O mică localitate americană  a devenit punct de tranzit pentru românii care vor să intre ilegal în SUA dinspre Canada 

Octavian Coman

Ani Sandu

Internațional

03/10/2022

Cei 27 de români care încercau să traverseze ilegal granița dintre Canada și SUA au fost opriți de polițiștii de frontieră americani de la unitatea din Houlton. Agenții i-au văzut pe camerele de luat vederi agățate în copacii din pădurile care înconjoară locul. 

Tyler Close, unul dintre polițiștii care i-au prins pe români, spune că toți pasagerii erau îmbrăcați prea subțire pentru gerul de afară. „Îmi amintesc ziua aceea pentru că vremea era rea, ninsese de curând în Maine. Știu că poate să nu pară mare lucru, dar trebuie să înțelegeți că troienele probabil că-mi ajungeau până la șold, era foarte frig și bătea vântul”, povestește agentul pentru PressOne.

L-am întâlnit în această vară și ne-a condus pe drumul respectiv, care părea să ducă spre nicăieri. „Realitatea e că nu există nimic cu adevărat în zona asta. Dacă ți se întâmplă ceva, sunt pădurile astea și ai cam 20 de mile [N.R. 32 de km] până la cel mai apropiat oraș.” 

Această realitate nu i-a descurajat pe cei 40 de români care au încercat să treacă ilegal granița dintre Canada și SUA pe la Houlton în primele cinci luni ale anului. Și e vorba doar de cei care au fost prinși lângă această mică localitate cu aproximativ 6.000 de locuitori, un loc unde greu scapi neobservat ca străin.

Numărul românilor care trec granița ilegal pe acolo e în creștere exponențială. Față de anii anteriori, zona Houlton s-a transformat în 2022 într-un punct preferat de românii care vor să ajungă ilegal în Statele Unite, din Canada. Conform informațiilor oferite de Poliția americană de Frontieră, datele de acum sunt de opt ori mai mari decât cele din ultimii doi ani la un loc.

În vreme ce atenția se îndreaptă asupra fenomenului extins al migrației ilegale la granița de sud a Statelor Unite cu Mexicul, nu la fel de vizibilă este și creșterea înregistrată la granița de nord, unde măsurile de protecție a frontierei nu sunt la fel de drastice.

Statisticile Poliției de Frontieră americane arată că anul acesta, până la final de mai, la toată granița de nord au fost prinși 236 de români, aproape dublu față de anul trecut și cu aproape 100 mai mulți ca în 2020.

Inclusiv la nivel național, adică luând în calcul și granița cu Mexicul, datele referitoare la români sunt în creștere. Dacă acum doi ani era vorba de sub 1.500 de persoane reținute, anul trecut s-a ajuns la peste 5.100, iar anul acesta, doar în primele cinci luni, la 5.450 de români.

Agentul Tyler Close povestește despre grupul de români depistat în luna februarie. Spune că a fost cel mai mare pe care l-a întâlnit în această parte a graniței. L-a impresionat femeia însărcinată, care avea deja contracții și a fost dusă la spitalul din Houlton. Spre mirarea lui, a refuzat să primească îngrijiri medicale.

Ceilalți români au fost chestionați la Fort Fairfield Station. Le-au spus agenților că vor să ajungă la rude din capitala americană Washington DC. Nu au dat foarte multe detalii. Nu au avut nici explicații convingătoare pentru modul în care au trecut granița, așa că americanii au decis să-i trimită înapoi în Canada pe baza Titlului 42, o măsură instituită pe vremea fostului președinte republican Donald Trump. Aceasta le permitea autorităților americane să-i expulzeze pe cei care intrau ilegal în țară, sub motivul urgenței reprezentate de pandemia de COVID-19. Măsura a fost însă eliminată în această primăvară.

Ofițerii le-au confiscat românilor cele patru mașini și aproximativ 100.000 de dolari pe care îi aveau asupra lor. Legea americană cere ca la intrarea în țară să fie declarate orice sume peste 10.000 de dolari, iar românii nu o făcuseră.

Agenții poliției de frontieră au suspiciunea că grupul a ajuns în SUA ghidat de rețele de trafic. Între indicii sunt suma mare de bani și locul pe unde au intrat în țară, explică unul dintre șefii Poliției de Frontieră Houlton, Dennis Harmon. „Par să folosească rute noi, iar în momentul în care îi prindem pe acea rută, o schimbă.” 

Harmon adaugă că migranții se expun în zonă la tot felul de pericole. Vara, dacă vin cu copii mici, au de mers kilometri întregi fără apă. Sunt păduri dense în care se pot pierde, populate de urși. „Nu există o cale bătătorită, se pot răni. Și atunci cine-i găsește? Nu e nimeni aici.” Iarna se expun la risc mare de îngheț.

Harmon povestește de cazul unor cetățeni indieni care au murit în timp ce încercau să treacă pe jos granița dintre Canada și SUA în această iarnă, în Dakota de Nord. „Arată ca o zonă frumoasă, liniștită, dar doar dacă ești pregătit pentru ce te-așteaptă. Asta fac traficanții, le spun că e doar o milă de mers. Toți putem merge o milă. Dacă ai copii, probabil poți împinge la cărucior o milă. Dar nu le spun întreaga poveste. Nu le spun că nu e semnal de telefon, că nu e nicio cărare. Practic le iau banii, scapă de ei și fug”, spune Dennis Harmon, adjunctul șefului Poliției de Frontieră Houlton.

Într-un interviu pentru PressOne, Dana Bucin, o avocată din SUA specializată în imigrări, originară din România, crede că de la eliminarea vizelor de Canada românilor le e mai ușor să treacă frontiera de la nord. Dacă vin și pe acolo este pentru că „lumea a înțeles de la alții care au venit aici că ar fi niște oportunități pe teritoriul Americii și merită alergat după ele, chiar și prin metoda ilegală”. Atrage însă atenția că traiul pentru cineva ajuns ilegal în Statele Unite nu este deloc ușor. Sunt cetățeni români de etnie romă care cer azil, pe motiv că sunt discriminați acasă, dar în primă fază sunt oricum încarcerați.

„Am auzit și de conaționali români care au stat la închisoare trei-patru luni până li s-a dat drumul.” Apoi se pot prezenta la Curtea de Imigrări, care decide dacă e cazul de deportare. Cei care cer azil spun că le este frică să meargă înapoi în România, dar puțini reușesc să-l obțină. „Ultima dată când am cercetat, doar 26% dintre cazurile de azil din România sunt aprobate într-un final.” Cine nu primește azil, e deportat. În instanță cazul poate dura de la unul la trei ani. 

„Între timp viața e destul de amară în ilegalitate”, spune Dana Bucin, care locuiește în statul Connecticut. Cei care solicită azil au dreptul de a cere permis de lucru doar după șase luni. Până atunci nu au Social Security Number, un fel de echivalent al CNP-ului din România, fără de care nu pot deschide conturi bancare și nu pot închiria o locuință.

Regulile s-au înăsprit din pandemie, când proprietarilor nu li se dădea voie să-i dea afară pe chiriași, chiar dacă nu plăteau chiria. Chiar și pentru imigranții care vin legal proprietarii cer inclusiv garanții din partea cuiva aflat deja în Statele Unite. „Și atunci acești oameni care sunt ilegali umblă nomazi din hotel în motel, pe la prieteni, pe la rude, dacă au. E foarte dificil, deci să nu își închipuie lumea că e boemă viața în SUA.” Fără un domiciliu stabil, nu-și pot nici înscrie copiii la școală. 

Pentru a obține azil, oamenii trebuie să dovedească în mod clar în instanță că au fost persecutați în țara de origine, spre exemplu pe motiv de rasă sau etnie. Dana Bucin declară că a avut foarte puține cazuri bune din România. 

Avocata specializată pe imigrări consideră că reforma în domeniul imigrației în SUA este dificil de realizat, dar sunt necesare mai multe vize, adică mai multe modalități pentru cetățenii străini de a intra legal în SUA. Țara are mare nevoie de forță de muncă.

Altfel, traficanții vor continua să profite, cerându-le celor care vor neapărat să ajungă în Statele Unite și 15.000 de dolari de persoană. Iar cel puțin la granița cu Mexicul, după cum povestesc agenții Poliției americane de Frontieră, nu de puține ori traficanții îi folosesc pe migranți drept momeală, pentru a-i ține ocupați pe agenți în timp ce în altă parte a frontierei grupările încearcă să introducă droguri în SUA.

Am încercat să aflăm de la autoritățile canadiene ce s-a întâmplat cu grupul de români care a fost expulzat în februarie. Agenția pentru Servicii de Frontieră din Canada ne-a transmis că nu poate da informații despre anumite persoane - nici despre cum au intrat în țară, nici despre ce statut au.

„Ce vă pot spune e că toate persoanele care încearcă să intre în Canada trebuie să se prezinte la CBSA [Canada Border Services Agency - Agenția pentru Servicii de Frontieră] și trebuie să demonstreze că îndeplinesc cerințele pentru a intra și a sta în Canada”, spune purtătorul de cuvânt Judith Gadbois-St-Cyr. Se decide dacă li se permite să stea în Canada sau nu de la caz la caz, luând în calcul factori ca „implicarea în activități criminale, în încălcări ale drepturilor omului, în crimă organizată, motive de securitate, de sănătate sau financiare”. 

L-am întrebat pe Tyler Close, agentul care i-a prins pe cei 27 de românii la graniță în februarie, dacă uneori îi pare rău pentru persoanele care riscă atât de multe pentru a ajunge în SUA. 

„Las emoțiile mele deoparte. Am o slujbă de făcut. Evident că îmi pasă, sunt și paramedic. Dar dacă-mi pare rău pentru ei? Toți facem alegeri în viață. Slujba mea este să pun în aplicare legea. Nu las emoțiile să se amestece în asta.”

Un traficant cu palmares

Cât de complicate sunt rețele de trafic de migranți din România către SUA o arată cazul lui Luigi Cristinel Popescu. Acesta face parte din clanurile mafiote din Craiova.

Luigi Popescu, cunoscut, potrivit presei, și cu porecla de „Luis”, a ajuns încă din 2013 în atenția justiției din România. Alături de alți membri ai unei grupări de trafic din Craiova, potrivit procurorilor, a ajutat aproape 600 de romi să plece din România spre Mexic. Dintre aceștia,  D.I.I.C.O.T. a identificat cel puțin 300 de persoane ajunse pe teritoriul american. Ancheta a fost făcută cu sprijinul autorităţilor judiciare din SUA şi Canada.

După doi ani de procese, printr-o decizie definitivă, traficanții au fost însă achitați de judecătorii români.

Lăsat liber de magistrați, „Luis” nu a intrat în șomaj. Documente consultate de PressOne de la o instanță din California arată că el a continuat să organizeze treceri ilegale ale frontierelor americane.

În vara anului 2020, bărbatul a fost arestat în România si extrădat în Statele Unite pentru că, spuneau de data aceasta procurorii americani, Luigi Popescu a coordonat o rețea suspectată că ar fi trecut ilegal mii de români peste frontierele americane.

Documentele procesului din SUA, parcurse de PressOne, arată că Luigi a semnat până la urmă un acord de recunoaștere a faptelor cu procurorii americani, în care admitea că din 2012 și până în 2019 a ajutat mai mult de o sută de migranți, majoritatea români, să ajungă ilegal în SUA. Taxele erau și de 25.000 de dolari de familie, dar puteau coborî și la 3.000 de dolari pentru fiecare individ. 

Luigi Popescu construise o grupare atât de extinsă, încât se folosea pentru operațiunile sale atât de granița de sud, cea cu Mexicul, cât și de cea de nord, de lângă Canada. „În afacere” era asociat cu ghizi, șoferi sau persoane care își puneau la dispoziție casele.

În documentele procesului, acuzatorii sunt interesați mai ales de acțiunile sale din apropiere de California, dar este amintită și o trecere ilegală de la granița de nord din februarie 2019. „Luis” a luat legătura cu un alt român, Ștefan Alexandru Brătan, pentru a se întâlni cu alți șapte conaționali în Canada și a discuta detaliile traversării frontierei. După ce a primit aprobarea de la Luigi Popescu, în 2 februarie 2019, Ștefan Brătan a fost ghid pentru cei șapte români și i-a trecut ilegal granița în statul american Vermont.

Operațiunea s-a terminat prost, iar Ștefan Brătan a fost prins. După două zile, era în arest, conform actelor din cazul său. El și-a recunoscut faptele și, după câteva luni în închisoare, a fost eliberat, în aprilie 2019.

Același lucru s-a întâmplat și în cazul șefului său, Luigi Popescu, care, în urma acordului cu procurorii, a stat în închisoarea din SUA din august 2020 până în august 2021, deci numai un an de la extrădarea sa din România. 

Deși reporterii PressOne au încercat pe multiple căi să afle dacă cei doi sunt în continuare în Statele Unite sau dacă au fost deportați sau sunt acuzați în alte cazuri, nu am reușit.

Avocata de imigrări Dan Bucin spune că nu se poate pronunța în acest caz. La nivel teoretic, spune că ar putea fi cazuri în care cei prinși fac acorduri de colaborare cu autoritățile. Pentru a ieși mai repede din închisoare, îi pot denunța pe colaboratori.

„Deci, dacă ești traficant, ca să te scoți tu îi dai în gât pe alții. Iei doi ani în loc de zece și rămâi pe teritoriul Statelor Unite, frumos, după ce ai cooperat.”

Vizita de documentare a echipei PressOne în Statele Unite a fost susținută printr-un program al Departamentului de Stat american.