Foto © Arisa Thepbanchornchai | Dreamstime.com

Păzea, ne obligă UE să mâncăm gândaci! Originile unei narațiuni false

  • De câțiva ani, în România a prins cheag o nouă narațiune falsă: că UE, ONU și alte entități „globaliste” ne vor impune să mâncăm insecte pentru a salva planeta. 
  • Dacă inițial circula exclusiv în cercuri radicalizate politic, astăzi ideea este repetată în prime time, de vedete TV și miniștri ai cabinetului Ciucă. 
  • PressOne a vrut să vadă ce este și ce nu este adevărat în discursul anti-insecte popularizat de Daea, Simion și alții. 

13 iulie 2022, România TV. Victor Ciutacu e supărat. Vorbește despre revolta țăranilor români față de o presupusă „resetare alimentară” impusă de „neomarxiști”. 

„Vorbim despre ceea ce eu consider nebunia introducerii unui tip de mâncare numit New Age care nu are absolut nicio legătură cu ceea ce am crescut noi”, susține prezentatorul RTV.

Diatriba lui Ciutacu este urmată de un reportaj filmat într-o casă țărănească și în care protagonist este un domn îmbrăcat în haine tradiționale românești. Stă în fața unor farfurii încărcate cu preparate la fel de tradiționale ca hainele, de la mămăligă până la ardei umpluți, sarmale în viță de vie și cârnați. Și el e supărat pe clasa politică, pe care o acuză că vrea să-i înlocuiască mămăliga și sarmalele din farfurie cu insecte. 

„Cum să mănânc eu insecte, mă?”, tună bărbatul în timp ce gustă puțin din mămăligă. „Nu e bună carnea de vacă, mă? Ia uite, bă, sarmale cu viță de vie! Mamă, ce gustoase sunt! Cum să mănânc eu insecte, mă? Iau mămăligă caldă, mă!”, continuă omul pe un ton care trădează atât o pasiune autentică pentru mâncărurile românești, cât și dezgustul pentru bucătăria entomologică. 

Discursul său este urmărit din platou de Ciutacu și invitații săi, printre ei și Petre Daea, ministrul Agriculturii. „Revolta țăranilor români față de goangele neomarxiste” spune, cu majuscule, una dintre burtiere. Românul în straie tradiționale își încheie pledoaria pentru mămăliguță și ardei umpluți. Ciutacu își exprimă credința că Daea nu este genul de om care să mănânce gândaci, oricât de bine ar fi ei gătiți. 

Vrem să luptăm în continuare împotriva dezinformării și a știrilor false. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Redacția PressOne

„Eu, de regulă, ca inginer agronom, îi combat, nu-i mănânc. Așa este normal și firesc. (…) Lucrurile acestea nu țin. Pentru că vin împotriva firii”, îi răspunde Daea, foarte sobru.  

Din iulie până azi, Daea și-a declarat antipatia pentru gândaci, greieri și alte insecte de fiecare dată când i s-a cerut părerea. Cel mai recent a făcut-o într-o intervenție la Antena 3, în timp ce pe ecran rula burtiera populistă „Ministerul Daea, în direct de la sarmale: Mâncare românească, nu greieri”. În paralel, vedetele RTV au continuat să construiască o întreagă teorie despre cum UE și alte organisme internaționale urmăresc să ne impună consumul de insecte. 

„Execuția lui Petre Daea după ce a refuzat goangele rezist”, titra, tot în iulie, burtiera unei emisiuni RTV în care același Ciutacu încerca să lege declarațiile anti-insecte ale ministrului de o anchetă DNA în care a fost audiat și Daea. Implicația ar fi fost că Daea a fost luat la întrebări de parchetul anticorupție pentru că s-a pronunțat public împotriva consumului de insecte. 

Narațiunea țesută de Ciutacu și alții nu este deloc nouă. Ea circulă în spațiile conservatoare și de extremă-dreapta de câțiva ani, de la începutul pandemiei, ca parte din teoriile despre Marea Resetare. Pentru o vreme, ideea că „globaliștii” ne vor obliga să consumăm insecte pentru a salva planeta a așteptat cuminte, în categoria „și altele”, printre narațiuni mult mai adaptate contextului pandemic. Odată ce virusul și-a mai pierdut din suflu, iar vaccinurile și restricțiile anti-COVID au fost date uitării, insectele au intrat în prim plan. 

E o idee care a fost promovată în ultimele luni de George Simion, Dana Budeanu, Codrin Ștefănescu, de preoți celebri și diverși alți simpatizanți ai cauzei ultranaționaliste. Doar că aproape nimic din ce spun acești prevestitori ai apocalipsei gastronomice nu este adevărat. 

Originile unei false narațiuni

Sâmburele de adevăr din toată povestea este că da, mai multe organisme internaționale au vorbit în ultimii ani despre faptul că insectele pot fi o sursă alternativă de proteine, iar fermele sau crescătoriile de insecte sunt mai prietenoase cu mediul decât cele care cresc animale familiarizate cu farfuria românului – vita, oaia sau purcelul. Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), agenție specializată ONU, spune asta încă din 2013, într-un raport de 200 de pagini. 

Documentul argumentează, printre altele, că o crescătorie de insecte ocupă mai puțin spațiu decât o fermă obișnuită, consumă mai puține resurse, iar insectele înseși produc mai puține gaze cu efect de seră și ar putea ajuta la hrănirea unei populații globale în continuă creștere. 

„Deși nu sunt foarte întâlnite în bucătăria occidentală, insectele fac astăzi parte din dietele a peste două miliarde de oameni și au făcut dintotdeauna parte din dietele unor populații din Asia, Africa și America Latină. Din cele un milion de specii de insecte cunoscute, 1900 sunt consumate de oameni”, arată același raport ONU. 

Publicarea documentului a dat naștere la două fenomene: au început să înflorească fermele de insecte comestibile, dar și teoriile alarmiste privind intențiile ONU și viitorul industriei agroalimentare. La o căutare superficială, poți descoperi vedete TV din Statele Unite care se revoltau împotriva consumului de insecte încă din 2015, cu mult înainte ca subiectul să ajungă pe buzele lui Ciutacu, Daea și George Simion. 

O emisiune Fox News difuzată în primăvara acelui an ilustrează perfect mecanismele de manipulare adoptate până în ziua de astăzi de cercurile conservatoare care abordează subiectul. Pornind de la un interviu în care fostul secretar general ONU, Kofi Annan, spunea că industria agroalimentară emite 14,5% dintre toate gazele cu efect de seră și consumarea insectelor ar putea ameliora efectele acestei industrii asupra mediului, una dintre gazdele emisiunii se lansează într-o tiradă de câteva minute despre presupusa ipocrizie a ONU și a activiștilor de mediu care vor să le spună altora ce să mănânce.

Dacă citești interviul în întregimea sa, însă, vei descoperi că fostul secretar general ONU spusese în mod explicit că, în ciuda acestor realități ale industriei agroalimentare, guvernele n-ar trebui să le spună sau impună oamenilor ce să mănânce. Acest pasaj a fost ignorat complet de emisiune. 

Nici ONU, nici UE nu vor să ne bage gândaci pe gât

O altă sursă de anxietăți este strategia UE „De la fermă la consumator”, care la rândul ei face parte din Pactul verde european, un pachet de politici publice prin care se dorește ca Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Potrivit Comisiei Europene, strategia „De la fermă la consumator” își propune înjumătățirea utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor, creșterea suprafețelor de teren destinate agriculturii ecologice, promovarea unor diete sănătoase mai durabile, reducerea risipei alimentare, combaterea fraudelor de-a lungul lanțului de aprovizionare și îmbunătățirea bunăstării animalelor.

În tot documentul, cuvântul „insecte” apare de trei ori. Prima dată într-un paragraf despre efectul pesticidelor asupra mediului înconjurător, inclusiv asupra unor insecte nedăunătoare. Apoi într-un pasaj în care se vorbește despre cum produsele bazate pe insecte sau alge ar putea deveni o sursă mai sustenabilă de hrană pentru animalele din fermele europene, înlocuind astfel produsele pe bază de soia – plantă care are un impact negativ asupra mediului atunci când e cultivată la scară industrială. 

Așa arată niște insecte comestibile. Foto © Kenshin2 | Dreamstime.com
Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

A treia și ultima mențiune apare într-un capitol privind cercetarea și inovația de care are nevoie industria agroalimentară europeană pentru a deveni mai verde și sustenabilă. Aici, documentul face referire și la surse alternative de proteine – iar una dintre alternative ar putea fi produsele pe bază de insecte.

Nu este nicio impunere. Practic, documentul spune că ar trebui să cercetăm mai mult, să vedem dacă putem folosi proteine din insecte pe viitor. La asta face referire. Nu are caracter obligatoriu, explică pentru PressOne Ștefania Moise, consilieră în Parlamentul European care e familiarizată cu strategia „De la fermă la consumator”.

Dar decizia cheie a Comisiei Europene, care pare să-i fi activat pe comentatorii și politicienii români, este aceea de a aproba pentru consum trei specii de insecte comestibile: lăcusta călătoare, viermele de făină, și greierele de casă. 

„Comisia Europeană nu îi va forța pe cetățeni să mănânce insecte (sau orice altceva). Consumul insectelor este posibil, niciodată obligatoriu, atâta timp cât acestea sunt autorizate ca alimente noi de Comisie, arată instituția Uniunii Europene într-un răspuns oficial transmis către PressOne.

Practic, cele trei insecte fac acum parte din așa-zisa listă a „alimentelor noi” autorizate pentru consum în Uniunea Europeană, listă pe care au fost incluse de-a lungul anilor fructe, legume și alte tipuri de mâncăruri „exotice” care, istoric vorbind, n-au făcut parte din dieta tradițională a europeanului de rând. De exemplu, acum câțiva ani au fost introduse semințele de chia. Totuși, aprobarea lor n-a generat la fel de multe controverse la vremea respectivă. 

Ce se întâmplă în Olanda nu are treabă cu aprobarea insectelor pentru consum

Anul trecut, publicația britanică The Guardian scria că guvernul olandez va investi 25 de miliarde de euro în reducerea fondului de animale destinate consumului, scopul fiind de a combate poluarea atmosferică generată de excrementele a sutele de milioane de animale crescute în fermele țării.

Practic, planul este ca țara să treacă de la o exploatare agricolă extrem de intensivă (deși o țară mică, Olanda e al doilea cel mai mare exportator de produse agricole din lume), ce are un impact negativ asupra mediului, la una mai puțin intensivă și cu mai puține emisii.  

Măsurile au generat nemulțumiri în rândul populației și proteste ale fermierilor, existând teama că mii de oameni vor rămâne fără locuri de muncă și industria agroalimentară din Olanda se va duce de râpă. Cumva, această problemă complicată, specifică Olandei, a ajuns să fie legată în anumite spații anti-sistem din România de tema aprobării insectelor pentru consum. 

Fermă din Olanda. Foto © Sjors737 | Dreamstime.com

„La începutul acestui an, când guvernul olandez încerca să-i convingă pe fermieri să renunțe la agricultură (o politică aplicată și de guvernul de la Londra), Comisia Europeană anunța că a autorizat scoaterea pe piață ca aliment a celei de-a treia insecte”, spune ziarul Cotidianul la începutul lunii iulie, deși nu există o legătură de cauzalitate între cele două evenimente.

Ca răspuns la insinuări de tipul acesta, Comisia Europeană insistă că deși Pactul Verde European își propune să reducă impactul negativ asupra mediului pe care-l are agricultura, deci inclusiv și reducerea emisiilor, asta nu se traduce neapărat printr-o reducere a numărului de animale crescute în ferme.

„Decizia de a reduce sau nu (n.r. numărul de animale) este lăsată la discreția fermierilor sau autorităților naționale”, spun reprezentanții Comisiei Europene într-un răspuns transmis PressOne.

Dezgustul ca armă politică

Antropologul Radu Umbreș crede că reacțiile virulente privind aprobarea consumului de insecte au mai mult sens atunci când încadrezi subiectul într-un context mai larg, cel al măsurilor de combatere a schimbărilor climatice. Orice soluție propusă de organizații transnaționale precum ONU, UE sau Forumul Economic Mondial va fi întâmpinată cu scepticism și agresivitate de segmente ale populației care se identifică cu un discurs sceptic în privința ideii că omul este responsabil pentru încălzirea planetei, susține antropologul. 

În plus, problema schimbărilor climatice este asociată cu alte propuneri politice considerate parte a unui progresism radical, precum relațiile non-heterosexuale sau identitățile de gen. Aici intervine dezgustul față de orice contravine unor așa zise „legi ale naturii”, văzute ca o ordine morală ce are conotații religioase, argumentează Umbreș.

„Multe studii au arătat că persoanele cu orientări politice conservatoare au un nivel de dezgust fiziologic mai ridicat decât persoanele cu orientări liberale. Direcția cauzală este mai greu de interpretat, dar asocierea este destul de puternică și stabilă între mai multe studii experimentale.

Pentru politicienii sau liderii de opinie care vor să capteze atenția acestui public, un discurs construit în jurul declanșării repulsiei fiziologice are șanse bune de a produce o coalizare politică în jurul unui subiect controversat, continuă cercetătorul într-un răspuns transmis PressOne.

Ipoteza că subiectul insectelor este folosit populist, în scop politic, este confirmată indirect chiar de Petre Daea într-un interviu telefonic acordat PressOne. 

„Nu e vorba de impus aici. Aici e vorba de gusturile pe care le are fiecare și nu poți să determini pe un om să consume ceea ce lui nu-i convine. Dar, zic eu, aceste lansări pe piață ale alternativelor de mâncare nu au ce căuta în România, în condițiile în care noi avem tot ce ne trebuie și avem posibilitatea de a ne realiza meniul pe care l-am cunoscut și care s-a consacrat în țară. Din acest punct de vedere, trebuie să fim consecvenți, statornici și interesați pentru binele țării și pentru românii noștri”, susține ministrul când îl întreb dacă UE ne va impune să mâncăm insecte. 

Totuși, cum rămâne cu românii care vor dori să consume produse pe bază de insecte? Petre Daea are un răspuns și pentru asta. 

„Dom’le, treaba lor care vrea să mănânce, dar eu n-aș mânca greierul. L-aș lăsa să cânte, nu să-l pun în farfurie. Iar saliva mea se dezvoltă atunci când vede o mâncare care i se potrivește și pe care o știm dintotdeauna. Din acest punct de vedere, nu vreau să mai interpretez gusturile unora sau altora, pentru că iată, sunt multe gusturi excentrice astăzi în România”, concluzionează șeful Agriculturii românești.

Radu Umbreș spune că fiecare societate umană face o împărțire strictă între ce este sau nu comestibil. Unele distincții sunt justificate fiziologic, adică nu mâncăm cadavre sau animale otrăvitoare pentru a nu ne îmbolnăvi, dar alte diferențe sunt mai degrabă culturale și nu se bazează pe valoarea nutrițională a produsului.

De exemplu, arată cercetătorul, în Vechiul Testament sunt interzise animalele care trăiesc în apă, dar nu au solzi. Deci fără creveți sau homari, oricât de hrănitori și gustoși ar fi ei. 

Pe străzile Thailandei, lăcustele sunt vândute ca fast food. Foto © Lukasz Kasperek | Dreamstime.com

„Multe dintre restricțiile dietetice ale unei societăți sunt de neînțeles pentru altele. Englezii nu concep ca un pește de apă dulce precum crapul sau șalăul să fie altceva decât trofeu de pescuit, în niciun caz mâncare. Francezii și italienii mănâncă carne de cal, iar veverițele sunt delicatese pentru francofonii Cajun din sudul Statele Unite. 

Atunci când ceva nu ți-a fost prezentat de societatea și cultura înconjurătoare ca fiind comestibil, se activează automat mecanisme de respingere ce nu iau în considerare factorul nutritiv sau sanitar, ci doar o repulsie automată, ce și-a avut rolul său de-a lungul evoluției naturale a speciei noastre, dar care poate fi depășită atunci când producem noi forme de alimente perfect compatibile cu digestia și fiziologia umană”, încheie Umbreș.


Seria PressOne despre dezinformare, fake news și transparență guvernamentală este sprijinită financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...