Oamenii orașelor viitorului (II): Herculane Project, lupta pentru a readuce la viață „cea mai frumoasă stațiune de pe continent“

În 2020, oamenii au realizat mai clar ca niciodată că orașele în care locuiesc trebuie să fie mai mult decât niște locuri unde muncesc și de unde abia așteaptă să plece în vacanță. Că trebuie să fie prietenoase, sustenabile și verzi.

Echipa UrbanizeHub a făcut un tur prin România, în scopul realizării unui documentar despre cum ar putea să arate aceste orașe. Au vizitat peste 20 de orașe și au vorbit cu peste 100 de persoane, fiecare dintre ele implicate în dezvoltarea orașului în care trăiesc. Și-au dorit să scoată în evidență exemplele de bune practici și să arate cum gândirea pe termen lung, descentralizarea fondurilor europene pe perioada 2021-2027 sunt esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a orașelor din România și transformarea lor în locuri cu adevărat prietenoase pentru locuitorii lor.  

Citiți, pe PressOne, al doilea material din seria „Oamenii orașelor viitorului”, în care discutăm cu câțiva dintre acești oameni, diferiți actori implicați în dezvoltarea orașelor românești, care au reușit, într-o măsură mai mare decât alții, să miște lucruri în comunități care păreau, până de curând, împietrite în timp. 

Oana Chirila la Herculane. Foto: Herculane Project

Salvarea a intrat pe geam.

Așa ar putea începe povestea Oanei Chirilă și a luptei ei pentru a readuce la viață cea mai frumoasă stațiune balneoclimaterică din Europa – Băile Herculane. 

În 2017, într-o vizită nedorită în orașul de pe valea Cernei, Oana Chirilă, studentă în anul 6 la arhitectură, a intrat printr-un geam spart în clădirea Baia Neptun, parte din ansamblul Băile Herculane, și ce a găsit acolo a fascinat-o și întristat-o în același timp. Imediat după, a scris un articol pe site-ul Bored Panda într-o încercare de a trage un semnal de alarmă cu privire la clădire, despre care spunea atunci: „She is dying a slow death if we don’t intervene” (n.r. Ea – clădirea – moare de o moarte lentă dacă noi nu intervenim). 

Ce a urmat a surprins-o și pe ea. Foarte mulți oameni s-au alăturat strigătului ei și au dorit să contribuie la resuscitarea clădirii Băii Neptun și, ulterior, la readucerea la viață a întregii stațiunii Băile Herculane. Așa a luat naștere Herculane Project, o platformă de reactivare arhitecturală și socială prin intermediul arhitecturii, urbanismului, educației, bunelor practici și a comunității locale.

Atestată documentar încă din anii 153 d.Hr., stațiunea Băile Herculane este una dintre cele mai vechi băi termale construite din Europa. Dacă o legendă locală spune că semizeul Hercules s-ar fi îmbăiat în apele din vale și s-ar fi luptat aici cu o hidră, împăratul Franz Josef chiar a numit Băile Herculane „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”, iar soția sa, Elisabeta de Austria (Sissi), deținea o proprietate în oraș, Vila Elisabeta.

În timpul comunismului, stațiunea a rămas fără multe dintre simbolurile care o făcuseră cunoscută, iar în 2001 multe clădiri au fost vândute unui om de afaceri care n-a contribuit cu nimic la salvarea ei. În prezent, gloria secolului XIX este ascunsă sub moloz. 

Și sub multă apă de ploaie, dar asta s-a schimbat odată cu intervenția celor din Asociația Locus, ONG înființat de Oana Chirilă și mai mulți studenți la arhitectură cu scopul de a salva și proteja patrimoniul românesc.

Cu Oana Chirilă a reușit să vorbim într-o zi sâmbătă. Era la Herculane, pe treptele din fața Băilor Neptun, și doar ce-și trăgea sufletul după ce încărcase, împreună cu o altă colegă și cu „puțin ajutor din partea șoferului”, 3 tone de schelă metalică într-o camionetă. Asta după ce se trezisese la 3.30 și făcuse un drum Timișoara-Băile Herculane. De-acolo ne-a vorbit despre cum s-a pus în mișcare inițiativa civică de salvare a Băilor Herculane și care sunt planurile de viitor pentru stațiunea care a ajuns să fie emblema turismului balnear în decădere. 

Eram în sesiune, între anul 5 și anul 6, și împreună cu alți prieteni am vrut să facem o excursie la Dunăre. Din păcate, am rămas fără curent unde stăteam și prietenii mei au venit atunci cu propunerea să mergem la Herculane. Eu n-am vrut, că știam că Herculane e o ruină. Așa am ajuns aici, nici măcar nu mi-am dorit asta. În prima zi, doar m-am plimbat pe afară. În a doua zi, am intrat în interior, printr-un geam spart. Și m-am simțit de parcă am văzut Versailles pentru prima oară. Atunci s-a produs un declic în mine și am știut că trebuie să fac ceva.

După ce am postat articolul pe Bored Panda, a fost un cumul de factori. Știam că vrem să facem ceva, dar aveam o viziune limitată. Ne gândeam doar la o școală de vară, să aducem constant în Băile Herculane studenți și să încercăm, încet-încet, să mișcăm ceva. Dar nu ne gândeam la momentul respectiv să facem un ONG sau Herculane Project. După ce am postat articolul și am văzut tot feedback-ul, asta mi-a dat curaj”, își amintește Oana Chirilă, inițiatoarea Herculane Project, inițiativa civică de reactivare a stațiunii Băile Herculane.

Când am întrebat-o de Herculane Project, primul și cel mai important proiect al asociației pe care a înființat-o, Oana a întors telefonul și mi-a arătat clădirea de la care a plecat totul.

Proiectul nostru a plecat de la Baia Neptun. Ea este inima, sufletul proiectului și pentru ea ne zbatem cel mai tare. Adiacent, observând și nevoile comunităților, ale turiștilor, care sunt foarte importanți pentru oraș și pentru dezvoltarea urbană, am spus că trebuie să acționăm pe încă un front, pe cel al reactivării culturale și sociale a centrului istoric. Asta presupune organizarea unor serii de evenimente, să încercăm să schimbăm oferta culturală de-aici, care acum se rezumă mai mult la festivaluri cu mici și bere, asta într-o zonă în care acum 1000 de ani veneau împărați și se îmbăiau”, spune Oana.

Dacă la început, entuziasmul și dorința de a salva patrimoniul arhitectural de la Herculane au fost suficiente pentru a coagula o echipă de oameni dornici să se implice, realitatea din teren le-a îngreunat misiunea. 

Primul pas a fost făcut în direcția construirii unei colaborări cu administrația locală, atragerea specialiștilor și a comunității locale în demersul lor.

 „A fost foarte greu. Herculane Project a început din vara lui 2017, odată cu articolul scris de mine, dar lansarea oficială a avut loc în octombrie. În perioada aia, am pregătit un eveniment public «Băile Neptun, încotro?» cu scopul de a găsi soluții pentru clădirea Băile Neptun, soluții de la specialiști, administrație, dar și comunitate. Am avut două serii de mese rotunde, una cu administrația și specialiștii, și alta cu comunitatea. Plecând de la răspunsurile primite, am construit obiectivele legate de Baia Neptun, dar a fost foarte greu”, își amintește Oana.

O mare piedică în intervenția celor de la Locus în salvarea și punerea în siguranță a Băii Neptun o reprezintă situația juridică. Clădirea este în administrarea primăriei, dar terenul aparține unor privați, care au o serie de litigii în ceea ce privește terenul și mai multe procese cu statul român. Din cauza asta, în prezent, la Baia Neptun au loc doar intervenții de urgență pentru a stopa pe cât posibil degradarea și mai puternică a clădiri și pentru a înlătura eticheta de pericol public.

 „La evenimentul «Baia Neptun, încotro?» am adus și proprietarii terenului și prima reacția a fost «da, vă dăm dreptul». De vreme ce terenul este sub sechestru, noi nu putem restaura, ci doar interveni, și voiam să avem și acceptul lor. Mai apoi, la câteva zile, s-au răzgândit. Acceptul n-a mai venit. Prima problemă a fost că, deși noi am adus toți stakeholderii la masă, rând pe rând, au început să nu-și mai dorească să fie alături de noi în proiect”, spune Oana Chirilă.

O altă problemă de care s-au lovit cei de la Locus a fost lipsa banilor.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Având în vedere că Baia Neptun are o serie de probleme juridice, nu poți accesa fonduri, nici tu ca asociație, nici primăria, care este proprietar. La momentul în care noi am semnat protocolul de colaborare cu Primăria Băile Herculane, administrația și-a asumat că va finanța punerea în siguranță a Băii. Noi făcusem toate estimările și la momentul respectiv lucrarea se ridica la 100.000 de euro. Acum ar trebui să investim mult mai mult. Dublu, chiar. Noi am făcut studiul de degradare în iarna lui 2017, după care a urmat perioada de propuneri, soluții, avizare. Abia în aprilie 2018 am predat proiectul primăriei. A fost un proces lung, am studiat fiecare încăpere pe trei straturi, am vrut să vedem ce se întâmplă atât la interior, cât și la exterior, cu finisajele, cu structura, cu interfața”, afirmă Oana.

O prăbușire care ar fi putut fi prevenită

În februarie 2019, s-a prăbușit un zid din Baia Neptun și asta ne-a dat cu mult în spate. Primăria a refuzat să ne dea autorizația de construire. Până la momentul prăbușirii unei părți din clădire și a tot ce a urmat după, că a avut loc o mediatizare enormă, n-am avut autorizație. Autorizația a venit după prăbușire și când a ieșit ministrul Culturii de atunci, Daniel Breaz, și a spus că primarul nu ne-a dat autorizație de construire. Au scos un comunicat pe tema asta, a acțiunilor noastre aici, iar a doua zi am avut autorizația. Dar în continuare nu aveam fonduri. Până-n aprilie 2019, când am început strângerea de fonduri. 

Noi obișnuiam să venim săptămânal aici, dar după prăbușire am început să venim și de câte două ori pe săptămână, să urmărim ce se întâmplă. Și acum avem un acoperiș care este foarte degradat, numai aici ar trebui trecut direct la restaurare. Clădirea nu mai are timp”, trage un semnal de alarmă Oana.

„După prăbușire, era atât de mult moloz în clădire, că au fost câteva zone în care n-am avut acces, pentru că nu puteam trece”

Cu toate că reușiseră să strângă doar puțin peste jumătate din suma necesară pentru intervenția la Baia Neptun, Oana și partenerii ei din Asociația Locus au trecut la punerea în siguranță a clădirii.

În prima etapă a intervenției noastre, scopul a fost să oprim infiltrațiile de apă pluvială în clădire. Practic, în foarte multe locuri, ploua în clădire. Din banii pe care am reușit să-i strângem ne-am pus ca obiectiv să protejăm învelitoarea și totul să fie ok, să nu mai plouă în clădire. Ulterior, să scoatem tot molozul din clădire. Mai ales după prăbușire era atât de mult moloz, că au fost câteva zone în care n-am avut acces, pentru că nu puteam trece. Am avut la dispoziție 58.000 de euro, bani din donații de la societatea civilă, dar pentru clădire este încă foarte puțin. Chiar și ca intervenție de urgență”, ne spune Oana Chirilă.

În aceste condiții, soluția pentru ca Baia Neptun să devină din nou funcțională stă într-un parteneriat public-privat.

În ceea ce privește Baia Neptun, soluția pe care am gândit-o ar fi ca noi să obținem drepturi administrative pe clădire și cu ajutorul sponsorilor, al partenerilor, dar și prin accesarea de finanțări, atunci când va fi posibil, să restaurăm clădirea la cele mai înalte standarde. După, să o donăm înapoi administrației.

Ne dorim să creăm și un precedent, pentru că se pot face foarte mult lucruri bune, sunt multe firme care își doresc să ajute. De exemplu, foarte multe firme specializate în materiale de construcții sunt interesate ca această clădire să devină cartea lor de vizită. Am primit inclusiv în scris promisiuni că dacă se restaurează, primim tot ce avem nevoie de partea de învelitoare, pe partea de finisaje. Interes există pentru ca Baia Neptun să fie restaurată”, explică Oana.

Pe termen lung, planul este ca situl balneoclimateric de la Băile Herculane să poată fi inclus în patrimoniul UNESCO.

Ar ajuta foarte mult. De exemplu, avem Baia Neptun ca monument clasa A, de interes național, și astfel putem accesa de la Uniunea Europeană o serie de finanțări în limita anumitor praguri. Dacă are eticheta UNESCO, pragul acela este mult mai sus”, afirmă Oana.

O șansă ratată
Acum doi ani, a fost o oportunitate foarte mare, a fost deschisă o axă, «Great Spas of Europe». Au fost incluse în patrimoniul UNESCO spa-uri din Europa care aveau această valoare universală. Din păcate, Băile Herculane nu apar acolo. Nimeni n-a făcut pași în direcția asta și ar fi fost o șansă foarte mare pentru Băile Herculane”, spune Oana Chirilă.

Patrimoniul este văzut ca o corvoadă, iar asta trebuie să înceteze

Patrimoniul trebuie văzut ca o resursă, aici este marea problemă. Acum este văzut ca o corvoadă. Însă cea mai sustenabilă clădire este cea deja construită. Într-o perioadă în care încălzirea globală este o problemă majoră, de ce să mai construim și să emitem dioxid de carbon, să construim betoane, când deja avem clădiri construite. Nu numai că sunt acolo, dar clădirile de patrimoniu sunt și foarte bine construite. Dacă ar fi fost construită acum cinci ani, cu degradările pe care le are în prezent, Baia Neptun era deja jos. Calitatea acestor clădiri, în ceea ce privește sistemul constructiv, este mult mai ridicată”, subliniază Oana Chirilă.

În timp ce-mi vorbește despre salvarea clădirilor de patrimoniu, Oana se plimbă printre încăperile din Baia Neptun. La un moment dat, se oprește și privește într-un colț: 

A căzut ceva aici, apropo de degradarea continuă de care-ți ziceam” și-mi arată un perete la baza căruia s-a strâns moloz.

Legislația trebuie schimbată

„Pe partea de legislație este foarte mult, de la autorizare la felul în care funcționează comisiile de monumente, și, inclusiv, la modul în care funcționează direcțiile județene și zonale de culturală. În aceste instituții se lucrează cu un buget minimal, cu doi, trei oameni și, fizic, nu ai cum să te ocupi de tot ce înseamnă patrimoniul de la nivelul unui județ doar cu resursele astea.

Ce cred că e foarte important, iar cu asta putem crește și calitatea în construcții, sunt concursurile, inclusiv pe partea de patrimoniu. Aceste acțiuni, care sunt minimale, pot schimba lucrurile. Aici poți să implici asociații profesionale, Ordinul Arhitecților, Uniunea Restauratorilor, ONG-uri. E important să implici cât mai mulți stakeholderi în procesul ăsta, precum și comunitatea”, este concluzia la care a ajuns Oana Chirilă după cei trei ani de când luptă să salveze patrimoniul construit de la Băile Herculane.

Codul Patrimoniului, absolut necesar

La fel de importantă este și finalizarea Codului Patrimoniului, care înglobează toate legile ce țin de patrimoniu, de monumente istorice, de muzee. Mai mult, factorii de decizie care se ocupă de reglementarea în domeniu ar trebui să aibă o evidență clară a realității. Noi, Asociația Locus, suntem aici, la firul ierbii, însă expertiza noastră este foarte rar cerută. Foarte rar au avut loc consultări. Ok, dacă nu vrei să faci consultări cu ONG-urile, măcar implică comunitatea locală.

Și mai e nevoie și de unitate la nivelul ONG-urilor și a asociațiilor profesionale. Dacă fiecare acționează în bula ei, noi la Băile Herculane, alții la Cazinoul din Constanța, dar nu avem un schimb constant de informații, de cunoștințe, să ne sprijinim, că avem un interes comun, nu vom putea produce o schimbare sistemică”, încheie Oana Chirilă.

#EuSuntHerculane

Pe Oana am lăsat-o la un pahar cu apă rece, nu înainte însă de a ne spune de campania de strângere de fonduri pe care Asociația Locus o va începe din septembrie. #EuSuntHerculane își propune să apropie oamenii de stațiune printr-o scrisoare deschisă din partea băilor care odată vindecau oameni și care acum au nevoie de fonduri pentru a fi putea fi ele vindecate. 

Am descoperit că, atunci când vine vorba de donațiile făcute prin SMS, anual doar 4% din ele merg către cultură și patrimoniu. Noi ne dorim ca cifra asta să crească, este foarte important să implicăm societatea în salvarea patrimoniului”, subliniază Oana Chirilă.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...