Numărul 2 din Ministerul de Interne, chestorul Bogdan Despescu, a plagiat peste 150 de pagini din teza sa de doctorat

Emilia Şercan

Senior Editor

Bogdan Despescu, chestor șef de poliție și secretar de stat în Ministerul de Interne, a plagiat cel puțin 157 de pagini din cele 345 ale tezei de doctorat susținute în anul 2010 la Academia de Poliție. 

Numărul 2 din Ministerul de Interne - numit în funcție la 29 noiembrie 2019 - a folosit cel puțin patru surse bibliografice majore pentru a copia în teza de doctorat. De exemplu, dintr-o carte scrisă de un fost profesor de la Academia de Poliție, Despescu a plagiat nu mai puțin de 77 de pagini. 

În martie 2018, în plin scandal legat de tezele de doctorat plagiate susținute la Academia de Poliție, chestorul șef de poliție Bogdan Despescu a dat în judecată Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) pentru a obliga cele două instituții să-i plătească sporul doctoral stabilit prin lege pentru persoanele care lucrează pentru statul român. 

În ianuarie 2010, anul în care Despescu și-a susținut doctoratul, mai multe tipuri de sporuri pentru angajații din sistemul public - printre care și cel pentru doctorat - au fost eliminate sau modificate.

În martie 2019, Despescu a câștigat definitiv procesul, iar IGPR a fost obligat de instanță să îi achite spor doctoral pentru fiecare lună în parte începând cu martie 2015, actualizat cu indicele de inflație și dobânda legală. 

Suma totală câștigată de Bogdan Despescu în instanță este, însă, secretă.

Cine este Bogdan Despescu

Bogdan Despescu a absolvit în 1995 Academia de Poliție, iar începând cu 1995 și până în 2002 a fost ofițer operativ de judiciar, economic și investigare a fraudelor în Buzău, Nehoiu și Berca. 

Prima funcție de conducere o obține în 2002, când este numit adjunct al șefului Poliției orașului Buzău, poziție ocupată până în 2005. 

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Pentru un an, până în 2006, activează ca șef al Serviciului de investigare a fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Buzău. 

Ascensiunea sa reală începe în 2006, când este desemnat adjunct al șefului IPJ Buzău, funcție în care rămâne până în 2011. 

Începând din 2011 și până în 2015 ocupă în fiecare an câte o poziție nouă: șef al IPJ Prahova, șef de cabinet al șefului IPJ Buzău, adjunct al șefului IPJ Buzău și, mai apoi, șef al IPJ Constanța. 

În decembrie 2015, Bogdan Despescu este desemnat șef al Poliției Române, funcție pe care o ocupă  timp de doi ani. 

Decretul de numire i-a fost semnat de proaspătul ministru de Interne Petre Tobă, Despescu devenind practic succesorul acestuia la conducerea Poliției Române după promovarea în guvernul României.

Demiterea lui Despescu de la conducerea Poliției Române de către ministrul Carmen Dan, în ianuarie 2018, a provocat un adevărat cutremur în guvern, care a dus, în final, la demisia premierului Mihai Tudose și la căderea guvernului. 

Eliberarea din funcție a lui Despescu a venit după ce s-a descoperit că un polițist de la Brigada Rutieră a Poliției Capitalei, Eugen Stan, arestat pentru că a agresat sexual doi copii într-un lift din sectorul 6, a fost păstrat în poliție în ciuda faptului că era suspectat și de alte infracțiuni similare. 

După arestarea polițistului Eugen Stan, în decurs de câteva luni, acesta a fost pus sub acuzare, cercetat sau trimis în judecată în 18 cazuri de agresiuni sexuale petrecute pe parcursul a opt ani.

Doctor în Ordine Publică și Securitate Națională

Bogdan Despescu s-a înscris la doctorat în 2007, când ocupa funcția de adjunct al șefului IPJ Buzău și a obținut titlul de doctor în iulie 2010. 

Coordonator i-a fost Ioan Dascălu, cel care - alături și Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru de Interne, și de Costică Voicu, fost rector al Academiei de Poliție - a pus în 2002 bazele domeniul doctoral Ordine Publică și Siguranță Națională (OPSN).

Acest domeniu - OPSN - este unic în lume, nu corespunde unei științe, așa cum PressOne a relatat în exclusivitate; ba, mai mult, numărul de teze de doctorat plagiate susținute în OPSN este unul zdrobitor: 74,3% dintre tezele susținute în perioada 2011-2016 la Academia de Poliție – și trecute deja printr-o primă verificare cu softul de identificare a similitudinilor – sunt suspecte de plagiat.

În plus, în presă au apărut articole privind nouă teze plagiate, susținute la Academia de Poliție, care aparțin unor persoane care au deținut sau încă dețin funcții publice importante: Robert Negoiță, primar al Sectorului 3, Dumitru Pârvu, fost adjunct al Poliției Române, Liviu Marian Pop, fost ministru al Educației, Lucian Netejoru, șef al Inspecției Judiciare, Alexandru Cătălin Ioniță, șef al Direcției Generale Anticorupție, Adrian Iacob, fost rector al Academiei de Poliție, Florea Oprea, fost secretar de stat în Ministerul de Interne, Bogdan Ciobanu, șeful Direcției de Investigații din Direcția Generală Anticorupție, și Dorel Matei, judecător. 

Titlul lucrării științifice care i-a adus lui Despescu distincția de doctor în științe este „Criminalitatea în domeniul achizițiilor publice”. 

Din comisia de referenți, plătită să evalueze teza secretarului de stat Bogdan Despescu, au făcut parte profesorii Costică Voicu, de la Academia de Poliție, Gheorghe Botea, de la Universitatea Româno-Americană și Costică Păun, de la Universitatea „Nicolae Titulescu”. Președintele comisiei a fost Țuțu Pișleag, fost profesor al Academiei de Poliție, în prezent rămas doar coordonator de doctorate pe bază de contract.  

De trei cărți și un raport al Societății Academice din România (SAR) a avut nevoie secretarul de stat Bogdan Despescu pentru a plagia 150 de pagini din teza de doctorat. 

Nu în ultimul rând, 20 de pagini sunt plagiate dintr-un studiu de 31 de pagini publicat de SAR.

Plagiatul

Prima pagină din „Introducerea” tezei de doctorat a secretarului de stat Bogdan Despescu, care corespunde paginii 9 din lucrare, este plagiată din surse diverse. 

Chiar primul paragraf din teză se regăsește și în teza de doctorat a lui Ioan Brîndaș, care a obținut doctoratul tot în 2010, la Academia de Poliție, și tot sub coordonarea lui Ioan Dascălu, doar că în decembrie, deci cu cinci luni mai târziu. 

Mai departe, următoarele două paragrafe de la pagina 9 sunt plagiate, cu mici reformulări, de pe site-ul Centrul Europe Direct Timiș, dintr-un articol publicat pe 11 octombrie 2009.  

Alte două paragrafe din această pagină se regăsesc sub o formă identică și în teza de doctorat a Evei Gal (pagina 54), care a obținut titlul de doctor în noiembrie 2010, tot la Academia de Poliție, sub coordonarea lui Florian Coman. 

Având în vedere că o serie de paragrafe din pagina 9 a tezei de doctorat a lui Bogdan Despescu se regăsesc și în lucrările lui Ioan Brîndaș și a Evei Gal, susținute după cea a lui Despescu, tentația ar fi să credem că cei doi l-au plagiat pe actualul secretar de stat. Însă există și o a doua ipoteză: toți trei au plagiat din aceeași sursă, neidentificată încă.

În continuare, analiza comparativă a porțiunilor plagiate din teză, pagină cu pagină.

Prima sursă: cartea lui Niculeasa

43 de pagini din teza lui Bogdan Despescu sunt plagiate din cartea „Legislația achizițiilor publice”, semnată de Mădălin Irinel Niculeasa și apărută în anul 2009 la Editura CH Beck. 

Titlul tezei de doctorat a chestorului Despescu este „Criminalitatea în domeniul achizițiilor publice”, astfel încât subiectul tezei este comun cu cel al cărții lui Niculeasa. 

De altfel, primele trei capitole ale tezei de doctorat - care corespund primelor 150 de pagini din lucrare - conțin pagini copiate din volumul „Legislația achizițiilor publice”.

A doua sursă: studiul SAR

Studiul Societății Academice din România, Banul public și interesul privat, care evaluează eficiența, integritatea și transparența în sistemul de achiziții publice din România, reprezintă o altă sursă importantă din care a plagiat chestorul Bogdan Despescu. 

Studiul SAR a fost făcut public în octombrie 2009. 

Secretarul de stat Bogdan Despescu reia același segment de text dintr-un studiu al Societății Academice din România de nu mai puțin de 4 ori în pagini diferite ale tezei sale. 

Una dintre porțiunile replagiate din studiul SAR se regăsește în Concluziile tezei de doctorat.

Alina Mungiu-Pippidi, profesor universitar coordonator de doctorate și președinte al Societății Academice din România, ne-a declarat că nu va reacționa în acest caz: 

„Nu dăm pe nimeni în judecată, ba chiar ne bucurăm atunci când observăm că decidenții politici par să se inspire regulat din rapoartele SAR. Iar de fiecare dată când avem ocazia, mulțumim presei că îi educă, cu greu, că mai trebuie să și citeze aceste rapoarte”.

A treia sursă: cartea lui Ghinea

77 de pagini din teza chestorului șef Bogdan Despescu sunt copiate din cartea „Managementul investigării fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene”, apărută în anul 2008 la Editura Sitech și semnată de Nicolae Ghinea. 

Din acest volum sunt plagiate, consecutiv, și până la 20 de pagini. În galeria de mai jos, câteva exemple:

A patra sursă: cartea coordonatorului

Alte 9 pagini din teza chestorului Bogdan Despescu sunt plagiate din cartea „Combaterea corupției”, semnată de Ioan Dascălu, Nicolae Ghinea, Florin Popa, Bogdan Ciobanu și Cătălin Șerban, care a apărut în anul 2008 la editura Sitech din Craiova. 

Din acest colectiv extins de autori face parte și Ioan Dascălu, coordonatorul tezei de doctorat a lui Bogdan Despescu.

Alte surse: referate și articole 

Opt pagini consecutive din teza secretarului de stat, de la 62 la 69, sunt plagiate din referatul „Corporațiile transnaționale” (de la pagina 5 la pagina 12), postat pe site-ul Regie live încă din anul 2006.

Acest referat a fost creat, așa cum arată și datele de identificare ale documentului, în anul 2005, iar ultima modificare asupra sa a fost operată în anul 2006, în luna septembrie.

O situație de-a dreptul bizară este faptul că mai multe paragrafe sau chiar pagini se repetă în teză sub exact aceeași formă.

Astfel, trei paragrafe de la pagina 65 din teză, copiate din referatul „Corporațiile transnaționale”, sunt copiate din nou la pagina 70 din teză.

Un alt paragraf de la pagina 67 din teză, copiat tot din referatul „Corporațiile transnaționale”, se repetă la pagina 71 din teză, iar alte două paragrafe de la pagina 68 din teză, copiat din același referat, se repetă din nou la pagina 71 din teză.

Secretarul de stat Despescu pune note de subsol în paginile copiate din referatele de pe internet, pentru a lăsa impresia că textul este unul original, însă notele de subsol sunt inventate și nu corespund lucrărilor indicate. 

De exemplu, la nota 98 de la pagina 62 este menționată lucrarea „Managementul investigării fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene”, semnată de Nicolae Ghinea și apărută în anul 2008 la Editura Sitech din Craiova. 

Această notă este pusă după o definiție dată corporației multinaționale, însă în cartea lui Ghinea nu există nicio referire la corporații naționale, multinaționale sau transnaționale. 

Același lucru se întâmplă și în cazul notei de subsol 101, unde este citată lucrarea „Transnational corporations and international productions. Concepts, theories and effects”, scrisă de Grazia Ietto-Gillies, apărută în anul 2006 la Editura Columbia University Press din New York. 

În teza lui Despescu este indicată pagina 23 din această carte ca referință pentru paragraful citat, însă la pagina 23 din această carte nu există nicio referire la maximizarea vânzărilor sau la creșterea cotei de piață.  

Plagiat din fostul prorector al Academiei de Poliție

O altă sursă de plagiat este articolul „Conexiuni criminologice intre criminalitatea «gulerelor albe» și criminalitatea companiilor transnaționale”, apărut în anul 2008 în numărul 2 al Revistei de Investigare a Criminalității, care se regăsește copiat începând cu subcapitolul 3.2.3. „Criminalitatea companiilor transnaționale”, de la pagina 69.

Acest articol este semnat de Petrică-Mihail Marcoci, fost prorector al Academiei de Poliție până în mai 2019, când a demisionat după ce a fost acuzat de instigare la șantaj de către DNA, alături de fostul rector Adrian Iacob, în dosarul în care s-a cercetat amenințarea mea cu moartea.

Astfel, conținutul de la pagina 69 la 72 este plagiat din articolul semnat de Marcoci de la pagina 144 până la 147, iar mai apoi de la pagina 75 la 78 este plagiat din același articol de la pagina 147 la 151.

Despescu plagiază toate notele de subsol, dar și cuvintele, sintagmele sau porțiunile de text îngroșate sau scrise cu litere italice de articolul semnat de Marcoci. 

Care este sursa sursei?

Una dintre cărțile din care a plagiat secretarul de stat Bogdan Despescu ridică, și aceasta, semne de întrebare. 

Este vorba despre „Combaterea corupției”, semnată de Ioan Dascălu, Nicolae Ghinea, Florin Popa, Bogdan Ciobanu și Cătălin Șerban, care a apărut în anul 2008 la editura Sitech din Craiova și despre cartea „Managementul investigării infracțiunilor de corupție”, semnată de Nicolae Ghinea și Ioan Brîndaș, care a apărut tot în anul 2008, dar la editura Duran’s Trade din Oradea. 

Cele două cărți au un numitor comun: Nicolae Ghinea, fost profesor la Academia de Poliție. 

Cele două cărți, apărute în același an la edituri diferite, au porțiuni consistente care sunt identice, ceea ce indică clar fie o situație de plagiat, fie una de autoplagiat. 

Spor doctoral pentru o lucrare plagiată

La doar două luni după ce a fost demis de la conducerea Poliție Române, mai exact la data de 29 martie 2018, chestorul șef de poliție Bogdan Despescu a chemat în judecată Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) cerând să îi fie acordat sporul de doctorat. 

În acțiunea deschisă la Tribunalul București, Despescu a solicitat să îi fie achitat retroactiv sporul de doctorat acordat angajaților din instituțiile de stat începând cu luna iulie 2010, când a obținut titlul de doctor. 

Despescu a mai precizat în acțiunea de chemare în judecată că, deși a solicitat de la MAI și de la IGPR acordarea sporului, cererea i-a fost refuzată.

Tribunalul București i-a dat câștig de cauză lui Despescu și a dispus ca IGPR să îi plătească sporul doctorat doar cu trei ani în urmă de la data introducerii acțiunii de chemare în judecată, adică începând din 29 martie 2015, restul perioadei pentru care chestorul de poliție a solicitat acordarea sporului - din iulie 2010, când a obținut titlul de doctor, și până la 29 martie 2015 - fiind prescrisă. 

Astfel, Tribunalul București a obligat IGPR să emită acte prin care să recalculeze salariul de bază lunar al lui Despescu, în care să includă și sporul de doctorat de 15% și să îi plătească diferențele de drepturi salariale dintre sumele primite și sumele rezultate în urma recalculării, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legala, până la data plății efective.

Decizia a fost păstrată și de către Curtea de Apel București, care s-a pronunțat asupra recursului înaintat de IGPR în martie 2019, la exact un an de la deschiderea procesului. 

IGPR a refuzat, printr-o adresă oficială, să comunice PressOne suma de bani pe care i-a plătit-o secretarului de stat Bogdan Despescu în urma procesului câștigat de acesta, invocând faptul că datele privind soldele polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statul special sunt confidențiale. 

„Precizăm că potrivit dispozițiilor art. 86 alin. (4) din Secțiunea a 11-a, Capitolul II, Anexa nr. VI la Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice: «Soldele lunare ale personalului militar, respectiv salariile lunare ale polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt confidențiale, instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională având obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității»”, se precizează în răspunsul primit de la IGPR.

Totuși, în solicitarea făcută către IGPR nu am cerut date despre solda lunară a lui Bogdan Despescu, ci suma de bani primită de acesta în urma câștigării procesului cu titlu de spor doctoral. 

Mai mult, un calcul simplu arată că suma pe care IGPR i-a plătit-o lui Despescu ca spor doctoral pentru 30 de luni, în intervalul iulie 2017 – decembrie 2019: 28.500 de lei.

Această sumă rezultă din cei 950 de lei lunar prevăzuți ca spor doctoral pentru toate persoanele care dețin titlul de doctor și care lucrează în sistemul de stat, după intrarea în vigoare a legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în iulie 2017.  

Suma aferentă perioadei martie 2015 – iunie 2017, dar și actualizarea cu indicele de inflație și dobânda legală pentru toate cele 58 de luni rămân necunoscute. 

Bogdan Despescu a declarat că suma de bani care i-a fost virată în urma procesului câștigat este mult mai mică, de numai 5.793 de lei, explicația fiind dată de faptul că a primit sporul doctoral doar pentru intervalul martie 2015 - iulie 2016.

Acesta mai susține că în acest moment nu primește spor doctoral deoarece nu activează în domeniul economic în care deține doctoratul, legea prevăzând expres faptul că sporul se acordă doar celor care activează în specializarea pentru care au obținut titlul științific.

Punctul de vedere al chestorului Bogdan Despescu

Într-o declarație pentru PressOne, secretarul de stat Bogdan Despescu susține că teza lui a fost întocmită corect și că nu este plagiată:

"Mă consider un polițist corect, de aceea, admit, fără să-mi fie teamă, ca şi un jurnalist corect să aibă dreptul să investigheze un anumit subiect pentru aflarea adevărului.

Pentru a avea o imagine obiectivă asupra corectitudinii întocmirii lucrării, vă indic câteva repere cu privire la unicitatea dar şi la importanţa acesteia:

Lucrarea mea, o spun cu toată modestia, a servit la îmbunătățirea legislației din România în materia achiziţiilor publice și a eficientizat activitatea Poliției în combaterea criminalității economice.

Resping ferm orice acuzație referitoare la un eventual plagiat în ceea ce mă privește!

De asemenea, susțin orice investigație legitimă a oricărui jurnalist sau orice evaluare de ordin academic cu privire la activitățile mele și vă asigur că, oricând, din orice postură profesională aș fi, voi susține demascarea și sancționarea plagiatorilor.

Sper ca în scurt timp să aveți confirmarea onestității mele".

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€