
Lucian Scripcaru (în dreapta), între ultrași. Captură video
02/02/2017
Omul care i-a înfruntat pe huligani
Protestul din 1 februarie 2017 a scos în stradă, la București, peste 100.000 de oameni.
După izbucnirea violențelor în Piața Victoriei, unul dintre acești oameni, aflat în drum spre casă, a intervenit când a văzut câțiva tineri care se pregăteau să incendieze niște containere.
Putea să treacă nepăsător, dar s-a întors și i-a înfruntat.
Raportul de forțe? Unu la șase. Argumentele celui solitar au câștigat în cele din urmă.
Confruntarea a fost filmată de Ștefan Voinea și postată pe contul său de Facebook.
Am discutat cu Lucian Scripcaru, cel care i-a potolit pe adolescenții teribiliști.
Are 37 de ani și e consilier local din partea PNL la Sectorul 5. În noaptea de 1 spre 2 februarie s-a ocupat și de „sectorul 6”, fără să-l fi speriat că era depășit numeric.
„Cred că, dacă cei din piață ar fi reacționat cum am reacționat eu aseară, probabil că huliganii, așa cum li se spune mai nou, n-ar fi avut nicio șansă. Dar e greu de spus asta”, mărturisește Scripcaru.
Mergea spre casă, neînsoțit, când s-a întors din drum pentru a-și susține punctul de vedere în fața unor tineri care aveau jumătatea vârstei lui.
Investigațiile și reportajele independente nu se fac din like-uri. Cititorii care le susțin financiar sunt cei care le fac posibile. Dacă prețuiești presa noastră, cu o sumă mică pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi. Poți face diferența chiar acum cu un singur click! Îți mulțumim!
„N-am putut să las lucrurile chiar așa. Nu era normal ceea ce făceau ei. Pe lângă asta, erau foarte tineri și, fie vorba între noi, și-o încasau gratuit pentru teribilismul lor. Și asta s-a și întâmplat în cele din urmă.
Luați de val, probabil consumaseră ceva, sau așa sunt ei teribiliști, nu știu asta, dar s-au apucat să dărâme tomberoanele. Unul, cu o bucată mare de lemn, a încercat să le spargă. N-a funcționat și atunci au încercat să le dea foc.
Atâta doar că bricheta nu le-a mers. Eu trecusem cumva de ei, dar m-am întors și am reacționat cum s-a văzut. A fost pur și simplu un impuls, nu m-am gândi la repercusiuni sau la posibilitatea de a fi agresat”, povestește Lucian Scripcaru (foto).
Filmarea se oprește în momentul în care cei șase tineri intră în panică.
România, țara fără facultate de astronomie. Adrian Șonka, Observatorul Astronomic din București: „În urma noastră nu vine nimeni”
Am vrut să aflu mai multe despre recenta misiune Artemis 2 către Lună, despre planete și stele, despre astronomie, cercetare, dar și cele mai populare conspirații astronomice din România, așa că am stat de vorbă cu Adrian Șonka, cercetător și astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, care are o experiență de lucru cu publicul în domeniu de peste 25 de ani.
Ce mai fac pisicile lui Tocilescu, de ce e Rostopasca ireverențioasă și cum (nu) trăiești din cultură
Am stat de vorbă cu Alex, într-o discuție care nu se mai termina și în care s-a râs mult, despre Rostopasca, despre cum e viața în cultură și cum nu poți să trăiești din ea, cum ar fi frumos să avem un măcar 1% din PIB pentru asta dar nu-i avem, despre relația love-hate cu Bucureștiul, despre cărți și proiecte artistice și, desigur, despre pisici.
Ei spală putina când jandarmii își fac apariția dinspre bulevardul Dacia.
Scripcaru a intrat în PNL în 2012. Spune că a vrut să afle mai multe despre politică și că a ales varianta de a adera la doctrina unui partid.
În prezent, e consilier local la Sectorul 5. Ține să adauge însă că, la proteste, și-a reprezentat doar drepturile cetățenești.
„Reacția la o nedreptate m-a scos în stradă și nu altceva. Am spus imediat după alegeri că nu-mi pare neapărat rău că a pierdut PNL-ul, ci că a câștigat PSD-ul.
Cumva se contura deja ceea ce urma să se întâmple. Și, drept dovadă, s-au și întâmplat lucruri. E revoltător, pur și simplu. În piață nu m-am dus ca persoană publică, om politic sau simpatizant al vreunui partid, ci doar ca simplu cetățean cu drepturi”, a continuat Scripcaru.
„Nu mi-a fost deloc teamă. Ca nație, suntem un fel de turmă, fie că e una orientată pozitiv, fie negativ. Aseară a fost un imbold pozitiv al meu. Sunt convins că mi-ar fi sărit în ajutor oamenii cu aceeași gândire ca a mea. M-am gândit doar că pot să-i opresc și să fac un bine.”
Ți-a fost util acest articol? Ajută-ne să facem mai multe.
Investigațiile și reportajele independente cer timp, documentare și bani. Nu depindem de partide sau interese ascunse, ci de cititori ca tine.
Susține jurnalismul independent cu minimum 5€/lună. Devino abonat acum și ne ajuți mai mult decât ai crede. Îți mulțumim!
Share this



