Pământurile (V): brațele pline ale Dunării

În județele Galați, Brăila și Tulcea se află cele mai întinse suprafețe pe care statul le-a concesionat unor companii agricole. În tabloul general se evidențiază Insula Mare a Brăilei, iar afacerile sunt dominate de foști politicieni din PSD și de milionari italieni.

Suprafețele compacte provin, în cea mai mare parte, din punerea la comun a terenurilor concesionate cu proprietățile fostelor IAS-uri privatizate la sfârșitul anilor ’90.

Nu lipsesc controversele privind rețelele de irigații și acuzațiile de delapidare din fonduri publice.

*

SC Agricost SRL este cea mai mare exploatație de teren arabil din România. Firma a concesionat de la Agenția Domeniilor Statului (ADS) circa 57.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei.

Până în 2012, concesionarul acestei suprafețe a fost compania TCE 3 Brazi, a lui Culiță Tărâță. Potrivit Mediafax, în 2014 TCE figura în arhiva ADS cu o datorie de 99 de milioane de lei (peste 22 milioane de euro), sumă provenită din resturi de plată la arenda aferentă anilor 2002-2007, căreia i se adăugau penalități.

În 2012, concesiunea uriașei suprafețe a fost preluată de firma Agri­cost.

Agricost SRL este controlată de Constantin Duluțe, un apropiat al lui Culiță Tărâță. Directorul general al firmei este Lucian Buzdugan, care administra exploatația din Insula Mare a Brăilei și în perioada în care aceasta era în portofoliul TCE 3 Brazi.

Culiță Tărâță a fost președinte al Consiliului Județean Neamț din partea UNPR și a murit de cancer în toamna lui 2014, imediat după ce firmei TCE 3 Brazi i se aprobase intrarea în faliment.

Delta-Rom Agriculture și Anglo Rom Agriculture exploatează, potrivit Economica.net, 13.200 de hectare.

Acționarul principal este o companie italiană cu sediul în Luxemburg, Fri-EL International Holding. Administratorul Delta-Rom Agriculture se numește Cristian Cernodolea.

De la APIA Tulcea, Delta-Rom Agriculture primește subvenții pentru 9.989 de hectare. Cele două firme cultivă floarea soarelui, porumb și rapiță, însă interesul lor se află în domeniul biocombustibililor și al energiei eoliene. De altfel, compania mamă din Italia este specializată în producția de energie regenerabilă.

Potrivit presei locale, Fri-EL International Holding deține în Italia 19 centrale și 30 de parcuri eoliene. Potrivit unui document al Comisiei Europene, Fri-EL a fost înființată în 1994 de trei frați, Thomas, Josef și Ernst Gostner. Despre Thomas Gostner, tabloidele de la noi a scris că ar fi un pasionat al curselor de mașini.

SC Agrocov exploatează peste 6.000 de hectare și este deținută de oamenii de afaceri Andrei Banaga și Ion Bujor. Circa 4.200 de hectare sunt declarate pentru subvenție la APIA Galați.

Banaga este președintele unei instituții financiare nebancare, Covcredit IFN SA, director general al Casei de Ajutor Reciproc Covurlui și președinte al Organizației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) din Valea Gerului.

Agrocov este și o bancă pentru fermieri.

Potrivit Ziarului Financiar, în 2008 firma Agrogal era controlată de o persoana fizică, Giovanni Glandi, cetățean român născut în Italia, acționar majoritar alături de SIF Moldova.

Glandi, născut în 1957, a opținut cetățenie română în 1998 și are domiciliul actual în Brăila. Din datele ADS, firma Agrogal are concesionate peste 5.700 hectare în județele Galați și Brăila.

În 2014, presa din Galați scria despre un scandal din zona Bădălan, în care mai mulți fermieri locali acuzau Agrogal că și-ar fi însușit rețeaua de irigații a ANIF-ului. În loc să o predea Organizației Utilizatorilor de Apă Grindu-Prut, o modernizase pe bani europeni, iar ceilalți fermieri nu mai aveau acces la irigații decât prin intermediul Agrogal.

SC Agrodelta Sireasa îi aparține senatorului PSD Traian Rece. Potrivit ziarului „România liberă”, societatea exploatează în Delta Dunării, la Sireasa, un teren de 5.300 de hectare și un altul de aproape 6.000 de hectare, concesionat în zona Tatanir.

Potrivit APIA Tulcea, firma a declarat o suprafață de 8.971 de hectare pe care cultivă floarea soarelui, grâu și lucernă.

În 2014, Traian Rece a fost implicat în scandalul strângerii de semnături pentru candidatura la președinție a lui Teodor Meleșcanu, care era director al SIE.

Agrimat Matca provine dintr-o societate de stat, IAS Matca. Este administrată de Gavrilă Tuchiluș, care este și acționar majoritar. În 1990, Agrimat Matca exploata o suprafață de 3.600 de hectare și avea și o livadă de 240 de hectare. Azi, culturile ocupă circa 4.800 de hectare de teren arabil, în timp ce 100 de hectare sunt plantate cu viță de vie.

În statisticile județene ale APIA, Agrimat are declarate 4.135 de hectare pentru care primește subvenție de suprafață.

FirstFarms Agro East este o companie daneză înființată în 2005 de opt investitori care au început să cumpere teren agricol în Slovacia. Ulterior, s-a extins în România.

Începând cu 2013-2014, FirstFarms administrează aproximativ 4.400 de hectare în Brăila, la Surdila Greci-Făurei. Potrivit site-ului propriu, se pregătește să își mărească suprafața de operare la circa 8.000 de hectare.

În 2014, FirstFarms a luat în administrare și 2000 de hectare în județul Timiș.

„FirstFarms a ajuns lângă Făurei după ce statul danez a dat drumul unui program de finanțări pentru investitorii în agricultură în alte țări, prin care aceștia puteau lua credite ieftine pe baza cărora să cumpere terenuri în alte țări. Primele pe listă au fost puterile agricole est-europene, pentru că aici terenurile sunt cu 90% mai ieftine decât în anunțurile din agențiile imobiliare de la Copenhaga”, scrie ZF.

Grassa Garbay este investiția francezilor Yves-Pierre Grassa si Jean Pierre Garbay. Administratorul este Yves Grassa, care lucrează 3.019 hectare în Tulcea, dintre care 200 de hectare sunt în proprietatea sa. Într-un interviu acordat ZF, Grassa, care cultivă viță-de-vie, dar are și o fermă agricolă, spune că investiția în România se datorează ternului ieftin:

„Aici un hectar de teren costă și 2.000 de euro, în timp ce în Franța este foarte scump, peste 9.000-10.000 euro”.

Presa din Tulcea relata în 2007 că acționarii de la Gassa Garbay erau acuzați de Direcția Generală de Patrimoniu din Ministerul Culturii că ar fi intrat cu utilajele să niveleze un teren arendat de la localnici, distrugând ruinele unui complex monahal paleocreștin din localitatea Slava Rusă.

*