Constanța a fost pur și simplu lăsată în paragină pe timpul primarului Mazăre. Actualul arhitect șef vrea să schimbe lucrurile pe baze sustenabile

Oamenii orașelor viitorului (III): Regenerare urbană la malul mării cu ajutorul comunității

În 2020, oamenii au realizat mai clar ca niciodată că orașele în care locuiesc trebuie să fie mai mult decât niște locuri unde muncesc și de unde abia așteaptă să plece în vacanță. Că trebuie să fie prietenoase, sustenabile și verzi.

Echipa UrbanizeHub a făcut un tur prin România, în scopul realizării unui documentar despre cum ar putea să arate aceste orașe. Au vizitat peste 20 de orașe și au vorbit cu peste 100 de persoane, fiecare dintre ele implicate în dezvoltarea orașului în care trăiesc. Și-au dorit să scoată în evidență exemplele de bune practici și să arate cum gândirea pe termen lung, descentralizarea fondurilor europene pe perioada 2021-2027 sunt esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a orașelor din România și transformarea lor în locuri cu adevărat prietenoase pentru locuitorii lor.  

Citiți, pe PressOne, al treilea material din seria „Oamenii orașelor viitorului”, în care discutăm cu câțiva dintre acești oameni, diferiți actori implicați în dezvoltarea orașelor românești, care au reușit, într-o măsură mai mare decât alții, să miște lucruri în comunități care păreau, până de curând, împietrite în timp. 


Mergem în Constanța când vrem să ne bucurăm de mare și soare. Însă orașul, printre primele atestate de pe teritoriul României, reprezintă mai mult decât stațiuni turistice și plaje.

Constanța a rămas foarte mult în urma celorlalte municipii din România, cu o administrație dezastruoasă sub Radu Mazăre, urmată de patru ani în care lucrurile s-au mișcat foarte încet. Centrul vechi are încă mare nevoie de reabilitare, cartierele construite înainte de 90 suferă din cauza proastei întrețineri, iar dezvoltările imobiliare din nordul stațiunii Mamaia par a fi scăpate de sub control.

Dacă în alte orașe vorbim de echipe întregi constituite în jurul primarului, care au renovat centrele istorice și au livrat zeci de blocuri și străzi reabilitate, în Constanța inițiativele sunt încă timide și se rezumă la punerea bazelor pentru refacerea viitoare a orașului. Poate că asta e tot ce s-a putut face într-un oraș bântuit de mafia imobiliară, cel puțin până acum.

În 2019, Primăria Constanța a lansat trei ghiduri de regenerare urbană: pentru zona Peninsula (zona istorică a Constanței care cuprinde Centrul Vechi), pentru cartierele de blocuri și un al treilea pentru stațiunea Mamaia.

Ce e diferit față de zeci de alte ghiduri produse în ultimii ani, și care au rămas fără urmări? Faptul că au fost create în mod participativ, cu aportul comunităților locale, ne-a spus într-un interviu Radu Vânturache, care ocupă poziția de arhitect-șef al Municipiului Constanța din 2016.

Potrivit acestuia, principala funcție a urbanistului în România este de a lucra în administrație și de a elabora documente strategice, pe care să le „scrie” împreună cu comunitatea, nu dintr-un birou unde nu are contact cu realitatea.

Arhitectul venit prin concurs după demisia lui Mazăre

Radu Vânturache este urbanist de profesie. După terminarea facultății, a lucrat în mediul privat, iar în 2011 a început să colaboreze cu autoritățile locale la elaborarea unor documentații de urbanism precum „Planuri Urbanistice Generale” (PUG) sau Planuri de Mobilitate. În C.V.-ul de urbanist se poate mândri cu coordonarea Planului de Mobilitate Urbană pentru Alba-Iulia și Tulcea.

Radu Vânturache. Foto: Urbanizehub

În 2016, a părăsit mediul privat și a dat concurs pentru funcția de șef Birou Strategii Urbane din cadrul primăriei Constanța. A luat concursul (în lipsa concurenței, cum spunea într-un reportaj România Te Iubesc) și, câteva zile mai târziu, prin dispoziție de primar, a primit și atribuții de arhitect-șef, funcție pe care nu o mai ocupa nimeni de câteva luni. De-atunci se află la cârma regândirii și regenerării Constanței din punct de vedere urbanistic.

Din 2016 ocupați funcția de arhitect-șef în Constanța. Care sunt cele mai mari probleme la nivel de dezvoltarea urbană, de spațiu de locuit și spațiu public pe care le-ați identificat în oraș?

Documentele de urbanism elaborate și avizate înainte de venirea mea au avut la bază o anumită viziune. Eu însă am vrut să transmit și să impun una diferită, anume că elaborarea documentelor de urbanism ar trebui să se facă sub formă integrată. Pentru asta am avut nevoie de un suport informativ. În primă etapă, am încercat să explic arhitecților și urbaniștilor că anumite proiecte nu sunt oportune de a fi inițiate. Ulterior, având și asistență tehnică oferită de Banca Mondială, am reușit să promovăm documentații de urbanism integrate, interconectate și care se găsesc acum pe un singur suport informativ.

După aceste documentații de urbanism, am deschis o cutie a pandorei cu privire la problemele din Constanța și am descoperit și mai multe locuri în care trebuia să intervenim. Ce facem cu spațiile dintre blocuri? Ce facem cu celelalte terenuri existente?

Și așa ați venit cu ideea celor trei ghiduri de regenerare urbană, unul pentru zona Peninsulei, Mamaia şi un ghid de regenerare urbană a cartierelor de blocuri din Constanţa?

Da. Atunci am purtat o discuție cu cei de la Banca Mondială și le-am cerut ajutorul. Împreună am început o analiză de context, multicriterială, cu specialiștii lor, și am ajuns la concluzia că cea mai bună soluție de a interveni în Constanța este regenerarea urbană.

Orașul a fost împărțit pe trei paliere: un oraș al locuitorilor, unul al turiștilor și un oraș al istoriei. Mai exact, zona Peninsulară, cu partea ei istorică, orașul nou și stațiunea Mamaia. Pentru aceste zone am ales soluția de regenerare urbană, care presupune reinventarea funcțiilor terenurilor deja existente în oraș. Avem terenuri care sunt în anumite stadii de utilizare, iar utilizatorul își schimbă permanent dorințele și nevoile, pe care noi le-am identificat și în baza lor am elaborat ghiduri specifice pentru fiecare zonă în parte.

În elaborarea lor am avut în vedere punerea în valoare a zonei istorice, a identității culturale locale, implicarea actorilor relevanți și a stakeholderilor, precum și a asociațiilor de proprietari și a proprietarilor din zonele respective.

Mai mult, noi ne-am dorit chiar ca fiecare ghid în parte să aibă valoare de regulament și să fie adoptat prin hotărâri de Consiliu Local, dar legislația nu permite acest lucru.

Concret, ce efecte vor avea aceste documente urbanistice?

Un spațiu public trebuie să fie atractiv. Când nu este, eu trebuie să văd de ce nu este. Înseamnă că este unul rezidual, care poate deveni o disfuncție și care, în timp, poate produce efecte negative, precum depopularea zonei. În acest context, ghidurile vin să preîntâmpine o situație de genul, iar cu acele spațiile care deja se află în situația de a nu mai fi atractive, să propunem soluții pentru a le scoate la lumină.

Ghidul de regenerare urbană a zonei istorice

Casa cu lei n-a fost refăcută nici după ani de zile de paragină. Foto: Adrian Mihălțianu

În zona Peninsulei există cea mai mare densitate de clădiri cu valoare arhitecturală. Casa cu Lei, cândva o clădire simbol pentru Constanța, este acum într-o stare avansată de degradare și poate fi văzută doar din exterior. Cum vor fi clădirile istorice din această zonă repuse în valoare?

Ghidul pentru zona istorică nu este un regulament de estetică în care să spui cum trebuie să arate elementele urbane. Nu este o abordare detaliată, ci una sintetică, care ne oferă posibilitatea de a vedea în ansamblu Centrul Istoric și să identificăm oportunitățile mari ale zonei.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Chiar în perioada în care elaboram ghidul pentru zona Peninsulară, am primit o invitație de la o asociație care se ocupă cu patrimoniul cultural din Germania pentru a face parte dintr-un proiect internațional prin care se caută soluții alternative și integrate pentru activarea clădirilor neutilizate.

Cel mai important lucru pe care l-am descoperit prin intermediul acestui proiect este modul de comunicare cu proprietarii din zona Peninsulară.
Preluând bune practici de la celelalte orașe europene, ne-am dat seama că putem aplica ghidul de regenerare urbană pentru Zona Peninsulară colaborând cu proprietarii din această zonă. Mai mult, ne-am dorit și să-i încurajăm și să-i sprijinim pentru reactivarea unor clădiri părăsite sau pentru reîntregirea frontului construit.

Cum ați mobilizat comunitatea locală în demersul de a regenera zona istorică?

Prima dată am chemat proprietarii și le-am prezentat proiectul. După care i-am chemat pentru a le prezenta viziunea noastră de intervenție pe zona istorică, ghidul. Am încercat să le explicăm că fără un document care să facă referire la o viziune integrată nu putem vorbi despre intervenții punctuale, precum cele de infrastructură sau canalizare. În următoarea ședință i-am „lăudat” pe proprietarii care au început demersurile de regenerare a clădirilor. Ulterior, i-am „scos la colțul rușinii” pe cei care n-au făcut niciun demers.

Exemplu este chiar Casa cu Lei, unde, din punct de vedere juridic, noi nu putem face nimic, pentru că este în proprietate privată, iar proprietarul, în ciuda sprijinului nostru, nu a dorit să intervină.

Care sunt probleme cu care se confruntă comunitatea?

Din ședințele pe care le-am avut cu proprietarii am aflat că cele mai mari probleme cu care se confruntă sunt cele de ordin birocratic, de cât de greu se obțin avizele de la ministerul Culturii. Lucrurile se mișcă însă. De exemplu, dacă în 2017 erau doar trei autorizații de intervenție pe zona istorică, în prezent ele se ridică la 30. Rezultatele nu se văd imediat, dar există o oarecare înclinație pentru a pune în valoare clădirile lor.

Ghidul de regenerare urbană a cartierelor de blocuri

În Constanța, 71% din populație trăiește la bloc. Pentru aceștia ați lansat „Ghidul de regenerare urbană a cartierelor de blocuri”, prin intermediul căruia ați identificat problemele specifice fiecărui cartier în parte și nevoile comunității. Ce schimbări sperați să producă acest document?

Oceanul de beton al Constanței are nevoie de intervenții susținute. În timp ce alte orașe și-au reabilitat majoritatea blocurilor, aici s-a bătut pasul pe loc. Foto: Mariusika11 | Dreamstime.com

La ghidul pentru regenerare a cartierelor de blocuri am lucrat cu o echipă de urbaniști, arhitecți și chiar și sociologi din New York, Sao Paulo, Singapore și Tokyo din partea Băncii Mondiale, cărora le-am arătat zonele rezidențiale ale municipiului. Concluzia lor a fost că avem foarte mult spațiu, dar pe care nu știm cum să-l folosim. Astfel, am început să lucrăm împreună cu ei pe un ghid de regenerare urbană pentru zonele rezidențiale.

La fel ca în cazul ghidului pentru zona istorică, am pornit tot într-o analiză pe mai multe criterii și am apelat la comunitatea locală pentru a identifica punctele tari și punctele slabe ale zonelor în care locuiesc.

Pe scurt, disfuncțiile din fiecare cartier au fost identificate împreună cu comunitatea locală și tot împreună cu comunitatea am scris și o viziune pentru fiecare zonă.

În prezent, societatea orașului care se ocupă cu amenajarea infrastructurii orașului (stradă, zonă pietonală și spațiu verde ) se ghidează în activitatea sa după acest ghid. Pe marile artere de circulație, orașul nostru aproape că arată acum precum un șantier.

Îmi puteți da niște exemple concrete de intervenții în baza acestui ghid?

În ghid apare clar că vechile garaje trebuie desființate, iar în locul lor să fie amenajate locuri de parcare, pentru că s-a demonstrat că în spațiul aferent unui singur garaj intră mult mai multe locuri de parcare. Astfel, am colaborat cu Poliția Locală pentru a desființa garajele dintre blocuri.

Pentru Constanța, faptul de a dărâma garajele și a face parcări la sol este prezentat ca o victorie.

Tot aici se încadrează și Pietonalul Ștefan cel Mare, care face obiectul unui proiect pe fonduri europene. În acest moment ne aflăm în faza achiziției serviciilor de execuție, deci avem autorizație de construire. Acest pietonal este o arteră care de-a lungul timpul n-a fost fructificată la maximum și a devenit o zonă de tranzit, funcția ei fiind însă de staționare. Ce e important la această zonă este că are un mare potențial economic, iar acum, în pandemie, ar putea deveni un „mall urban” (o stradă pietonală cu spații comerciale la parter).

Asta ne dorim să facem aici și împreună cu Banca Mondială lucrăm acum la a schimba relația cu proprietarii clădirilor din zonă, pentru că noi intervenim la nivelul domeniului public, al străzii, pe care o schimbăm complet, dar nu este de ajuns. Pietonalul nu este delimitat doar de partea orizontală, unde putem interveni, ci și de cea verticală, adică fațadele clădirilor.

Ghidul prezintă soluții și pentru clădiri? Majoritatea blocurilor din Constanța au fost construite în perioada comunistă, unde accentul s-a pus mai mult pe un cost cât mai redus și nu pe calitatea construcțiilor.

Se ocupă și de clădiri, da, pentru că majoritatea sunt din perioada comunistă și au o anumită arhitectură care, cu trecerea timpului, s-a deteriorat. Pentru ca intervențiile asupra clădirilor să nu fie întâmplătoare, în acest ghid am prevăzut și tipurile de intervenție pe fațade, pentru a putea avea o abordare unitară.

Mai mult, am preluat o serie de exemple de bune practici privind creșterea confortului, însă aici vorbim de intervenții pe termen mediu și lung, pentru că implică mai multe entități decizionale. Când vorbim de extinderea confortului vorbim de construirea, în fața fațadelor, a unor structuri independente și care să permită extinderea spațiului de locuit. De exemplu, pentru locuințele confort 2 și 3, dacă există disponibilitate din partea asociației de proprietari și a tuturor actorilor implicați, ghidul prevede soluții pentru extinderea spațiului de locuit, camerele urmând să devină mult mai mari.

Ghidul pentru stațiunea Mamaia

Cel de-al treilea ghid presupune regenerarea stațiunii Mamaia. Ce urmărește documentul?

Mamaia este sufocată de construcții în partea de nord, dar poate fi regenerată acolo unde mai sunt încă spații verzi. Foto: Calin Stan | Dreamstime.com

Sunt multe terenuri în Mamaia care sunt proprietate privată. Sunt și multe care sunt domeniu public. Astfel, am elaborat, împreună cu experții Băncii Mondiale, ghidul pe 25 de paliere care se referă la spațiile publice din Mamaia. Documentul a fost finalizat tot în 2019 și am trimis către colegii de la dezvoltare, cei care se ocupă de identificarea surselor de finanțare pe fonduri structurale, documentația privind viziunea de regenerare: un sistem integral de traseu spațial pe cele 25 de tematici. Acum avem sursa de finanțare, căutăm să identificăm și terenurile, iar în baza acestui ghid urmează să dăm drumul unor proiecte.

Noi trebuie să „scriem” PUG-ul împreună cu comunitatea, nu putem să-l scriem din birou. Trebuie să-l scriem în funcție de realitatea din teren, cu nevoile și necesitățile comunității.

Cu toate că există aceste trei ghiduri, Planul Urbanistic General după care se construiește în Constanța a fost elaborat în 1999 și avea ca termen de valabilitate anul 2018, care a fost prelungit de primărie până la finalul anului 2023. În momentul de față în Constanța, în majoritatea cazurilor, se construiește derogatoriu. În cei patru ani de când sunteți arhitect-șef ce s-a întâmplat cu PUG-ul?

Chiar după o lună de la venirea mea în această funcție, am început demersurile pentru achiziționarea serviciilor de elaborare a actualizării PUG-ului, care nu este o documentație care se face peste noapte. Pentru a fi siguri că vom avea un document care să identifice care sunt obiectivele pentru Municipiul Constanța și să le transcrie într-o viziune integrată și sustenabilă, în 2016 am început să lucrăm la un caiet de sarcini. Ulterior, cu asistența tehnică a experților în urbanism și mobilitate urbană de la Banca Mondială, am reluat procesul de elaborare a caietului de sarcini, pentru a fi convinși că lucrurile sunt soluționate într-un mod cât mai echitabil, iar în 2019 a fost finalizat.

Acum am trecut de etapa de licitare a serviciilor pentru elaborarea PUG-ului, iar următorul pas este semnarea contractului aferent elaborarii PUG-ului.

În paralel cu demersul pentru elaborarea caietului de sarcini pentru PUG Municipiul Constanța, am elaborat și cele trei ghiduri de regenerare urbană despre care am vorbit, și care vor fi parte a Planului Urbanistic General.


Mai este enorm de lucru în Constanța până când orașul să ajungă din urmă celelalte municipii din țară. Dar măcar sunt puse pe baze coerente, care ar putea ajuta Constanța să avanseze rapid, după decenii în care fost lăsată să se degradeze.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...