Coaliția PSD-PNL funcționează cu girul președintelui Klaus Iohannis Foto: Octav Ganea, Inquam Photos
![Coaliția PSD-PNL funcționează cu girul președintelui Klaus Iohannis
Foto: Octav Ganea, Inquam Photos](/_next/image?url=https%3A%2F%2Fimg.pressone.ro%2FjtpT6BJkBhG4kAHxKOMngTiLV5E%3D%2F845x634%2Fsmart%2Fhttps%253A%252F%252Fimages.pressone.ro%252Fwp-content%252Fuploads%252F2022%252F07%252F04135644%252FIohannis-Ciuca-Ciolacu.jpg&w=1920&q=75)
Coaliția PSD-PNL funcționează cu girul președintelui Klaus Iohannis Foto: Octav Ganea, Inquam Photos
28/01/2025
Perspectiva unui înalt funcționar public din România despre concedierile din sistemul bugetar și „dezmățul angajărilor de la stat”
La mijlocul secolului I, Decimus Iunius Iuvenalis condamna romanii de rând pentru că și-au abandonat datoria civică și că tânjesc doar după două lucruri: pâine şi circ. În perioade de foamete, conducătorii le ofereau spectacole de lupte între gladiatori sau animale sălbatice, chiar execuții publice, apoi împărțeau ostentativ spectatorilor pâine. În timp ce oamenii participau cu recunoștință la evenimentele grandioase, în fundal se desfășurau bătălii politice. Într-o Romă decandentă și profund coruptă, politicenii vremii constatau că pot controla mulțimile și pot obține sprijinul lor politic cu costuri infime.
Deși misiunea centrală a statului este aceea de a deservi cetățenii, ultimele alegeri prezindențiale și parlamentare au arătat că autoritățiile publice nu mai răspund așteptărilor cetățenilor, iar România continuă să rămână una dintre cele mai corupte țări din Uniunea Europeană.
După învestirea noului Parlament, coaliția politică aflată la guvernare de mai mulți ani a „descoperit” că deficitul bugetar a ajuns la 7,12% din PIB. A aflat și că „statul este obez”, deci trebuie să devină „suplu”. Imediat, mai mulți miniștri s-au înscris în întrecerea socialistă și au promis că vor oferi pe tavă „românilor plătitorilor de taxe și impozite”, cât mai mulți funcționari publici care vor fi „trimiși acasă”. Mai mulți jurnaliști și reprezentanți ai „mediului de afaceri” le-au și cerut miniștrilor măsuri concrete: câți „vor fi dați afară”, cu cât va fi „tăiat numărul funcționarilor” care „toacă frunze la câini”?
Cel mai rapid a fost ministrul energiei. În doar câteva zile, pentru „a da un exemplu și pentru alte ministere”, acesta a prezentat presei „proiectul de reformă” al ministerului, care deși este cel mai „suplu” dintre toate, va concedia 20% din cei 280 de funcționari publici, astfel încât „vor râmâne doar cei care trebuie să rămână, iar cei care nu livrează performanță să-și caute de muncă în altă parte”. A urmat ministrul de finanțe, care a vorbit despre o „reducere de personal de 5% la fiecare minister, iar reorganizările trebuie să vizeze eficientizarea activității”.
De cea mai mare mediatizare s-a bucurat președintele Senatului, devenit cunoscut și apreciat pentru concedierea în trecut a unor funcționari publici dintr-o primărie de provincie, ulterior dovedite ca fiind nelegale. Acesta a declarat presei că este necesar ca „aparatul Senatului să devină unul profesionist și eficient”, deoarece „personalul este supradimensionat”. Deși a susținut că reducerea a 189 de posturi din organigrama Senatului va aduce „economii substanțiale, în așa fel încât să-i respectăm pe cetățenii țării noastre”, a admis apoi că „nu poate aloca un procent.”
Președintele Senatului nu a comunicat nici care au fost criteriile avute în vedere pentru reducerea cu 5 posturi a Cancelariei Președintelui și a Cabinetului Președintelui Senatului și reducerea cu 42 posturi a Direcției generale legislative. În realitate, potrivit stenogramei ședinței Biroului Permanent, concedierile funcționarilor au fost decise pentru ca „demnitarii Senatului să aibă posibilitatea să hotărască cu cine lucrează.”
Funcționarii publici din Senat au reacționat printr-un protest spontan și au respins măsurile propuse considerându-le populiste și ilegale. Sindicatul funcționarilor parlamentari din Camera Deputaților s-a declarat solidar cu funcționarii din Senat și a solicitat public depolitizarea administrației, crearea unui corp de funcționari publici de carieră, interzicerea presiunilor politice asupra funcției publice și analiza tuturor angajărilor realizate în ultimii ani.
Trusturile de presă au aplaudat, la unison, „reforma” președintelui Senatului, insistând asupra „dezmățului angajărilor de la stat”, în urma cărora numărul funcționarilor publici din România ar fi ajuns la aproximativ 1,3 milioane.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Reorganizare la latitudinea decidentului politic
Nici Guvernul României și nici Parlamentul României nu au comandat vreun studiu necesar pregătirii deciziilor politice referitoare la reorganizarea autorităților și instituțiilor publice. Reorganizarea necesită, în mod obligatoriu, o analiză a principalelor provocări cu care se confruntă domeniul funcţiei publice și elaborarea unor politici publice relevante.
Lipsa oricăror studii cu privire la impactul financiar al diverselor măsuri de reducere a posturilor funcționarilor publici a permis politicienilor populiști, unor lideri de opinie sau jurnaliști care „nu au lucrat niciodată la stat” să stabiliească numărul funcționarilor publici „inutili” care trebuie să „plece acasă”, pentru ca administrația publică să devină „eficientă.”
Ce nu ți s-a spus despre USAID, Soros și banii către presa aservită
Cele câteva zeci de mii de euro date de organizații precum USAID nu pot ține piept, în mod realist, zecilor de milioane de euro date de politicieni pentru a controla și manipula după voia lor societatea civilă din România. Dar le pot ajuta să învețe să stea pe propriile picioare.
Experiment PressOne: Unde se duc banii noștri. O vânătă costa 3.59 lei în 2022, acum e 7.19 lei. Prețuri duble în coșul de cumpărături, la aceleași produse
Am reprodus un coș de cumpărături, din aprilie 2022. Diferența dintre atunci și acum a fost de 116 lei, pentru aceleași produse.
Ministrul conduce aparatul propriu al ministerului, însă numărul de posturi se stabilește de Guvern, în funcție de importanţa, complexitatea şi specificul competenţei atribuite fiecărui post. Un studiu elaborat de experții Băncii Mondiale și finanțat de Guvernul României atrage atenția asupra faptului că „posturile, rolurile și funcțiile sunt stabilite pentru orizonturi de timp scurte, din care lipsește o perspectivă strategică despre ce fel de posturi și funcții sunt necesare într-o administrație publică modernă”.
Analiza postului presupune identificarea atribuțiilor, constrângerilor și a performanțelor așteptate pentru fiecare funcție publică precum și identificarea cunoștințelor, abilităților și atitudinilor necesare performanței pe acel post. În lipsa analizei posturilor, ce garanții există că nu vor fi concediați funcționarii publici care nu sunt protejați de partidele politice sau chiar responsabilul cu informațiile de interes public, consilierul de integritate, auditorul intern sau consilierul de etică?
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Care este cadrul general al funcției publice în România?
Personalul din administrația publică (funcționari publici și personal contractual) este definit ca familie ocupațională distinctă față de personalul din învățământ, sănătate, asistență socială, cultură, diplomație, justiție, apărare, ordine publică și securitate națională.
Potrivit datelor Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în anul 2023 numărul angajaţilor din sectorul public a reprezentat 13,79% din numărul total al salariaților din România, sub media țărilor Uniunii Europene, care este de 23,5%, iar numărul funcționarilor publici a fost de 149.864. Așadar, numărul total al funcționarilor publici din administrația centrală și locală reprezintă 11% din numărul personalului angajat în sistemul public, iar cheltuielile de personal pentru funcționarii publici reprezintă 1% din PIB, față de cheltuielile pentru plata pensiilor care reprezintă 9% din PIB.
Potrivit legii, funcționarii publici sunt numiți în urma unui concurs sau examen. Deoarece exercită prerogative de putere publică, funcționarii publici beneficiază de stabilitate în exercitarea funcției publice, dar nu și pe post. Dacă autoritatea publică reduce postul ocupat de funcţionarul public, acesta are dreptul să fie transferat într-o funcție publică vacantă din cadrul autorității sau într-o altă autoritate publică.
Reducerea unui post este justificată doar dacă atribuţiile aferente acestuia se modifică în proporţie de peste 50%, iar reorganizarea activităţii autorităţii sau instituţiei publice se poate face doar în situaţii temeinic justificate.
Oricând, conducătorul autorității publice poate să-l elibereze din funcție pentru incompetenţă profesională, dacă funcționarul public a obținut calificativul nesatisfăcător în urma evaluării performanţelor profesionale individuale.
Funcționarii publici de execuție redactează proiecte de acte normative, puncte de vedere, răspunsuri la solicitări și petiții, procese-verbale de ședință, rapoarte, decizii scrise, note explicative și memorii, ceea ce necesită o capacitate de a rezolva problemele și de luare a deciziilor. Funcționarii publici de conducere trebuie să dovedească abilități pentru elaborarea de planuri de activitate, planificare strategică a obiectivelor și a resurselor. De asemenea, funcționarii publici se confruntă cu frecvente schimbări legislative și tehnologice sau evenimente socio-economice imprevizibile, ceea ce generează solicitări crescute pentru aceștia. În plus, trebuie să demonstreze integritate și să respecte legea în fiecare aspect al vieții lor profesionale.
Constituția României a stabilit încă din anul 1991 că funcționarii publici vor beneficia de un statut propriu, reglementat prin lege organică, totuși primul Statut al funcționarilor publici a fost adoptat după zece ani de la schimbarea de regim politic, măsură prevăzută de parteneriatul de aderare la Uniunea Europeană.
Clasa politică continuă și azi să zădărnicească orice inițiativă de reconfigurare a corpului funcționarilor publici de carieră și nu manifestă nici un interes pentru respectarea principiului meritocrației, în interesul administrației publice.
Totuși, semnele de respingere a măsurilor populiste încep să apară, reacțiile sindicatelor și protestele spontane ale funcționarilor publici dovedesc dorința acestora ca principiul stabilității exercitării funcției publice să fie respectat și presiunile politice asupra activității lor să înceteze.
Pentru depășirea stării conflictuale din administrația publică, un prim pas ar putea fi sesizarea organelor de urmărire penală pentru cercetarea concursurilor și examenelor organizate în ultimii zece ani în vederea ocupării funcțiilor publice de conducere din toate autoritățile și instituțiile publice din România.
Al doilea pas ar fi contractarea de către Guvernul României și Parlamentul României a unor servicii de consultanță de specialitate, care să realizeze analiza posturilor aferente funcţiilor publice, inclusiv necesitatea postului şi rolul acestuia în cadrul autorităţii sau instituţiei publice.
Autorul acestei opinii, Zoltán Györke, este specialist în administrația publică, înalt funcționar public, fost subprefect al județului Cluj, doctor în istoria administrației publice.
![echipa pressone](/_next/image?url=%2Fassets%2Fimages%2Fpressone-team.jpg&w=1920&q=75)
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this