Pericolul extremist, „pacea lui Putin” și un secret încă bine păstrat: câți „suveraniști” avem, de fapt, în serviciile de informații? Expert în securitate: „Există acest trend în instituțiile de forță”

Mihnea Lazăr

Nu. Nu am scăpat încă. Pericolul extremist/suveranist/neolegionar nu a dispărut, în ciuda declarațiilor lui Ciolacu de susținere a Elenei Lasconi în turul doi al prezidențialelor. Declarație care a venit doar în urma desecretizării fără precedent în istoria modernă a României a unor rapoarte strict secrete prezentate în ședința CSAT, referitoare la candidatul extremist Călin Georgescu. Iar pericolul e încă acolo, ca o dronă kamikaze care se agită haotic și gata să plonjeze peste noi și să se autodetoneze.

Cum ar arăta scenariul unei „Românii suveraniste” și ce riscuri pentru securitate ar însemna cocoțarea în fruntea statului român a unui personaj „suveranist” (ca să nu zicem extremist, de-a dreptul)? PressOne l-a întrebat pe la Claudiu Degeratu, expert în securitate națională, apărare și studii strategice.

PressOne: În ultimii ani, autoritățile române și-au bazat toate discursurile, în fața aliaților NATO, pe teza „România este un pilon de stabilitate pe Flancul de Est al NATO”. După episodul din primul tur al alegerilor prezidențiale din România, cum mai sună această expresie?

Claudiu Degeratu: E un slogan. Din punct de vedere practic, dacă ne comparăm în această regiune cu Serbia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova, da, putem vorbi despre stabilitate. Dacă ne comparăm la nivel strategic, la nivel european, mai avem de lucru. Dovada este primul tur al alegerilor prezidențiale, care confirmă, de fapt, creșterea acestor tendințe suveraniste.

Această tendință suveranistă o identificăm statistic prin acel procent de 35% (înregistrat de partidele naționalist-suveraniste la alegerile parlamentare din 1 decembrie – n.r.). Dincolo de statistică, vedem că, de fapt, suveraniști mai sunt și prin alte partide. Sunt facțiuni în partidele care se declară pro-europene – în special PSD și PNL – în care mai sunt suveraniști, chiar dacă ei se identifică drept social-democrați sau liberali.

Noi, oficial, când spunem „stabilitate”, ne referim la cu totul altceva decât la „Pilon de stabilitate” regională. „Pilon de stabilitate” înseamnă să mai și promovezi stabilitatea. Sincer, noi am promovat-o mai mult în relație cu Republica Moldova și în cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite.

Foarte, foarte greu – și asta în 2023 – am început să lucrăm mai mult la consolidarea relației cu Ucraina, dar foarte prudent și cu mare greutate s-a acceptat această idee a încălzirii relațiilor, ceea ce iar ne sugerează că noi avem o înțelegere particulară a ideii de „stabilitate.”

Pentru noi, stabilitate înseamnă să oferim condiții bune pentru ca americanii și NATO să-și sporească prezența aici. Nu avem inițiative ale noastre, care să consolideze securitatea Mării Negre, stabilitatea Georgiei și așa mai departe.

Cât de ușor se pot „contamina” serviciile secrete de curentul extremist. Aflate sub comanda unică a unui astfel de președinte, ele vor „respecta ordinul”

În cazul în care vom avea un președinte suveranist, NATO își va spori sau își va diminua prezența în țara noastră?

Exclusiv. Securiștii din spatele mișcării suveraniste încearcă să facă bani cu titluri de stat vechi de 100 de ani și aplicații de dating. Reacția Dianei Șoșoacă: „Sunt în rugăciune la Sfântul Andrei”

PressOne vă arată legăturile dintre mișcarea suveranistă din România și niște securiști escroci care astăzi îl susțin pe Călin Georgescu.

Exclusiv. Legăturile secrete ale lui Călin Georgescu cu extrema dreaptă din Germania

Călin Georgescu menționează în CV-ul lui o personalitate extremistă din Germania, Michael Friedrich Vogt. Legăturile dintre Vogt și dreapta neonazistă au fost documentate pe larg de presa germană.

Claudiu Degeratu: NATO nu-și va spori prezența nici cu un președinte suveranist, nici pro-european. Și nici nu-și va diminua prezența. Desigur, depinde foarte mult de deciziile naționale, interne. Apoi, sunt probleme legate de contribuțiile statelor. NATO înseamnă ca toate țările să contribuie cu forțe. Or, nu toate țările sunt de acord să sporească numărul de forțe NATO la granița de Est a Alianței. Polonia a fost mai abilă și a încercat să-și dezvolte niște relații speciale cu Germania și cu alte state și s-a mai consolidat, prin anumite aranjamente regionale. Noi nu avem cum să le facem sau nici nu ne-a interesat să le facem.

Care e procentul suveraniștilor existenți în structurile militare și de forță și cât de mare e pericolul suveranist care vine din interiorul acestor instituții?

Claudiu Degeratu: E o întrebare foarte grea, nu am un răspuns la așa ceva. Cu siguranță, există acest trend în rândul instituțiilor de forță. Cât este el de mare – nu m-aș hazarda să speculez, e foarte greu de văzut. Doar dacă se exprimă anumite organizații sau structuri de rezerviști. În cadrul instituțiilor de forță, cu atât mai puțin putem să facem o estimare.

E adevărat, înclinăm să spunem că dacă o instituție de forță pune accentul pe anumite valori, orientări și așa mai departe, asta ar însemna că există acest curent. Dar e greu să speculăm.

Ce ar însemna să avem un președinte pro-Moscova comandant suprem al Armatei și șef peste serviciile secrete? Va duce asta automat la imprimarea unei tendințe (pro-Rusia) în structurile de forță?

Claudiu Degeratu: Da, e foarte posibil să genereze schimbări semnificative pe termen destul de scurt. Cu adevărat acolo putem discuta de surprize, pentru că ăsta e specificul instituțiilor de forță: ele – armata și serviciile secrete - fiind sub un comandant unic, respectă ordinul. În tot acest mecanism însă, echilibrul e asigurat de Parlament.

Partea cea mai delicată este impactul politic: în momentul în care există anumite decizii care ar fi mai aproape de Moscova, sau favorabile poziției Moscovei, atunci sigur că ne putem aștepta și la un curent de oportuniști la nivel politic, care să susțină aceste decizii. E foarte posibil să avem și reacții de sprijin ale unor decizii pro-Moscova din partea unui astfel de președinte.

Asta e o presiune suplimentară pe instituțiile de forță. Avem desigur un Parlament 63-64% pro-european și 36% suveranist dar lucrurile astea s-ar putea să se schimbe, să nu fie bătute în cuie.

Să ne imaginăm o Românie fără scut de la Deveselu și care trăiește „în pace” cu vecinul său, Rusia, ajuns deja la gurile Dunării

Va fi NATO mai slăbit pe Flancul Estic cu o Românie suveranistă?

Claudiu Degratu: Ar fi o mare vulnerabilitate pentru Alianță. E adevărat că și în Alianță sunt țări care pot să spună: „Ok, mergem pe linia aceasta de coabitare cu Moscova” și atunci NATO va trebui să-și dilueze sprijinul pentru Ucraina. Va fi o diminuare puternică a poziției actuale a NATO în regiune.

Și nu riscăm să ajungem cu armata rusă la gurile Dunării cu atitudinea asta de tipul „mai ușor cu Ucraina, mai atenți cu Putin”?

Claudiu Degeratu: Orice fel de forțare a Ucrainei în direcția acceptării unui aranjament de pace care favorizează Rusia, îi va consolida Moscovei poziția la Marea Neagră și o va încuraja să continue.

Asta ne afectează pe noi. Dacă vrem o influență crescută în permanență a Federației Ruse în regiune, asta e o asumare politică de către conducerea politică a României. Să vedem ce se va întâmpla în Parlament. Dacă ne uităm la poziția unor partide, inclusiv PSD, ele nu au prioritate războiul din Ucraina. S-ar putea să meargă pe linia asta fără niciun fel de problemă.

Toată lumea merge pe ideea de „pace”, dar asta înseamnă să nu se mai discute despre consolidarea armatei, despre prezența NATO, să nu se mai discute despre cheltuielile de apărare, înarmare șamd. Curentul suveranist e din ce în ce mai puternic. Probabil un președinte suveranist va încerca să aibă poziția lui Orban, să se opună, să facă obstrucții, să spună că nu ne implicăm, fără să ieșim – nici militar, nici politic – din NATO.

Nu m-ar suprinde dacă (un președinte suveranist) ar renunța la scutul de la Deveselu. Mă aștept ca un președinte suveranist să înceapă cu tema scutului de la Deveselu. Chiar și menționarea faptului că are dubii vizavi de rolul acestui scut, din momentul ăla, ar fi cea mai mare lovitură pentru NATO, pentru că acest scut face parte din întreaga arhitectură de apărare antirachetă a NATO.

Acest text face parte din seria de articole pe care le propune TEFI, un proiect editorial transfrontalier, dezvoltat de unele din cele mai puternice redacții din centrul și Estul Europei: Gazeta Wyborcza (Polonia), Magyar Jeti / 444 (Ungaria), SME (Slovacia), Bellingcat (Olanda), PressOne (România), unite într-un consorțiu finanțat din fonduri europene și care își propune să promoveze teme ce țin de securitatea națională și regională.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€