Paradisul conectat - cum tehnologia poate să facă viața un pic mai ușoară în Deltă (P)

Cristina Foarfă

Redactor

Aproape sigur, Delta Dunării este unul dintre cele mai frumoase locuri din lume. Iar borșul de pește e, aici nu avem discuție, printre cele mai bune mâncăruri din lume. Răsăriturile în Deltă, după amiezele când lumina devine albă prin stufăriș, păsările care își fac de lucru pe apă, pescarii cu chef de glume și povești, țânțarii, până și țânțarii, sunt întâmplări care te trimit într-o poveste. 

Ca vizitatori, iubim paradisul ăsta sălbatic, ne place că e departe de lume și ni se pare că accesul greu protejează autenticitatea locului. Suntem egoiști, desigur. Pentru oamenii de acolo, viața între ape înseamnă izolare și un soi de singurătate greu de explicat. Drumurile sunt dificile, comunitățile mici, iar resursele limitate. Ca să ajungi la Tulcea la medic, să îți plătești taxele sau să îți cumperi ceva, poți face și 3-4 ore cu barca, depinzând de unde stai în Deltă. 

Foto: Cristina Foarfă

Tehnologie, pelicani și oameni 

Poate tehnologia schimba ceva din această realitate a izolării? Aceasta este întrebarea la care încearcă să răspundă proiectul 5G Connect Danube Delta, lansat de Orange Romania, care își propune să aducă o infrastructură modernă de comunicații 5G în 23 de localități din Delta Dunării, cu scopul de a le face oamenilor viața un pic mai ușoară. 

Am fost câteva zile în Deltă să vedem ce înseamnă conectarea pentru oamenii din zonă și care sunt implicațiile, prezente și posibile, ale extinderii rețelei 5G acolo. De ce? Pentru că tehnologia nu e niciodată despre circuite, echipamente și semnal, ci despre oameni, impact și comunități. 

Foto: Cristina Foarfă

Drumul până la Mila 23 se face, cum altfel, cu barca, la fel ca până în majoritatea localităților Deltei. Îmi aduc aminte că, într-una din primele dăți când am fost în Deltă, acum mulți ani, erau locuri, deloc puține, unde nu aveam nici măcar semnal GSM. Și acum mai sunt. Mă întrebam atunci - ce fac oamenii? Cum suportă izolarea? Cum o fi să trăiești la capătul lumii, în acest paradis superb, dar izolat într-o comunitate mică, adesea cu probleme sociale mari?

Mila 23 arată acum, ca exemplu, cum tehnologia poate schimba viața oamenilor din Deltă și experiența turiștilor. 

Foto: Cristina Foarfă

Educația se face interactiv în Mila 23

Cum arată școala în Deltă? Comunitățile sunt mici, așa că nici copii nu sunt prea mulți. Asta înseamnă că una dintre cele mai mari provocări este legată de clasele simultane - un profesor predă diferențiat în același timp unor copii de vârste și clase diferite. „Avem chiar și patru clase simultan”, explică o profesoară care predă, la fel ca mulți alții, mai multe materii. 

Profesorilor le e greu să ajungă la formări, pentru a se perfecționa - pentru asta trebuie să meargă în Tulcea cel mai aproape. Uneori, când vremea nu permite, elevii sunt izolați și nu pot ajunge la școală. Copiii din comunitate merg la liceu în Tulcea și, de cele mai multe ori, nu se mai întorc acasă decât în vacanțe. 

Foto: Cristina Foarfă

Școala din Mila 23 este însă o surpriză. Tablete, ochelari VR, tablă interactivă, laptopuri, proiector, internet rapid - toată această infrastructură a fost adusă de Orange Romania și de Fundația Orange, pentru a îmbunătăți procesul educațional. Prin platforma Digitaliada, elevii și profesorii au acces la o mulțime de resurse educaționale (de exemplu, cursuri de AI, de robotică, predare simultană cu ajutorul tehnologiei, clase virtuale și multe altele) pentru a face învățarea mai interactivă, mai prietenoasă și mai adaptată vremurilor în care trăim. 

„Butoiul cu pulbere”. O conversație cu Marie-Janine Calic despre ambiția și dificultatea unei istorii a Europei de Sud-Est.

O conversație cu Marie-Janine Calic, autoarea cărții „Butoiul cu pulbere”, despre ambiția și dificultatea unei istorii a Europei de Sud-Est.

BOOKFEST 2025 - Recomandările noastre pentru raftul tău de istorie

BOOKFEST 2025 - Recomandările noastre pentru raftul tău de istorie

Georgeta Gheorghe, directoare la Școala Gimnazială Crișan, spune că, spre deosebire de mediul urban, copiii de aici nu sunt complet absorbiți de ecrane. „Nu folosesc internetul atât de mult. Sunt copii care ies la joacă, care preferă natura. În pauze nu stau cu telefoanele. Sunt mai feriți de influențele negative și asta e un lucru bun.” 

Foto: Cristina Foarfă

Despre impactul proiectului Digitaliada, Georgeta Gheorghe spune că a fost vizibil, chiar dacă învățământul simultan și lipsa obișnuinței cu platformele digitale ridică dificultăți. „Ne-au ajutat mult. Platforma Digitaliada ne-a explicat lucruri utile. Sigur, e greu să o folosești intens când ai clase simultane – trebuie să fii mereu atent la toți elevii, iar partea digitală e greu de integrat rapid. Dar da, ne-a ușurat mult predarea.”

Școala din Mila 23 este doar una dintre cele 18 școli incluse în proiectul Orange, cu peste 1500 de beneficiari, care sunt sau urmează să fie dotate cu echipamente, conectate la internet de mare viteză și să beneficieze de programe de formare sau de acces în Digitaliada. 

Inclusiv partea de educație digitală și siguranță online este prezentă în lecții și discuții: „Le vorbim despre riscuri, despre ce înseamnă să petreci prea mult timp pe internet. Le arătăm știri false, informații incorecte, și învățăm să le analizăm și diferențiem împreună. Le spun mereu că nu tot ce e pe internet e corect – chiar și unele platforme mari au greșeli. Important e să învețe să gândească critic.”

Foto: Cristina Foarfă

Ce fac oamenii proaspăt „aterizați” pe internet - despre educație digitală, media literacy și securitate

Accesul la tehnologie vine, inevitabil, cu o serie de provocări - mai ales în comunități care, până nu demult, au trăit departe de haosul digital. În Delta Dunării, conectarea la rețele de mare viteză deschide uși importante: acces mai ușor la educație, servicii publice, medicale sau oportunități economice (De exemplu, oamenii fac cursuri de social media, de comunicare online sau alte lucruri care să-i ajute în principalul business al zonei - turismul.). Fără sprijin și educație digitală adaptată, accesul la internet poate deveni însă o vulnerabilitate, în loc de o oportunitate. 

Pentru oameni care nu au crescut cu tehnologia, care nu au trecut prin procesul adaptării constante la ce e nou, sau care au avut un contact limitat cu internetul, expunerea bruscă la lumea online e periculoasă. Vor ști să-și protejeze datele personale? Să-și securizeze conturile? Să recunoască un e-mail fraudulos sau un link periculos? Să deosebească o informație reală de o manipulare ordinară sau de un deepfake?

Orice demers de conectare trebuie să vină la pachet cu eforturi reale de incluziune digitală - nu doar prin infrastructură, ci și prin formare, încredere și sprijin comunitar. 

Ovidiu Ana, directoul Fundației Orange. Foto: Cristina Foarfă

Fundația Orange a avut în vedere toate aceste lucruri. Ovidiu Ana, directorul fundației, subliniază importanța educației digitale ca pilon esențial al proiectului: „Așa cum vorbim despre lucrurile care ni se întâmplă în viața reală, fizică, la fel ar trebui să vorbim și despre zona online. Noi suntem conștienți la ce îi expunem. 

Ne-am uitat cu atenție la comportamentul copiilor și am observat cât de mult timp petrec online și cât de vulnerabili pot deveni, mai ales fetele între 13 și 14 ani. Riscurile sunt reale, iar expunerea bruscă poate avea consecințe serioase. Tocmai de aceea, le oferim sprijin prin cursuri de media literacy – ca să înțeleagă informația pe care o primesc, să o gândească critic, să pună întrebări și să-și construiască un echilibru în utilizarea tehnologiei. Pe lângă asta, copiii învață cum să se protejeze în mod concret: cum să își seteze parole sigure, cum să gestioneze conturile online. De asemenea, au parte și de sesiuni cu psihologi, care îi ajută să facă față situațiilor de cyberbullying sau altor dificultăți care pot apărea în comunicarea digitală. Pentru că nu e doar despre a nu intra pe un site periculos – e și despre ce faci dacă ai ajuns deja într-o situație dificilă.”

Programele fundației nu se adresează doar copiilor, ci și profesorilor și părinților, tocmai pentru a construi un ecosistem sănătos de navigare digitală. „Noi abordăm toate aceste riscuri: discutăm despre fake news, despre deepfake-uri și explicăm diferențele dintre ele. Îi învățăm pe copii și pe adulți să-și pună întrebări, să caute sursa unei informații, să verifice dacă acel video sau acea declarație este reală, chiar dacă pare că provine de la o persoană cunoscută sau reală”, adaugă Ovidiu.

Când doctorul e... și nu e în Deltă

Una dintre cele mai mari probleme ale Deltei Dunării rămâne accesul la servicii medicale. În afară de câteva comunități mai mari - cum e cazul Sulinei, care este oraș - medicii lipsesc aproape cu desăvârșire. Iar acolo unde există, resursele sunt limitate. În caz de urgență, ambulanța ajunge greu, pe apă, cu întârzieri care pot face diferența între viață și moarte. În cele mai multe sate, oamenii se bazează pe un cabinet modest și, în majoritatea cazurilor, pe o asistentă medicală. Pentru orice investigație sau tratament mai complex, sunt nevoiți să ia barca până la Tulcea - un drum lung, scump și obositor, mai ales pentru oameni în vârstă sau suferind de diferite afecțiuni. Să ajungi la medic, mai ales iarna, când navigarea e problematică și canalele înghețate, e o provocare cu care nimeni nu ar trebui să se confrunte. 

Foto: Cristina Foarfă

Cum poate interveni tehnologia într-un astfel de peisaj? Am văzut un posibil răspuns chiar în Mila 23, unde a fost implementat un proiect pilot de telemedicină, realizat cu sprijinul Telios, partener în cadrul proiectului 5G Connect Danube Delta.

În micul dispensar din sat, asistenta medicală se conectează în timp real cu un medic specialist aflat la sute de kilometri distanță. Cu ajutorul echipamentelor medicale conectate - cum ar fi un EKG digital și un stetoscop electronic - datele pacientului sunt transmise direct către medic, care le poate analiza, pune un diagnostic și chiar elibera o rețetă. Totul se întâmplă în timp real, fără ca pacientul să părăsească satul. Proiectul își propune să acopere peste 5000 de beneficiari în 10 puncte medicale conectate la sistemul de telemedicină. 

Cum facem să nu stricăm ce e acolo - monitorizare de mediu

Mediul trebuie să fie monitorizat pentru a fi protejat. Vorbim de Deltă, vorbim de nevoia uriașă de a proteja tot ce e acolo, de la pești la păsări, de la vegetație la maluri. Așa că Orange își propune să pună senzori IOT de monitorizare de mediu în zonele protejate, conectate la routerele 5G, pentru a vedea cât de curate sunt apele, cum se modifică malurile, cum e fauna sau care e starea vegetației. 

Foto: Cristina Foarfă

Poate nu știați, dar Delta Dunării nu este doar rezervație a biosferei, ci este și în patrimoniul mondial al UNESCO și, mai mult decât atât, protejată și prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță internațională. 

O altă aplicație este monitorizarea fluxului de turiști, de bărci sau de păsări care tranzitează zona, care se bazează pe imagini obținute prin camere video conectate 5G. Datele sunt analizate cu Machine Learning și statisticile pot ajuta autoritățile să ia decizii bazate pe dovezi pentru protecția mediului sau îmbunătățirea turismului. 

Pentru Bogdan Bulete, guvernatorul Deltei Dunării, tehnologia nu este doar un sprijin, ci o necesitate pentru administrarea eficientă a uneia dintre cele mai fragile și spectaculoase zone naturale din Europa. „Delta, la un moment dat, întreabă: cât putem suporta?”, spune el, făcând referire la presiunea tot mai mare a turismului și a intervenției umane asupra ecosistemului.

Proiectul 5G Connect Danube Delta îl ajută, în primul rând, la monitorizarea oamenilor și a bărcilor care circulă în zonă - un pas important pentru înțelegerea reală a fluxului de vizitatori și a impactului acestora asupra mediului. „Suportul tehnologiei este neprețuit. În sfârșit putem aproxima numărul real de turiști veniți în Rezervația Biosferei – nu doar pe baza permiselor emise, care știm că nu reflectă realitatea. Nu toată lumea își ia permis.”

Spre deosebire de alte arii protejate, Delta nu are o intrare și o ieșire clar definite. Accesul se face prin zeci de puncte diferite, iar lipsa unui control riguros îngreunează gestionarea zonei. „Putem măsura impactul asupra morfologiei malurilor și adapta măsurile de administrare în funcție de date reale. De exemplu, dacă vedem că un canal este suprautilizat, putem decide să limităm accesul în acea zonă pentru a o proteja.”

Foto: Cristina Foarfă

Un alt exemplu concret de utilitate a tehnologiei: monitorizarea faunei. Guvernatorul vorbește despre problema șacalilor, care creează dificultăți atât pentru fermieri, cât și pentru fauna sălbatică. „Nu are cine să fie avocatul lor. Trebuie să știm exact câți sunt. Cea mai bună soluție este tehnologia – ne poate ajuta să înțelegem, să măsurăm și să luăm decizii în cunoștință de cauză.”

Umbra lui Ivan în Delta pe care a iubit-o atât - maraton, muzeu și turism lent 

În toată Delta, dar mai ales în Mila 23, umbra lui Ivan Patzaichin pare să plutească blând peste ape. E un îndemn la mișcare în aer liber, la bucurie simplă, sustenabilitate, responsabilitate și respect pentru natură și comunitate. Asociația care îi poartă numele - Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 - ține viu spiritul marelui campion nu doar printr-un muzeu impresionant (a cărui aprobare a venit, semnificativ, cu o zi înainte de moartea sa), ci și prin acțiuni care animă întreaga zonă, de la proiecte artistice la inițiative comunitare sau sportive.

La Mila 23, un turn de lemn minimalist, foarte frumos și elegant, adăpostește muzeul Ivan Patzaichin - o celebrare a vieții și carierei sale, dar și a valorilor pe care le-a lăsat moștenire: modestie, excelență și dragoste pentru natură. Aici se află și un centru digital, susținut de Orange România, unde au loc diverse activități pentru copii, turiști sau localnici – de la ateliere educaționale, până la explorări digitale ale Deltei. Încă ceva - când mergeți, poate îl prindeți pe Doru Frolu, vicepreședintele asociației și bun prieten al lui Ivan, un om cald, plin de povești, de la care înțelegi Delta în profunzime, dincolo de experiența uneori superficială a turistului grăbit. 

Foto: Cristina Foarfă

Unul dintre proiectele recente este "Delta lui Ivan", o aplicație care le permite vizitatorilor să exploreze zona în ritm propriu. Poți descoperi trasee pe apă, canale, puncte de interes, locuri de poveste și sugestii despre cum să călătorești în mod responsabil. În același spirit, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 a lansat și un maraton internațional de canoe, susținut și de Orange, a cărui primă ediție tocmai ce a avut loc, când eram și noi acolo. Pasionați din toată țara, dar și din străinătate, amatori sau profesioniști, au vâslit prin canalele pe care Ivan le cunoștea ca pe propria palmă. 

Aplicația delta lui Ivan. Foto: Cristina Foarfă

Și poate că nimic nu definește mai bine acest loc decât ideea de turism lent. Pentru că Delta nu e un loc pe care să-l bifezi, ci un spațiu în care te oprești. În care lași telefonul și te uiți. În care taci și asculți. În care nu te grăbești. Și poate tocmai asta este lecția cea mai prețioasă pe care o aduce acest proiect: că tehnologia poate să încetinească timpul, atunci când este folosită cu sens.

Foto: Cristina Foarfă

Proiectul 5G Connect Danube Delta este finanțat prin programul Connecting Europe Facility al Comisiei Europene, cadrul 5G and Edge Cloud for Smart Communities, Grant Agreement 101181137. Proiectul este implementat de Orange, alături de partenerii Fundația Orange, Asociația Ivan Patzaichin - Mila 23, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, Virtual Board și de partenerii asociați Consiliul Județean Tulcea și Telios Care.

Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 36 de luni, începând cu 1 octombrie 2024 și având ca termen de finalizare 30 septembrie 2027. Obiectivul său principal este de a aduce infrastructura 5G în 22 de localități greu accesibile din Delta Dunării: Sulina, Sfântu Gheorghe, Mahmudia, Beștepe, Chilia Veche, Ceatalchioi, Plauru, Tatanir, Murighiol, Maliuc, Malcoci, Partizani, Gorgova, Crișan, Mila 23, Caraorman, C.A. Rosetti, Letea, Periprava, Nufăru, Mineri, Dunăvățu de Jos și Isaccea.

Ce aduce nou acest proiect? Tehnologia implementată de Orange este 5G Standalone (5G SA) – o variantă de rețea 5G de ultimă generație, care funcționează independent de rețelele 4G existente. Pentru a răspunde cerințelor specifice ale aplicațiilor locale – cum ar fi educația digitală interactivă sau telemedicina – proiectul include și o infrastructură Edge Cloud dedicată, care reduce considerabil distanța dintre utilizator și server. Acest lucru înseamnă latență scăzută și viteze mari, esențiale pentru servicii în timp real.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€