Pământurile (IV): Călărași, teritoriu libanez

Bianca Felseghi

Senior Editor

Județul Călărași are teren arabil în lunca Dunării. În localitățile Chirnogi, Borcea și Fetești se află câteva dintre cele mai mari ferme din România, implicate de-a lungul anilor în cazuri de evaziune fiscală, fraudă cu fonduri europene și privatizări dubioase.

Fonduri de investiții străine au fost interesate și de exploatațiile de aici, subvenționate anual, prin intermediul APIA, cu milioane de euro.

La Chirnogi – cartierul general al libanezilor de la compania Maria Trading, un hectar de pământ arabil se vinde și cu 4.000 de euro, potrivit anunțurilor postate pe site-ul Direcției Agricole Județene Călărași, în timp ce, la Frumușani, un hectar ajunge la 8.000 de euro.

*

SC Maria Trading SRL, Maria Group SRL și Agro Chirnogi SA reprezintă un lanț de firme cu administratori libanezi care controlează cea mai mare suprafață arabilă din Călărași, cel puțin 25.000 de hectare.

Maria Trading și Agro Chirnogi sunt administrate de Jihad El Khalil, unul dintre primii străini care au pornit în România afaceri în agricultură și în creșterea animalelor.

Potrivit agrointel.ro, care citează o statistică a Agenției Domeniilor Statului pe 2016, cele două firme ale lui Jihad El Khalil au concesionat de la stat circa 21.000 de hectare, dintre care o parte se află în Lunca Dunării.

Din grupul de firme libaneze face parte și SC Maria Group. În lista ONG-ului de mediu Eco Ruralis, compania Maria Group, poziționată tot în Chirnogi, deține peste 3.800 de hectare.

Jihad El Khalil este, fără dubiu, unul dintre cei mai bogați 10 agricultori din România.

În 2014, presa de profil anunța că libanezul s-a extins și în județul Timiș, unde a început să cultive 6.000 de hectare. Imperiul Khalil are minimum 40.000 de hectare, a declarat administratorul.

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

În 2012, DIICOT a efectuat o anchetă în care doi dintre asociații acestor firme, Jihad El Khalil și Youssef Laoun, erau acuzați că au coordonat un grup infracțional de înșelare a statului. Potrivit procurorilor, în perioada 2010-2011 ei ar fi făcut masive exporturi de cereale în care disimulaseră proveniența reală a mărfurilor.

Astfel, deși cerealele proveneau din Turcia/Liban, membrii grupării declarau în fals că fuseseră produse în România și le exportau către țări din afara UE pentru a obține de la statul român deduceri de TVA. Prejudiciul estimat de procurori a fost de 30 de milioane de euro.

Dorna Agri SA – companie înființată de omul de afaceri greco-elvețian Jean Valvis – exploatează circa 7.800 de hectare din județul Călărași. Întreaga suprafață a fost contractată de la statul român, prin Agenția Domeniilor Statului.

Valvis derulează afaceri în agricultură doar tangențial. Principalele domenii de activitate ale firmelor sale sunt energia și bunurile de larg consum.

Potrivit Profit.ro, Valvis Holding cuprinde Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Dorna Agri și AgroElectrica. De numele lui Valvis se leagă apa Dorna și lactatele LaDorna, vândute în 2002 și 2008 celor de la Coca-Cola, respectiv francezilor de la Lactalis.

Agricom Borcea este legată de numele lui Doru Ioan Tărăcilă, fost senator încă din 1990.

Potrivit ziarului România libere, Tărăcilă a preluat „zeci de mii de hectare de teren de la societăți ale statului, a preluat sau cumpărat active ale unor IAS-uri”. Datoriile anterioare s-au pierdut într-un hățiș de firme și nu au mai fost plătite niciodată.

În 2003, deputatul de Călărași și fost subprefect Petre Naidin, acuzat că ar fi colaborat cu Securitatea, îi adresa ministrului Agriculturii de la acea vreme, Ilie Sîrbu, o interpelare în care îi cerea să clarifice circumstanțele privatizării Agricom Borcea:

„Adică, cum s-au respectat clauzele contractului de privatizare și, respectiv, concesiune a terenului proprietate privată a statului. Curaj!”, a completat Naidin, de mână.

Fragment dintr-o interpelare aflată pe site-ul Camerei Deputaților.

În timp, Agricom Borcea a fost administrată de mai multe companii și persoane fizice, pentru ca, în 2013, Ziarul Financiar să anunțe „tranzacția anului” în agricultură: Agricom Borcea – deținută atunci de o companie înregistrată în Cipru – era preluată de fondul de investiții britanic Insight Investment.

În anunțul tranzacției se specifica faptul că Agricom constă într-o fermă de 13.600 de hectare situată în județul Călărași, în apropierea Dunării. Conform ZF, Agricom Borcea avea în proprietate 3.000 de hectare, iar restul de 10.600 de hectare erau luate în arendă.

Agrofam Holding și Agrofam Prod. Cele două societăți se află în Fetești și îi aparțin lui Ștefan Poienaru, primul latifundiar care, în 2014, a fost obligat să restituie subvenții ilegale primite de la APIA.

În total, cele două firme administrează peste 12.000 de hectare. Potrivit altor surse însă, suprafața exploatată de Poienaru ar fi dublă.

În toamna anului trecut, el și fiica sa au fost trimiși în judecată pentru fraudă cu fonduri europene.

În actul de trimitere în judecată se spune printre altele că, în perioada 17 august 2009 – 3 septembrie 2010, Poienaru a sprijinit-o pe fiica lui, în calitate de administrator la Agrofam Prod SRL, să simuleze o licitație pentru achiziționarea de echipament; au obținut astfel, de la UE și din bugetul național, fonduri nerambursabile în valoare de 3,8 milioane de lei.

Concordia Agro SRL figurează în topul celor mai mari arendași din România, cu o suprafață administrată de circa 4.000 de hectare.

Informațiile despre această firmă sunt însă puține. Nu are pământ concesionat de la stat, în schimb a câștigat un contract de deszăpezire al comunei Roseți din Călărași, unde își are și cartierul general.

Potrivit unui document publicat pe site-ul Prefecturii Călărași, Concordia Agro a încasat 120 de lei pe oră pentru acest serviciu, iar contractul a expirat la 1 martie 2016.

Exploatația Concordia este, cel mai probabil, asamblată din mici proprietăți.

Unul dintre cei care le-a arendat pământ este Costache Dumitru, consilier superior la APIA Călărași. În schimbul a 3 hectare de teren arabil, el a primit 13.000 de lei (2.800 de euro), potrivit unei declarații de avere depuse pe site-ul APIA.

*

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€