineri ca oricare alții, cu probleme specifice, ca oricare dintre noi”, încheie Mihaela Bolohan.


„Pregătiți pentru viață” a fost ales printre cele 11 proiecte câștigătoare ale concursului de granturi Raiffeisen Comunități.

În 2022, organizațiile non-guvernamentale și instituțiile publice de învățământ și-au putut înscrie proiectul educațional în concursul de granturi Raiffeisen Comunități până pe 25 iulie. În prezent, sunt verificate propunerile primite, iar pe 11 august va fi publicată pe granturi.raiffeisencomunitati.ro lista de proiecte care merg în prima etapă de jurizare.

10 proiecte vor obține o finanțare în valoare de 50.000 de lei, dar și acces într-un program de mentorat și de dezvoltare organizațională, desfășurat împreună cu Asociația pentru Relații Comunitare. Mai multe detalii aici: granturi.raiffeisencomunitati.ro

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...