Multe mâini lipsă. Epuizarea personalului din spitale este cauzată și de lipsurile sistemului de prevenție

Oana Moisil

Greva începută pe 28 iulie în sute de spitale din țară a plecat de la nemulțumirile legate de legea salarizării, care ar scădea veniturile mai multor categorii de personal medical. 

Printre frustrările celor care protestează se regăsește și una care trenează de mai mulți ani: lipsa de personal din spitale, datorată atât veniturilor nesatisfăcătoare, posturilor blocate, dar și unei probleme mai puțin evidente – accesul limitat al românilor la servicii de prevenție.

Greva continuă, la fel și negocierile pentru legea salarizării

„Asta nu este doar lupta secțiilor de ATI sau a Urgențelor!”, a scris un medic din Timișoara pe pagina lui de Facebook, în ajunul grevei din sistemul de sănătate.  ​

„Este lupta asistenților care aleargă disperați, singuri, pe secții cu zeci de bolnavi. A ambulanțierilor care nu apucă să mănânce o zi întreagă. A infirmierilor și brancardierilor plătiți în bătaie de joc, deși ei cară greul fizic. A chimiștilor, a biologilor, a medicilor de familie îngropați în hârtii și lipsuri”, a mai scris medicul din Timișoara.

Cu aproximativ o lună înainte de expirarea termenului limită pentru PNRR, într-o perioadă în care România e guvernată de miniștri interimari, iar stabilitatea politică pare o amintire îndepărtată, sindicaliștii din sănătate au demarat grevă în aproximativ 500 de spitale din țară. 

Angajați din sistemul de sănătate aflați în grevă generală protestează în fața spitalului de urgență Floreasca din București, 28 iulie 2026. Foto: Inquam Photos / George Călin

Nemulțumirea principală este legată de salarizare, mai precis de cum vor scădea veniturile mai multor categorii de personal din sistemul de sănătate dacă legea salarizării unitare, jalon în PNRR de 770 de milioane de euro, va fi promulgată în forma actuală. 

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, dar și premierul Ilie Bolojan și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, spun că nu vor scădea veniturile niciunei categorii de personal din sistemul de sănătate. 

Radu Stochița, cercetător, îi contrazice. Acesta a scris despre cum „două indemnizații (hrană) și OUG 63/2023 nu au fost introduse în viitorul salariul de bază. Acestea sunt în cuantum de 1.147 lei. Dacă le scoatem din calcul, sigur are o creștere de câteva sute de lei, dar de ce le-aș scoate? De ce m-aș preface că nu există / n-au existat și să calculez așa cum îmi convine?”

Sub Pământ SRL: Centrul de Date Quantum AI de la Luna va fi construit în subteran pe malul Arieșului

Investiția de un miliard de dolari a companiei americane DriverAI într-un centru de date Quantum AI subteran în comuna Luna (Cluj), lângă o bază NATO și râul Arieș, ridică semne de întrebare privind finanțarea, terenul aflat în litigiu și impactul de mediu, în special consumul de apă pentru răcire.

HARTĂ INTERACTIVĂ. Cine deține trecutul, deține și prezentul. Polonia, Slovacia, Ungaria și România față în față cu fantomele Armatei Roșii

În timp ce Rusia poartă un război de agresiune în Ucraina, își folosește morții din 1944-1945 ca scut diplomatic și instrument de presiune în țările pe care le-a ocupat atunci.

În același timp, fostul ministru al sănătății, Alexandru Rogobete (PSD), a spus în prima zi a grevei: „Imaginați-vă că sunt oameni care fac 10-12 gărzi pe lună, pentru că nu există personal în secții. Imaginați-vă o asistentă care îngrijește singură, o noapte întreagă, 20, 30, 40 de pacienți. Un medic de ATI va pierde între 2.500 și 4000 de lei”.  

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a spus că legea ar oferi sume compensatorii unui bugetar, „dacă salariul calculat după noua grilă ar duce la o valoare în plată mai mică decât cea pe care o primește astăzi”. 

„24 de ore în care nu ai voie să greșești”

„Simt că sistemul îmi ia câte puțin din omul care eram atunci când am îmbrăcat prima dată halatul alb” – sunt câteva dintre rândurile scrise de Cristi Bîclea, medic rezident în Anestezie și Terapie Intensivă din Timișoara, cu o zi înainte de declanșarea grevei. 

Acesta a adăugat că pasiunea pentru medicină nu-i plătește nici chiria, nici congresele și „nu repară un om pe care sistemul îl epuizează în fiecare zi”. Medicul din Timișoara povestește și despre cum puțini știu cum este viața unui medic, cu program care începe la 8 dimineața și nu se știe când se termină.  

„Apoi vin gărzile. 24 de ore în care nu ai voie să greșești. (...) 24 de ore în care, dimineața, intri în sala de operație și faci tot ce îți stă în putere să salvezi o viață, în timp ce te lupți să rămâi și tu treaz. Și poate cea mai mare nedreptate este că, pentru medicii rezidenți, gărzile obligatorii nu sunt remunerate”, a mai scris medicul de ATI Cristi Bîclea pe pagina sa de Facebook. 

Ce mai spune greva despre problemele sistemului de sănătate din România

În opinia Oanei Motea, specialistă în sănătate cu o experiență de șase ani la Unicef, greva declanșată pe 28 iulie în sute de spitale din țară arată că, „pe de o parte, așteptările sunt mari atât în rândul populației cât și al profesioniștilor. Pe de altă parte, e nevoie de o regândire a modului de finanțare a spitalelor, dar și a serviciilor”. 

Foto: 177635140 © Cateyeperspective | Dreamstime.com

Experta a spus pentru PressOne că e o condiție esențială ca personalul medical să fie plătit corect pentru a păstra profesioniștii în sistem, dar și pentru a recunoaște responsabilitatea muncii lor. 

În același timp, Motea consideră că felul în care ar trebui să arate sistemul de sănătate din România presupune discuții mult mai complexe și planuri care să implice atât Ministerul Sănătății, cât și autoritățile locale – care administrează majoritatea spitalelor din țară. 

„Sistemul de sănătate public nu e doar spitalul. Trebuie să vorbim de o reorganizare a serviciilor spitalicești, mai ales că o bună parte din patologia pe care spitalele o deservesc poate fi foarte bine gestionată în ambulatoriu, în centrele medicale comunitare”, a explicat experta. 

Ea atrage atenția că negocierile privind veniturile spitalelor trebuie să fie la nivelul administrației spitalelor, în administrația locală, „care să-și asume și mandatul de sănătate – pentru că nu și-l asumă. Totul e infrastructură, dar nu-i doar infrastructură”. 

Motea mai spune că degeaba există spital, „dacă eu am 60% rată de acoperire vaccinală. Dacă copilul meu moare de o boală prevenibilă în comunitate, degeaba am spital. E și responsabilitatea primăriilor”.

Costurile indirecte ale pacienților fără acces la servicii medicale, despre care nu prea vorbim

Lipsa investițiilor în toate serviciile medicale apasă pe umerii personalului din spitale, dar și al pacienților. O asistentă medicală dintr-un spital trebuie să aibă grijă singură, într-o noapte, de zeci de pacienți dintr-o secție. Pacienți care poate ar putea fi tratați în cabinetele și clinicile medicilor de familie, în policlinici, etc. 

Însă unde ar putea fi tratați românii care nu au acces la servicii medicale? În mediul rural, lipsesc peste 1.500 de medici de familie, ceea ce duce, printre altele, la așa-numitele deșerturi medicale. 

„Asta înseamnă că unul din punctele de adresare al populației din zonele respective rămân spitalele. Plus că e o povară financiară să te deplasezi 50 de km, 70 de km, să te învoiești, să ai zile libere, să mergi cu copilul sau cu un pacient cronic, o persoană cu dizabilități”, a mai spus Oana Motea pentru PressOne.  

În opinia ei, acestea sunt poveri financiare și costuri indirecte ale pacienților despre care ar trebui să vorbim mai mult.

„Avem foarte multe viitoare mămici care ajung la primul control când nasc la spital”

„E nevoie de o viziune și pe asistența medicală primară”, astfel încât să nu mai ajungă atât de mulți români să amâne tratamente până când e nevoie de spitalizare. 

În ceea ce privește specializările unde sunt cei mai mulți români internați, psihiatria pare să fie în capul listei, așa cum arată și o hartă făcută de CNAS în 2025, unde se poate vedea gradul de ocupare din fiecare spital din țară.  

După București, în topul spitalelor cu cei mai mulți pacienți din afara județului este Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca. Foto: 214920550 © Adragosphoto | Dreamstime.com

Oana Motea a subliniat că și secțiile de neonatologie sunt foarte solicitate din cauza lipsei de medici de familie și a altor servicii medicale comunitare. Una dintre explicații este că aproape 20% din femeile însărcinate din România nu-și fac controalele prenatale. 

„Nu că nu și-ar dori, ci pur și simplu sistemul trebuie să te ajute. Avem foarte multe viitoare mămici care ajung la primul control când nasc la spital”, ceea ce înseamnă că mulți bebeluși vin pe lume cu probleme care puteau fi rezolvate din timpul sarcinii. De asemenea, riscurile pentru mame sunt și ele mai mari. 

Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, rata mortalității infantile a crescut în 2024 – de la 5,6 (2023), la 6,6 la mia de copii născuți vii. Este cel mai înalt nivel din ultimul deceniu.

Pe lângă tragedia pe care o implică această realitate, contribuie și la „un consum de resurse mai mare. Dacă ne-am asigura că toate viitoarele mame trec prin controalele prenatale, poate am reduce din mortalitatea maternă și infantilă ulterior, unde suntem peste media europeană”, a mai spus Oana Motea.

„Spitalele ar trebui văzute ca ultima frontieră”

Una din nemulțumirile Federației SANITAS este legată de planul executivului de-a reduce cu 14.000 numărul de paturi din spitale în următorii trei ani, măsură despre care ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a spus că va asigura „predictibilitate, stabilitate și eficiență în domeniul spitalizării continue”.

În opinia expertei consultate de PressOne, „e un plan destul de bine fundamentat, având în vedere faptul că nevoia de servicii s-a schimbat destul de mult. Vedem o populație din ce în ce mai bătrână, cu comorbidități, care are nevoie de îngrijiri la domiciliu, nevoie de îngrijiri pe termen lung. Adică un număr foarte mare de cronici pentru care nu e nevoie de o infrastructură spitalicească atât de mare și de extinsă”. 

Ea mai punctează însă că această reducere a paturilor trebuie făcută cu atenție și cu mai multe aspecte corelate, pentru că e un tip de reorganizare a serviciilor. 

Ea observă că 80% dintre oamenii care ajung la urgență ar putea să apeleze serviciile de asistență medicală primară – fie telefonic, fie în centre de permanență cu asistenți comunitari. „Spitalul ar trebui să gestioneze probabil 20% din cazurile care le gestionează în momentul de față, pentru a folosi la maxim și expertiza profesioniștilor în care investim și în care ar trebui investit constant și consecvent”. 

Investiția aceasta, în opinia expertei în sănătate, ar trebui să fie făcută nu doar acum, în plină criză culminată cu o grevă în sute de spitale: 

„Trebuie făcută cu bătaie pe termen lung și nu din când în când. E un moment bun, pe de o parte, să adresezi inechitățile care există la nivel salarial, dar și de a revedea condițiile de lucru, partea de formare profesională, traseele de formare profesională, mobilitatea la nivel de țară, mobilitatea între secții”.

E nevoie de multe mâini

Unul dintre motivele mai puțin discutate când vorbim despre suprasolicitarea personalului medical din spitale este că sunt multe cazuri sociale, adică oameni care rămân internați în spital „pentru că nu avem alternative”. 

Experta a dat exemplul secțiilor de neurochirurgie, unde „probabil 70% trebuie să meargă la recuperare medicală”, dar rămân internați în spitale în lipsa serviciilor specializate din afara lor. „Ambulatoriul este extraordinar și a fost destul de bine reprezentat istoric, doar că în timp, rolul lui s-a diluat”.

Oana Motea mai subliniază și problema lipsei de îndrumare atunci când cineva e externat dintr-un spital românesc. „Când pleci din spital, ar trebui să știi încotro mergi, cine te va urmări, ce servicii vei avea nevoie, ce servicii suplimentare. Cu siguranță e nevoie de multe mâini. Ăsta e adevărul”.

Greva din sistemul de sănătate continuă, chiar dacă Guvernul a deblocat aproape 7.000 de posturi în spitale în prima zi de grevă, majoritatea pentru asistenți medicali și personal auxiliar. De asemenea, negocierile pentru legea salarizării au fost prelungite cu încă două săptămâni.