Patru greșeli frecvente în bucătărie și o rețetă de "Marshmallow brownies"

Valentin Șchiopu

Redactor

Aida Parascan crește singură trei copii. Spune mereu că, fără familia ei, ar fi foarte, foarte săracă.

De la 17 ani muncește pentru a deveni un bucătar și un om mai bun. A început ca ospătar la Buzău, în 1998. Apoi a emigrat în Italia, unde a deprins tehnicile gastronomiei mediteraneene.

A citit cărți groase de bucătărie și s-a întors în țară în 2013, pentru a pune în valoare ceea ce învățase. A câștigat MasterChef și a reușit să-și facă un nume într-un domeniu pe care ea l-ar vrea definit de o singură abordare: respectul față de clienți.

Între timp, Aida a publicat o carte de rețete, organizează workshop-uri și e solicitată să organizeze deschiderea unor restaurante. Ea pregătește masa, cum s-ar spune, adică stabilește rețetarul și instruiește personalul.

Misiunea ei depinde de ambiția proiectului și durează între două săptămâni și patru luni.

Aida vrea să-și asocieze numele cu restaurantul respectiv doar atâta timp cât lucrează acolo.

Penru că, spune ea, în majoritatea cazurilor, lucrurile se fac în mod profesionist doar până la deschidere.

După tăierea panglicii, respectul față de client trece în plan secund.

„M-aș și plafona rămânând în același proiect. În plus, în România, respectul față de oameni și față de muncă sunt la un nivel pe care n-aș vrea să-l cataloghez.

Întâlnesc aceleași lucruri: oameni care vor să-și deschidă restaurante, cofetării sau orice ține de alimentația publică, dar fără să fi făcut un studiu de piață sau un curs care să le dea repere solide.

Au auzit ei că se fac bani sau le place foarte mult să mănânce, și vor să aibă un loc unde să și poată face asta.

Prefer să nu-mi asociez imaginea cu localurile, după ce plec de acolo, pentru că nu se respectă nici rețetarul, câteodată, iar în multe situații, nici clientul. Prefer să-mi fac treaba și apoi să-mi văd de drum”, spune Aida.

De cele mai multe ori, ingredientele se schimbă față de reperele stabilite la început. Există posibilitatea să nu mai regăsești în farfurie ceea ce ai mâncat prima oară într-un restaurant, acel preparat care ți-a plăcut și care te-a făcut să revii.

„Atunci s-ar putea ca clientul să plece dezamăgit. Stabilești de la bun început anumite rețete, cu anumite ingrediente, pe care nu le poți schimba pe parcurs.

Să AI sau să n-AI. Dilema privind alfabetizarea copiilor în inteligență artificială 

Ce înseamnă alfabetizarea în AI? De ce este urgentă rezolvarea ei? Cum se raportează la subiect cinci țări europene care se află pe un spectru care merge de la interzicere la adoptare în masă? Și, nu în ultimul rând, ce se poate face în România, unde autoritățile trebuie să navigheze și apele tulburi ale analfabetismului funcțional? Încercăm un răspuns în continuare. 

Povestea Lay’s pe care nu o știai: drumul cartofului, din câmp la fabrică și la „Mica Unire în bucate” (P)

„Povestea Lay’s pe care nu o știai” este o serie realizată de Amintiri Gustoase, care creează punți gastronomice între generații și se află mereu în căutarea brandurilor ce vorbesc tinerilor prin gust. Provocați de PepsiCo, am pornit pe drumul cartofului pentru a descoperi lucruri mai puțin cunoscute despre chipsurile Lay’s: sunt făcute din cartofi crescuți sustenabil, în ferme atent selecționate, iar gustul lor ajunge astăzi în 18 țări din Europa.

Poate fi vina bucătarului, poate fi vina furnizorului, pentru că în România nu există încă un furnizor foarte serios care să-ți asigure un ingredient pe toată durata anului.

Sau poate fi patronul, care își schimbă ideea pentru că ingredientul ăla îl costă cu un leu mai mult decât celălalt, iar el vrea să facă economie”.

Patru greșeli pe care Aida le vede frecvent în bucătărie

1. N-am să accept niciodată coacerea pastelor în mod excesiv. Când mănânci paste al dente, ai mai multă energie, pentru că acizilor din stomac le trebuie mai mult timp să digere acei carbohidrați. Ai energie pentru întreaga zi dacă le mănânci la prânz, cum e normal, și nici nu acumulezi în greutate.

2. O altă greșeală − aici e vorba și de gust − este să faci carnea de vită, mai ales părțile premium, well done. E ca și când ai omorî văcuța aia săraca încă o dată. Îi strici tot gustul, tot sucul din ea se evaporă și devine foarte tare.

3. Tot la paste am văzut. Oamenii le pun în farfurie și apoi pun sosul deasupra. Greșit! Se pun pastele peste sos, în tigaie, și se mai lasă un minut. Tocmai de aceea, pastele se fierb 6 minute dacă pe pachet scrie 8 minute, și apoi încă două minute în tigaie, cu sosul.

4. Se asociază foarte, foarte greșit mâncarea. Pentru că românului nu-i pasă că mănâncă pește și carne de porc la aceeași masă, nu-i pasă că mănâncă pâine și carne la aceeași masă. Sunt anumite reguli de nutriție care ar trebui urmărite când pui ceva pe masă. În momentul în care le asociezi greșit, nu le digeri, se blochează digestia și se acumulează foarte multe toxine.

Rețetă de Marshmallow Brownies de la Aida Parascan

Ingrediente:

– 200 de grame de ciocolată amară;

– 150 de grame de unt la temperatura camerei;

– 150 de grame de zahăr brun,

– 3 ouă;

– 60 de grame de făină cu praf de copt;

– un praf de sare;

– 100 de grame de marshmallow;

– 100 de grame de nuci tăiate gros;

– 100 de grame de ciocolată albă;

Topiți untul și ciocolata la bain-marie.

Bateți ouăle cu zahărul timp de 2-4 minute cu un mixer sau robot. Amestecați-le apoi cu ciocolata.

Încorporați apoi făina și sarea, ajutându-vă de o lingură de metal.

Adăugați apoi marshmallow, ciocolata albă – bucăți mici – și nucile.

Turnați în tavă, având grijă să fie mai puțin aluat în mijloc, și coaceți 25-30 de minute.

Scoateți din cuptor și lăsați să se răcească în tavă preț de 10 minute, după care o scoateți și o lăsați să se răcească definitiv.