Briefing-ul pentru echipele participante la una din edițiile Square1Bootcamp. Foto Vlad Gliga

Oamenii orașelor viitorului (IV): Rubik Hub - „E momentul să te bazezi pe drumuri de fibră optică, nu pe drumurile asfaltate”

În 2020, oamenii au realizat mai clar ca niciodată că orașele în care locuiesc trebuie să fie mai mult decât niște locuri unde muncesc și de unde abia așteaptă să plece în vacanță. Că trebuie să fie prietenoase, sustenabile și verzi.

Echipa UrbanizeHub a făcut un tur prin România, în scopul realizării unui documentar despre cum ar putea să arate aceste orașe. Au vizitat peste 20 de orașe și au vorbit cu peste 100 de persoane, fiecare dintre ele implicate în dezvoltarea orașului în care trăiesc. Și-au dorit să scoată în evidență exemplele de bune practici și să arate cum gândirea pe termen lung, descentralizarea fondurilor europene pe perioada 2021-2027 sunt esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a orașelor din România și transformarea lor în locuri cu adevărat prietenoase pentru locuitorii lor.  

Citiți, pe PressOne, al patrulea material din seria „Oamenii orașelor viitorului”, în care discutăm cu câțiva dintre acești oameni, diferiți actori implicați în dezvoltarea orașelor românești, care au reușit, într-o măsură mai mare decât alții, să miște lucruri în comunități care păreau, până de curând, împietrite în timp. 


„Give before you get!” (n.r. „Oferă înainte să primești”) este motto-ul după care se ghidează Vlad Gliga, antreprenor și fondator Rubik Hub, un spațiu din Piatra Neamț creat cu scopul de a încuraja antreprenoriatul și inovația în Moldova, într-una din cele mai slab dezvoltate zone economice din România.

Vlad a studiat și lucrat în SUA și Danemarca și a fost expus unui mediu care i-a permis să-și dezvolte potențialul de care dispunea. Experiența Occidentului i-a arătat că tinerii români au nevoie de un mediu diferit în care să se formeze și că viitorul orașelor românești stă în comunitate și în puterea ei. 

Vlad Gliga, fondator și CEO Rubik Hub. Foto Vlad Gliga

Astfel, în 2017, împreună cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est, Vlad a lansat Rubik Hub, primul incubator antreprenorial din Piatra Neamț, unde oamenii cu idei de afaceri se pot întâlni pentru a le dezvolta cu ajutorul experților și unde tinerii pot învăța ce înseamnă un business. Spațiul în care funcționează hub-ul a fost oferit gratuit de primărie pentru 10 ani, dar amenajarea a fost făcută cu bani veniți din sponsorizări și donații, semn că instituțiile statului și privatul pot lucra împreună pentru dezvoltarea României.

Într-un interviu acordat PressOne, Vlad Gliga vorbește despre cum poate avea succes un spațiu dedicat mediului de afaceri în Moldova, regiune care, potrivit Ministerului Dezvoltării, este cea mai slab dezvoltată din punct de vedere economic din țară, are o economie preponderent agrară, un PIB sub media națională și cel mai mic număr de IMM-uri la 1.000 de locuitori.

Un spațiu pentru comunitate 

Ce e Rubik Hub și cum a luat naștere? Spațiul în care se află a fost primit de la primărie pentru 10 ani, dar voi l-ați amenajat cu un buget de peste 100.000 de euro proveniți din sponsorizări și donații.

Am vrut să construim o comunitate de experți român, care au ce oferi tinerilor, care sunt, poate, profiluri mai puțin cunoscute, pentru că rămân în zona în care își fac treaba bine și foarte puțină lume știe de ei. I-am contactat și am creat cu ei workshop-uri pe care le-am livrat universităților, am avut discuții cu tineri care construiesc idei de afaceri și am încercat să-i spirijim în inițiativa lor.

Așa mi-am dat seama că avem nevoie de un spațiu fizic, care să unească mai bine ideea și să fie unul al comunității.

Știind că în România un hub nu este un model de business sustenabil, am căutat parteneri care să sprijine proiectul, mai mult decât ADR. Am discutat cu primăria să identificăm spații care nu sunt folosite și așa am găsit deschiderea de a colabora. Am primit spațiul cu titlu gratuit pentru 10 ani, timp în care utilitățile trebuie suportate de noi și și le asumă ADR. În proiect am atras nu doar primăria, ci și firme private, am primit sponsorizări de la ele și am adunat aproximativ 120.000 de euro pentru amenajarea și pregătirea hub-ului.

Vlad Gliga face deschiderea la una din edițiile Square1Bootcamp – TechIdeas, un program de educație antreprenorială realizat pentru studenții de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Foto Vlad Gliga

Cât de importantă este colaborarea asta dintre privat, instituțiile statului, mediul academic în dezvoltarea unui oraș, a unei regiuni?

Este obligatorie și critică. Pe conceptul ăsta am mers de la bun început, din experiențele pe care le-am văzut în cele două țări. Aveam în gând un concept care a devenit tot mai popular și la noi, în care privatul, administrația publică, mediul academic și societatea civilă colaborează pentru a crea proiecte cu impact pentru societate.  

Așadar, în 2020, nu mai putem vorbi de faptul că dezvoltarea unui oraș cade exclusiv în sarcina administrației publice?

Nu, în niciun caz. Ce am apreciat eu în primărie și în ADR Nord-Est este că au înțeles că trebuie făcute anumite lucruri și au realizat că ei pot fi depășiți în a înțelege cum pot fi ele făcute și au permis altora s-o facă, punându-le la îndemână resursele de care dispuneau. Deschiderea asta mi se pare cel mai bun lucru care se poate întâmpla.

E momentul să te bazezi pe drumuri de fibră optică, nu pe drumurile asfaltate.

De ce un spațiu dedicat mediului de afaceri în Piatra Neamț? Conform datelor de la guvern, Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României ca număr de locuitori și suprafață, dar este departe de a fi un centru pentru mediul antreprenorial, având cel mai mic număr de IMM-uri la 1.000 de locuitori.  N-a fost o piedică?

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

La o primă analiză, așa am putea spune, dar trăim într-o lume a tehnologiei, unde știm că spațiul fizic este important, dar nu atât de mult. Ideea e să pornești un hub într-un centru universitar și înconjurat de companii, dar nu e imposibil să o faci și în altă parte.

ADR Nord-Est are sediul în Piatra Neamț, eu sunt din Piatra Neamț, deci a avut și o notă emoțională, am vrut să fac ceva pentru comunitatea care m-a crescut și m-a format. 

O sesiune neconvențională de Office Hours, pe terasa Rubik Hub, susținută de Tudor Goicea – CRO TypingDNA, în cadrul Startup Spinner Makeathon 2019. Foto Vlad Gliga

Consider că Piatra Neamț este un oraș care nu mai are industrie, nu are nici drumuri europene, decât la distanțe mari și, din cauza asta, n-are alte șanse la dezvoltare decât pe partea de antreprenoriat și tehnologie. Să te bazezi pe drumuri de fibră optică, nu pe drumurile asfaltate.

Mai mult, în Piatra Neamț, natura oferă un mediu în care să te poți concentra. Noi acum la Rubik oferim experiențe și spații de work and retreat.  De curând au venit persoane de la un hub din Timișoara la noi și chiar ei spuneau că „Rubik Hub pune Piatra Neamț pe hartă, noi n-am fost niciodată în Piatra Neamț până acum.”

S-a format o comunitate Rubik Hub?

Noi suntem deja o comunitate. Sunt peste 100 de mentori activi, din toată țară, dar și din străinătate. La evenimentele noastre am avut oameni din Silicon Valley, din acceleratoare de afaceri din Olanda, Danemarca, Suedia, Germania, Elveția, care au venit în Piatra Neamț special pentru ce am reușit să construim noi. Au venit ca mentori și investitori.

Ce startup-uri ați ajutat să fie create prin această comunitate?

Unul dintre startup-uri este în Amsterdam, în programul de accelerare, și dezvoltă o soluție de biocombustibil pentru industria aeronautică. Fondatoarea este o britanică care a venit special din Marea Britanie pentru a participa la programele noastre.

Un alt startup cu care noi suntem în strânsă legătură este în Barcelona, oamenii sunt din Iași de loc, și au primit o finanțare de la un accelerator din Suedia și apoi de la Uniunea Europeană. Startup-ul este concentrat pe servicii veterinare și încearcă să digitalizeze relația cu clientul a clinicilor veterinare, totul pornind din regiunea noastră, după ce au observat cum arată relația dintre veterinarii noștri și animale, animale de companie mai exact.

Transformarea cea mai importantă are loc la nivelul tinerilor

Ce schimbări produce la nivelul orașului dezvoltarea acestor startup-uri și venirea unor investitori străini?

Paul Kallmens, mentor și investitor în Silicon Valley, a participat la un eveniment organizat de noi, iar la plecare a spus: „Romania, who knew?” N-a crezut că se poate întâmpla așa ceva într-un colț atât de îndepărtat de mediul lor.

Transformarea cea mai mare are loc la nivelul tinerilor care vin la evenimentele noastre. Faptul că există un hub unde ei pot veni să lucreze la ce vor ei, fie că e vorba de proiect de școală, fie de evenimentele pe care le gândesc ei. Faptul că văd că există evenimente antreprenoriale în orașul lor, că se pot informa de aici și că pot face parte dintr-o comunitate, e cel mai mare plus. Aici nu vine nimeni cu critici, ci cu dorința de a te ajuta. Oricine vrea să construiască și să învețe este bine venit. Asta face comunitatea una sigură și inclusivă.

Unde vezi rolul comunității în dezvoltarea României?

Undeva foarte important. Chiar am demarat împreună cu Comisia Europeană și Banca Mondială un proiect de dezvoltare a strategiei de startup din România, care să vină cu schimbări pe zona de crowdfunding, de investment, de sprijin a tinerilor. Asta o facem cu sprijinul comunității pe care am format-o.

Sunt banii o piedică în dezvoltarea României?

Nu banii sunt problema, ci capacitatea noastră de a-i investi, nu de a-i cheltui. Asta înseamnă să construim servicii și produse care să aducă valoare și să multiplice banii respectivi. Blocajul este dat aici de educația antreprenorială și de lipsa apetitului de colaborare. Din păcate, România nici nu are o școală de business și nici educație în familie în sensul ăsta. Plecăm cu un handicap foarte mare în domeniul ăsta, dar și mai mare e handicapul să crezi că le știi pe toate și să nu vrei să înveți mai mult.

Sesiune de Office Hours susținută de Vlad Gliga pentru una din echipele participante la Square1Bootcamp – Tech Ideas. Foto Vlad Gliga

Toți actorii cu putere decizională din România trebuie să învețe să colaboreze

La nivel de legislație, vezi necesare schimbări?

Legislația noastră și schimbările legislative care apar sunt mai mult reactive. Aș vrea să văd niște schimbări proactive. 

N-aș spune că legislația pune piedici, dar sunt întârziate niște decizii legislative și administrative care îngreunează munca noastră sau, mai rău, îi încurajează pe cei care sunt pe cale să dezvolte un business să plece din țară, pentru că în alte țări găsesc o legislație de investiții mult mai lejeră.

De exemplu, în România abia acum este în lucru legislația de crowdfunding. E bine că am înțeles chiar și acum că trebuie lucrul ăsta.

Rubik Hub există deja de trei ani. Ce ai învățat în perioada asta și care este impactul Rubik Hub asupra comunității?

Acum trei ani credeam că știu destule despre business-ul ăsta, dar pe măsură ce crește, învăț lucruri noi.

Pe lângă doza de optimism cu care am venit din afară, acum îmi crește și mai mult optimismul că România poate să se schimbe. Dacă un hub ca ăsta a putut să se dezvolte în Piatra Neamț, dacă o comunitate antreprenorială a putut fi formată aici și poate livra programe internaționale, iar asta doar cu puterea unei comunități, a unor oameni care au venit împreună în misiune asta, asta îmi spune că e posibil și orice îți pui în cap se poate întâmpla. În România poți avea un vis măreț pe care să-l faci obiectivul tău personal și să-l duci la îndeplinire.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...