Nebunia Labubu. Jucăria-breloc, ajunsă pe bursă și în dosarele poliției: „Acum realizez că ce avem noi sunt, cel mai probabil, fake-uri”

Bianca Dragomir

Barbie, Hello Kitty, Lego, Transformers, păpușile din porțelan, figurinele Star Wars sau soldățeii de plumb sunt doar o parte dintre jucăriile care au devenit embleme ale epocii lor. Pentru estetica inedită, pentru o întreagă nouă cultură creată în jurul lor sau pentru ambele în același timp. 

Tot ca o promisiune de apartenență a apărut și jucăria Labubu, un „elf” pufos cu urechi ascuțite, ochi mari și un rânjet inconfundabil cu nouă dinți. Lansată de Pop Mart pornind de la personajul creat de un ilustrator, i se mai spune jucăria „ugly-cute”. 

În 2025, „Labubu” a ajuns printre cele mai căutate cuvinte pe Google ale anului în România. 

___

16 martie 2025. În Londra, părinții stau la cozi interminabile pentru achiziționarea unui Labubu. Aceeași frenezie în New York și în online, unde fanii Labubu „vânează” cea mai nouă găselniță: de la un Labubu ce duce o farfurie cu friptura de curcan pentru Ziua Recunoștinței, la un Labubu îmbrăcat în dovleac pentru Halloween sau unul care merge pe bicicletă. 

În zeci de variante și pe piața din România, Labubu stă uneori în locul cruciuliței care altădată atârna la oglinda retrovizoare sau prinsă bine de bara din față a unei mașini. Alteori se ivește de prin cărucioarele copiilor care traversează parcurile sau stă atașată – drept accesoriu fashion – de gențile femeilor sau bărbaților sau chiar la cureaua de la pantaloni. Este expusă sub diverse modele în mai toate magazinele sau tarabele cu chilipiruri. Cam oriunde întorci astăzi privirea, fie că te afli în București sau în orice alt oraș din lume, poți da cu ochii peste un Labubu. 

O jucărie Labubu a fost atârnată de oglinda retrovizoare a unei mașini FOTO: Bianca Dragomir, PressOne

În acest context, PressOne a vorbit cu mai mulți părinți pentru a înțelege ce impact are o astfel de jucărie și ce presiune simt prea a le cumpăra și copiilor lor una. Deși jucăriile Labubu sunt peste tot, pentru o parte dintre părinți reprezintă „doar încă o nouă obsesie a copiilor, care va trece ca toate celelalte obsesii”. 

Părinții cu care PressOne a discutat nu simt neapărat o presiune socială pentru achiziționarea ei, nu una diferită de cea pe care o trăiesc în raport cu oricare altă jucărie „la modă”. 

Ileana, mama unei fete de 10 ani, spune că nu a simțit raportat la jucăria Labubu o presiune mai mare decât aceea pe care o resimte de obicei în cazul unor jucării pe care cea mică și le dorește în mod firesc din când în când. Când colegii au început să aducă Labubu cu ei la școală, fetița Ileanei a început și ea să o ceară.

„I-a plăcut din același motiv pentru care îi plac toate jucăriile: e pe piață, e pe val. Nu a avut o relație prea lungă de simpatie. Trece valul, apar alte jucării, se duce iubirea pentru ultima achiziție”, mărturisește Ileana. 

Cristi locuiește în Helsinki, dar pe timpul verii vine în România. A aflat de Labubu de la Oli, fetița lui în vârstă de 9 ani, care le-a descoperit pe YouTube. „A început să vorbească despre ele prin mai, apoi în iunie când am venit în România am găsit la magazine muuulte variații. Erau și în Mamaia, la chioșcurile de pe plajă. Oli și-a luat primul ei Labubu singură, din banii strânși de ea”, își amintește Cristi 

Abia după ce s-a întors acasă, în Finlanda, a văzut primul Labubu la vânzare și acolo. „Nu le observasem până atunci, nici nu ne uitam după ele. Dar în Finlanda lumea nu prea se omoară după ele. Poate și pentru că un Labubu costă aici 80 euro. În România am dat 60-70 de lei.”

În Piața Obor, București, un Labubu (fake) se vinde cu 30 lei FOTO: Bianca Dragomir, PressOne

În timp ce povestește își dă seama că cel mai probabil Labubu pe care îl are Oli e un fake. „Nu știu care e diferența dintre un fake și un original. Acum realizez că ce avem noi cel mai probabil sunt toate fake-uri.”

Cazurile de lepră de la Cluj-Napoca: zero protocoale sanitare pentru depistarea precoce a bolilor „de import”

România nu are niciun sistem de screening al bolilor „de import” pentru migranții economici admiși pe piața de muncă, în condițiile în care, în ultimii ani, Guvernul a aprobat anual contingente de câte 100.000 de permise de muncă pentru muncitori proveniți din țări terțe, în special din Asia de Sud Est.

Ce-și doresc românii de la un cont bancar? ING a construit trei pachete de cont pentru nevoile românilor (P)

ING Bank România lansează trei opțiuni în premieră pe piața bancară – ING Go, ING More și ING Extra – disponibile din 17 decembrie 2025. Noua structură adaugă beneficii care depășesc zona strict bancară: de la dobândă preferențială de 10% pentru economiile realizate prin funcția Round Up, până la asigurări incluse pentru anumite pachete.

În câteva luni de la achiziționare, Olivia a și uitat pe unde sunt cele două-trei Labubu pe care le deține. Dar a rămas încă pasionată de orice vine din Asia, Coreea: „Se pare că tot ceea ce vine din Asia e la modă acum: Labubu, muzica K-Pop, filmul K-Pop „Demon Hunters”, concluzionează Cristi. 

Bucuria Labubu, însă cu ce preț? 

Ca reper de preț, o piesă originală costă, de regulă, în jur de 170 lei, în timp ce imitațiile apar frecvent pe la aproximativ 40 de lei. În timp ce Cristi i-a cumpărat fiicei sale o jucărie cu maximum 70 de lei, în Piața Obor, București, am găsit și cu 30 lei.

În spatele prețurilor mici stă o întreagă piață de contrafaceri. Chilipirurile vin la pachet cu riscuri reale: autoritățile britanice au raportat modele de Labubu contrafăcute cu concentrații peste limită la substanțe nocive în plasticul mâinilor și picioarelor — substanțe asociate cu efecte periculoase asupra sănătății copiilor (inclusiv asupra sistemului reproducător) – și, în plus, cu părți care se desprind ușor și devin piese mici foarte ușor de înghițit.

SUA au avertizat, de asemenea, că falsurile se pot dezintegra ușor, eliberând componente care cresc riscul de înecare. De fapt, toate produsele contrafăcute ocolesc testarea și marcajele de siguranță, iar în testele de laborator sunt frecvent semnalate contaminări cu metale grele sau alți aditivi nereglementați în jucării vândute prin canale „gri”.

Mulți dintre părinții cu care am discutat nici măcar nu se gândiseră până în acel moment la riscurile asociate unei jucării contrafăcute. Nu le era clar care dintre jucării sunt originale și care fake, dar au auzit câte ceva despre posibilele efecte nocive ale jucăriilor contrafăcute. 

Cristi, de exemplu, crede că jucăria de-acasă este un fake pentru că prețul de achiziționare a fost mic, dar nu și-a bătut prea mult capul cu asta pentru că a intuit că relația fiicei cu Labubu va fi una de scurtă durată. 

„Am auzit că fake-urile pot fi periculoase, dar recunosc că nu m-am documentat, tocmai pentru că am știut că fetița mea va avea o relație de scurtă durată de simpatie. Acum e din nou kendama în vogă, prin urmare urmează o perioadă de simpatie pentru aceasta”, explică tatăl. 

Una dintre cele mai contrafăcute jucării-colecție ale momentului

În timp ce pentru unii Labubu e doar o jucărie, pentru alții e un adevărat micro-business. Pentru compania care produce Labubu original, piața secundară e o sabie cu două tăișuri: pe de o parte îi aduce promovare gratis, schimburi între colecționari, „trade nights”, grupuri pe Telegram, pe de altă parte piețe de „resale” cu prețuri de zece ori peste retail și un veritabil combustibil pentru contrafaceri. 

Ce pare o simplă jucărie este, de fapt, un produs global, cu implicații economice și sociale uriașe. Iar una dintre ele este valul de contrafaceri: Labubu a devenit una dintre cele mai contrafăcute jucării-colecție ale momentului, în special pe piețe precum cele din Europa, Marea Britanie și SUA. Altfel spus, foarte mulți copii mai ales, dar nu numai, pot fi expuși zilnic la jucării cu adevărat periculoase.

În Piața Obor, București, Labubu se vinde la tarabe alături de alte jucării emblematice, copiate după cele originale FOTO: Bianca Dragomir, PressOne

Iar fake-urile Labubu sunt nesigure pentru că piesele mici se desprind ușor (ochi, mâini, picioare) și există un risc mare de înec la copii. Cusăturile slabe sau umplutura expusă prezintă risc de sufocare și rănire. Mai mult, jucăriile Labubu contrafăcute pot conține substanțe toxice (exemplu: plumb, coloranți, plastifianți interziși). 

Spre deosebire de originale, jucăriile Labubu fake nu sunt testate și nici marcate pentru siguranță (lipsesc CE/UKCA, avertismente, datele importatorului sau adesea apar falsificate).

Diferența dintre piețele internaționale și România

Frenezia Labubu a fost hrănită, în bună măsură, de mediul online: jucăria a devenit virală pe rețele în special ca „bag charm” (nr. accesoriu de pus la geantă), împins de cultura unboxing-ului și de logica blind box-urilor, iar raritatea a făcut restul. 

Pop Mart a raportat, în prima jumătate a lui 2025, creșteri explozive alimentate de „The Monsters/Labubu”, tocmai pentru că cererea a sărit dincolo de disponibilitatea din magazine – teren ideal pentru speculă și pentru piața paralelă a falsurilor („Lafufu”). 

Labubu a devenit virală în social media în special ca „bag charm”, accesoriu de pus la geantă FOTO: © Jaanall | Dreamstime.com

Când o jucărie începe să se comporte ca un obiect de investiție, apar inevitabil și „licitațiile”: în iunie 2025, un exemplar rar (un Labubu uriaș) a fost vândut la Beijing cu aproximativ 1,08 milioane de yuani, circa 150.000 de dolari.

În jurul jucăriei s-a format și o infrastructură socială: grupuri globale de colecționari care vânează ediții, fac schimburi și verifică autenticitatea, tocmai pentru că „originalul” funcționează ca un semn de statut în comunitate.

Diferența dintre piețele occidentale și România e că, în multe piețe din Vest, discuția începe aproape reflex cu „e autentic?” (etichetă, serie, sursă, seller), pentru că miza e colecția și valoarea în timp – iar falsul e, cel mult, un surogat care strică jocul.

În România în schimb, fenomenul are două viteze. Există și la noi o bulă de colecționari, iar, în paralel, Labubu a intrat și mai puternic în mainstream: a fost suficient de prezent încât să apară în topul căutărilor Google din 2025 în România, ceea ce spune ceva despre cât de repede a ieșit din nișa colecțiilor și a intrat în conversația de zi cu zi.

„Nebunia Labubu”

Labubu nu mai e demult, nici în România, doar despre copii și părinți. Recent, o prietenă în vârstă de 36 de ani mi-a spus entuziasmată: „Am primit cadou un Labubu, abia aștept să deschid cutia să văd ce mi-a picat.”

Acest personaj cu zâmbetul memorabil a devenit „dorința” oamenilor de diferite vârste și „preferatul” unor celebrități precum Rihanna sau David Beckham. Jucătoarea de tenis Naomi Osaka are o colecție veritabilă de Labubu pe care o prezintă chiar și în conferințele de presă oficiale de după meciuri. Althea Glitterson este numele uneia dintre jucăriile tenismenei. Diverși alți artiști și branduri internaționale au dus personajele din vitrină pe podium, iar în 2025, stocuri întregi de Labubu au fost epuizate în întreaga lume.

Labubu a făcut ca acțiunile companiei să crească cu peste 230% de la începutul anului, ceea ce face Pop Mart mai valoroasă decât giganți tradiționali ai industriei, precum Mattel, producătorul Barbie, și Sanrio, compania-mamă a Hello Kitty, cu o capitalizare de piață de peste 50 de miliarde de dolari. 

Blind box ca mecanică de joc: o loterie cu final fericit?

Activitatea principală a Pop Mart este producția și vânzarea de jucării de colecție, multe dezvoltate împreună cu artiști și vândute în „blind boxes” (cutii-surpriză), pachete pe care consumatorii le cumpără fără să știe exact ce variantă a jucăriei se află înăuntru.

Altfel spus, să cumperi un Labubu în 2025 seamănă uneori cu a trage un loz. Cumperi o cutie, dar afli ce variantă ai prins abia după ce o deschizi. Există personaje „comune”, „rare” și „secret”, în ediții, sezoane și colaborări care apar și dispar ca niște seriale scurte. Din momentul în care clientul deschide cutia, mecanismul psihologic e deja declanșat: dopamina surprizei, regretul pierderii, urgența de a completa setul, satisfacția trofeului. În limbajul marketingului digital, asta se numește „gamification”. 

Succesul jucării Labubu se bazează și pe surpriză, de vreme ce nimeni nu știe ce model achiziționează, cutiile fiind generice. Abia ulterior, după cumpărare, află ce „model” au cumpărat FOTO: © Katerina Elagina | Dreamstime.com

Marketingul Labubu se bazează pe starea de tensiune a clienților până la panică. 

Fenomenul e studiat ca „design al incertitudinii”: faptul că nu știi ce primești crește dorința de a reîncerca, mai ales când apar repere de raritate cât mai vizibile (stickere „secret”, vitrine cu colecțiile cele mai dorite și greu de obținut, scoruri sociale). 

Cercetări academice recente arată tocmai această relație: incertitudinea controlată și raritatea cresc frecvența cumpărării, iar consumatorul tratează tranzacția ca pe un joc de noroc – nu doar ca pe o achiziție. 

Când succesul atrage umbre: cazul Liverpool

În 2025, autoritățile din Regatul Unit au avertizat asupra valului de contrafaceri: aproximativ 90% dintre jucăriile false identificate erau Labubu, iar 75% dintre ele nu au trecut testele critice de siguranță. 

Peste 200.000 de astfel de produse au fost confiscate înainte să ajungă la consumatori, iar numai în două magazine din Liverpool poliția și Trading Standards au ridicat aproape 100 de păpuși contrafăcute vândute cu 7,99 de lire sterline.

Acțiunea a coincis cu lansarea campaniei naționale „Fake Toys, Real Harms” a Oficiului pentru Proprietate Intelectuală (IPO). Autoritățile au subliniat că „nu e vorba doar de prețul mic”, ci de riscuri pentru copii și comunități, uneori conectate la rețele infracționale.

Un nou regulament de siguranță pentru jucării

În noiembrie 2025, Parlamentul European a adoptat un nou regulament care întărește standardele de siguranță pentru jucării la nivelul UE, pe fondul creșterii comerțului online și al digitalizării. Jucăriile sunt a doua cea mai notificată categorie de produse riscante în sistemul de alertă rapidă al UE, iar noile reguli extind substanțial lista substanțelor interzise, precum unele cancerigene sau toxice pentru piele, organe, sistemul respirator și sistemul reproducător. Au fost adăugate și parfumurile alergene în jucăriile pentru copiii sub 3 ani.

Pentru controale vamale mai eficiente, toate jucăriile trebuie să aibă un Pașaport Digital al Produsului (DPP). Producătorii și operatorii economici primesc obligații mai stricte, inclusiv evaluări de siguranță extinse: riscuri chimice și fizice/mecanice, dar și testări pentru inflamabilitate, igienă și radioactivitate. În cazul jucăriilor digitale, apar cerințe explicite ca acestea să nu creeze, acolo unde e relevant, riscuri pentru sănătatea mintală a copiilor.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€