Partidele din opoziție sunt pregătite pentru ultimul ingredient

Barbu Mateescu

Opinii

27/06/2021

La alegerile din 2020, PSD și AUR au cumulat 38,5% iar PNL și USR-PLUS 41%. 

Conform CURS, scorul cumulat al PSD și AUR este acum de 46%, iar cel al PNL și USR-PLUS de 36%.

Conform INSCOP, diferența este un pic mai mică: 46% vs. 40%.

Informația de mai sus este neașteptată din două motive.

În planul pandemiei sau al economiei, România nu se află într-o situație gravă. Nu există un motiv evident pentru care, privind lucrurile din perspectiva PNL și USR-PLUS, avantajul de 2,5% înregistrat la alegeri să se convertească într-un deficit de 6-10% în fața sumei PSD+AUR.

De asemenea, căpătarea puterii este urmată în mod tradițional de o perioadă de susținere din partea publicului. Un exemplu relevant: în toamna lui 2000, PSD a câștigat alegerile cu 37%. Un an mai târziu, scorul său crescuse în sondajele de opinie dincolo de 60%. Când alegerile au avut loc din nou în 2004, PSD se întorsese la scorul de 37% obținut în 2000.

Revenind la situația de azi, chiar și în contextul în care sondajele de mai sus nu includ diaspora, situația nu are cum să fie satisfăcătoare pentru partidele aflate la putere.

Forța AUR în diaspora este semnificativă, partidul obținând la cele mai recente alegeri 23% din voturile românilor ce se aflau în afara țării, iar USR-PLUS și PNL, cumulat, 58%.

Diaspora a devenit deci complicată și nu se poate afirma că voturile din afara țării reprezintă un bonus imens și cert pentru puterea actuală.

Pentru a vedea dacă asistăm la un accident de parcurs sau la un fenomen relevant, trebuie să mergem spre istoria recentă.

Cât crește opoziția de obicei în România?

Atunci când PSD se află la putere, opoziția câștigă alegeri fără prea mari probleme - și cu din ce în ce mai puține probleme - mobilizând clasa de mijloc a marilor orașe și folosind defectele PSD, defecte ce rămân cam aceleași cu trecerea anilor.

Acum ne aflăm însă în altă situație, una în care PSD se află în opoziție și probabil va rămâne astfel ani de zile.

Această situație a mai avut loc de trei ori în istoria României. Partidele aflate acum la putere visează la una din cele trei editări ale situației. Este vorba de perioada 2004-2008/2009, în care economia a crescut, iar forțele politice aflate atunci la putere (tot două, ca și astăzi) au crescut de asemeni ca susținere.

Scorul lor cumulat la parlamentarele din 2004 fusese de 32%.

Patru ani mai târziu urcase la 50%.

La prezidențialele din 2004 avuseseră un candidat comun, care a primit în primul tur 34% din voturi.

Cinci ani mai târziu au prezentat candidați separați care au cumulat 51% din voturi.

În tot acest timp, scorurile PSD au scăzut - cu 9% între un scrutin prezidențial și altul, cu 3% între un scrutin parlamentar și altul.

Având în vedere punctul actual de pornire, adică situația din perioada 2019-2020, dacă o asemenea deplasare a opțiunilor electoratului ar avea loc în anii următori, candidatul PSD ar putea rata accesul în turul doi al alegerilor din 2024 - ceva ce nu s-a mai întâmplat niciodată până acum.

Scenariul pe care îl dorește PSD este altul - un scenariu care a avut loc deja de două ori.

Partid populist "tovarăș de drum"+ Criză = Succes PSD

În perioada 1996-2000 și în perioada 2008/9-2012 a existat o succesiune asemănătoare a evenimentelor.

Reforme economice și bugetare au dus la erodarea puterii de cumpărare a populației, iar credibilitatea partidelor (anti-PSD) aflate la putere s-a făcut scrum.

În opoziție se aflau PSD și un partid naționalist, populist și rudimentar, prin comparație cu care PSD părea o opțiune rezonabilă și civilizată a celor nemulțumiți de putere. În '96-2000 acea formațiune politică era Partidul România Mare. În 2008/9-2012: Partidul Poporului Dan Diaconescu.

Acest aspect, aparent minor, este de fapt important. Ostilitatea față de PSD era și este un factor percutant în mintea multora. Existența unei alte opțiuni face PSD să pară mai ușor de votat. Acest mecanism funcționează deseori în marketing. O pereche de adidași de 400 de RON poate să ți se pară scumpă sau prea scumpă. Dar dacă plasez lângă ea o altă pereche de 800 de RON, cei care costă 400 vor deveni, prin comparație, mai acceptabili decât erau inițial, iar a-i achiziționa pare o reală afacere.

Prima dată când această combinație de elemente (criză economică+PSD în opoziție+bau bau) a avut loc, partidele aflate la putere au pierdut 58% din voturi. A doua oară: 48%.

PSD și aliații săi și-au mărit numărul cumulat de voturi cu 85%, respectiv 50%.

În ambele situații PSD a câștigat alegerile și a obținut un scor care i-a permis să guverneze cu aliați minori (precum UDMR).

Bau bau-ul a rămas în opoziție, n-a guvernat niciodată și a dispărut din istorie.

Scena este pregătită pentru a treia reprezentație a spectacolului. PSD se află în opoziție și are bau-baul lângă el. (Personal cred că potențialul AUR este semnificativ mai mare decât ar reieși din acest scenariu, dar opiniile vizavi de acest subiect pot fi foarte diferite). Partidele aflate la putere deja nu beneficiază de o popularitate grozavă.

Lipsește doar criza economică.

Surse: 

Sondaj 11-18 iunie CURS

Sondaje INSCOP

Sondaj BOP, octombrie 2001