Ministrul Tobă a plagiat "munți de texte"

Ministrul de Interne, Petre Tobă, a plagiat teza de doctorat într-o manieră rudimentară, copiind „nu blocuri, ci munți de texte”, susține profesorul universitar Dumitru Sandu, membru în Comisia de Etică a Universității din București, într-un raport elaborat în nume personal.

Petre Tobă este acuzat că în lucrarea de doctorat a comis una dintre cele mai grave forme de plagiat posibile, încadrându-se „în grupa celor de maximă gravitate în încălcarea bunelor practici de cercetare științifică”.

Analiza profesorului Sandu, publicată pe site-ul Contributors.ro, confirmă integral investigația despre teza de doctorat a ministrului de Interne, publicată în exclusivitate pe PressOne în data de 25 noiembrie 2015.

Dumitru Sandu – profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București – susține în raportul său că miza verificării pe care a făcut-o a fost aceea de a fundamenta „măsuri urgent necesare în domeniul politicii antiplagiat din România”.

Termenii în care este descris plagiatul lui Petre Tobă sunt de o duritate extremă, iar concluzia este drastică: actualul ministru de Interne a plagiat în mod intenționat, în baza unei strategii clar structurate.

De altfel, profesorul Sandu a identificat și o serie de elemente ale strategiei: apelarea la un număr mare de surse, încărcarea artificială a bibliografiei cu multe lucrări, combinarea derutantă între citările corecte și citările frauduloase, prin preluarea copy-paste a unor paragrafe sau pagini din alte lucrări, fără a menționa însă cine este autorul original.

Cantitatea paginilor copiate este apreciată de profesorul Sandu ca fiind foarte mare, cu „blocuri masive de text menținute ca atare”. Astfel, „nu se mai pune problema de a vedea detalii legate de numărul de cuvinte/paragrafe/pagini plagiate”.

În teza lui Petre Tobă au fost identificate și trei categorii distincte de surse de unde lucrarea a fost plagiată:

În ciuda acestui verdict, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat pentru PressOne că „premierul Dacian Cioloș își menține declarațiile anterioare și așteaptă o decizie instituțională, luată în noul cadru juridic pe care îl va construi ministrul Educației, Adrian Curaj”. Suciu mai susține că „premierul i-a cerut ministrului Curaj, în mod explicit, să gândească o soluție de sistem”.

Plagiatul lui Tobă este "rudimentar"

Emilia Șercan: “Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”

Căderea lui Mihai Lucan. Istoria chirurgului care a falimentat un institut de stat pentru clinica proprie

Cunoscutul chirurg și fiul său sunt învinuiți că ar fi delapidat peste 5 milioane de lei de la Institutul de Urologie și Transplant Renal din Cluj.

Concluziile raportului dat publicității de profesorul universitar Dumitru Sandu sunt următoarele (sublinierile ne aparțin):

1. Pe o scală a plagiatului de la minim la maxim, teza de doctorat semnată de Petre Tobă se înscrie, fără niciun dubiu, în grupa celor de de maximă gravitate în încălcarea bunelor practici de cercetare științifică. (…) plagiatul practicat este rudimentar. (…)

Toate verificările pe care le-am făcut confirmă constatările cantitative ale Emiliei Șercan legate de teza lui Petre Tobă. (…)

2. Plagiatul din această teză este departe de a fi unul accidental, de greșeală prin omisiunea unor ghilimele. Este vorba de un plagiat intenționat realizat în baza unei strategii clar structurate.

Elemente esențiale ale acestei strategii au fost apelarea la un număr mare de surse, încărcarea artificială a bibliografiei cu multe lucrări, combinarea derutantă între citarile corecte și citările frauduloase prin preluarea copy-paste a unor citări din alte lucrări fără a mai menționa cine anume a facut respectivele citări. (…)

3. Există în lucrare, în afara plagiatului clar, masiv, după surse publicate înainte de 2010, și un plagiat mai greu de identificat, prin faptul că provine din surse fără specificarea anului de publicare de pe internet.

Teoretic, se poate presupune că unele din textele de pe internet constituie preluări din textele lui Petre Tobă, ajunse ulterior pe internet. Nu am analizat aceste cazuri pentru că, indiferent de concluzia la care aș fi ajuns, plagiatul clar, după surse identificabile, antedatate anului 2011, este copleșitor ca extensie și gravitate.

4. Au fost menționate deja (Emilia Șercan) erorile grave de tehnică de citare cu deja celebrele trimiteri bibliografice la „Apud Stiglitz Joseph” și „Apud, Barry Buzan”. Este vorba, foarte probabil, de mult mai mult decât de erori de cunoaștere a tehnologiei de citare.

Tot în bibliografia la teza lui Petre Tobă, după enormitățile cu apud ca parte din numele unor autori, apare și citarea aproape corectă „Barry Buzan – Popoarele, statele și teama, Ed. Cartier, 2000, Chișinău” (Prenumele este scris aici numai cu un singur r). La fel se întâmplă și cu Joseph Stiglitz. În aceeași bibliografie de la sfârși de teză apare și citarea corectă „Stiglitz, Joseph, Mecanismele globalizării, Editura Polirom, Iași, 2008”. O ipoteză explicativă este detaliată in subsolul de pagină 5.

5. Există în lucrare, în afara plagiatului clar, masiv, după surse publicate înainte de 2010, și un plagiat mai greu de identificat prin faptul că provine din colaborarea „cot la cot” cu Ionel Tucmuruz (doctorand la același coordonator, generalul profesor Anghel Andreescu) sau din surse fară specificarea anului de publicare de pe internet.

6. Plagiatul din teza lui Petre Tobă are și o condiționare dată de complicități prezente în mediul imediat în care a fost realizată și susținută lucrarea: identitatea paragrafelor de introducere din tezele Tucmuruz și PT cu greu putea trece neobservată de către coordonatorul comun al celor două doctorate; erorile din bibliografie, cu aceleași nume de autori odată corect notate si complet eronat în al doilea rând prin preluare mecanică din subsol de pagină fac foarte probabilă implicarea unor persoane diferite de autor (Petre Tobă) în construirea aparatului tehnic al lucrării.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€