Liviu Pop, ministrul Educației. Foto: Lucian Muntean
11/07/2017
Ministrul Liviu Pop e doctorand cu bursă la Academia de Poliție
Ministrul Educației, profesorul de matematică Liviu Marian Pop, este doctorand al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” în domeniul Ordine publică și securitate națională.
Informația nu apare în cel mai recent CV al său, însă ne-a fost confirmată de către Academia de Poliţie, ca răspuns la o solicitare în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Mai mult, Liviu Pop a primit și bursă de sprijin pentru cercetarea sa doctorală, printr-un proiect cu finanţare POSDRU coordonat de Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.
Contactat de PressOne pentru o reacție, Liviu Pop a răspuns doar printr-un SMS: „Nu am nimic de declarat”.
Ministrul se află „în faza de susținere a tezei”
Potrivit CV-ului pe care l-a încărcat pe site-ul Camerei Deputaților înainte de învestirea în funcția de ministru al Educației, Liviu Pop este absolvent al Facultății de Matematică și Informatică de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1992-1996) și are un Masterat în Management educațional la Facultatea de Științe Economice a Universității „Vasile Goldiș” din Arad (2005-2006).
Pop mai menționează în CV o diplomă „post universitară informatică” obținută la Universitatea de Nord din Baia Mare după studii efectuate în perioada 2007-2009.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Parcursul său educațional se oprește, potrivit CV-ului actual, în 2009.
Însă, în CV-ul depus în 2014, când a fost numit ministru delegat pentru Dialog Social în Guvernul condus de Victor Ponta, Liviu Pop menționa și cursuri de doctorat la Academia de Poliție.
Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”
Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
Surse din Academia de Poliție au declarat pentru PressOne că Liviu Pop se află „în faza de susținere a tezei de doctorat, dar nu a susținut-o, având în vedere, probabil, noile responsabilități pe linie guvernamentală”.
Tot de la surse din cadrul Academiei am mai aflat că tema de cercetare a lui Pop ar viza „Migrația forței de muncă în context european și implicațiile asupra securității naționale”.
Coordonatorul său de doctorat este profesorul universitar doctor Țuțu Pișleag.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Pișleag – după cum PressOne a relatat aici – a făcut parte din comisia de concurs care l-a examinat pe premierul Mihai Tudose, în 2013, pentru postul de conferențiar la Academia Națională de Informații.
Țuțu Pișleag: „Bursa e problema lui, nu a mea”
Contactat de PressOne, profesorul Țuțu Pișleag a admis că este coordonatorul tezei de doctorat a lui Liviu Pop şi a afirmat:
„În niciun caz nu va fi o teză plagiată, asta vă pot garanta”.
Cât privește bursa obținută de ministru, profesorul Pişleag a răspuns scurt: „Bursa e problema lui, nu a mea”.
Şi asta pentru că, în ce priveşte bursa, Liviu Pop ar fi susţinut examenul de admitere independent, a mai spus coordonatorul tezei sale.
Totuşi, Țuțu Pișleag a menţionat că, potrivit contractului de studii semnat în cadrul proiectului, ministrul Educaţiei ar trebui să îşi finalizeze teza în termen de cel mult un an, altfel ar fi obligat să returneze banii din bursă.
Ţuţu Pișleag a fost decan al Facultății de Poliție din cadrul Academiei „Alexandru Ioan Cuza” în perioada 2008-2011. În prezent, este cadru didactic asociat al instituției.
Potrivit CV-ului său, este și profesor la Facultatea de Jurnalism de la Universitatea Hyperion din București.
*
Doctorand în Ordine Publică la Academia de „Poiliție”
Proiectul SECNETEDU a început în iulie 2015 și a fost finalizat în luna decembrie a aceluiași an.
Denumirea integrală a proiectului este: Securitate prin cunoaştere – Reţea integrată/educaţională de formare, consiliere şi orientare a doctoranzilor pentru o carieră în cercetare în domeniile securitate, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională – SECNETEDU.
Potrivit site-ului oficial al proiectului, acesta a fost coordonat de către Universitatea Națională de Apărare, Academia de Poliție având statut de partener.
În total, 80 de doctoranzi de la ambele instituții de învățământ au participat la proiect: 44 de la Universitatea Națională de Apărare și 36 de la Academia de Poliție.
Prorectorul Academiei de Poliţie, Cezar Peța, a declarat pentru PressOne că Liviu Pop a fost unul dintre cei 36 de doctoranzi care au beneficiat de sprijin financiar pentru cercetare în cadrul acestui proiect. Potrivit prorectorului, bursa ar fi ajuns la 1.800 de lei/lună.
În declarația de avere depusă în ianuarie 2017, Liviu Pop a menționat și bursa primită de la Academia de Poliție, în cuantum de 8.825 de lei.
Dacă luăm în calcul că proiectul a durat mai puțin de șase luni, suma de 1.800 de lei/lună indicată de Peța pare să fie corectă.
În declarația sa de avere, Liviu Pop a greșit denumirea Colegiului Tehnic „Anghel Saligny”, de unde a încasat, de asemenea, venituri – o greșeală care persistă din 2012 în declarațiile sale de avere și care a mai fost semnalată de presă în trecut.
Actualul ministru al Educației a scris „Salighni”.
În plus, Liviu Pop a scris greșit și numele instituției care i-a acordat bursa: Academia de „Poiliție”.
Potrivit site-ului SECNETEDU, acest proiect a beneficiat de asistență financiară nerambursabilă în valoare de 2.095.384 de lei, din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POSDRU).
Inițiatorii proiectului arată că:
– Primul obiectiv specific este îmbunătăţire (n.r. – greșeala de redactare le aparține) a programelor de studii doctorale din domeniile „ştiinţe militare”, „informaţii şi securitate” şi „ordine publică şi siguranţă naţională” prin stimularea activităţilor ştiinţifice şi de cercetare, cu caracter interdisciplinar şi transnaţional.
SECNETEDU urmăreşte îmbunătăţirea programelor de studii doctorale care să promoveze formarea resurselor umane pe baza principiilor excelenţei în cercetare, a muncii în echipă şi egalităţii de şanse, ca piloni de bază pentru iniţierea şi dezvoltarea unei cariere în cercetare.
– Al doilea obiectiv specific este creşterea performanţelor ştiinţifice şi de cercetare ale doctoranzilor, în domeniile „ştiinţe militare”, „securitate şi informaţii” şi „ordine publică şi siguranţă naţională”, prin acordarea de sprijin financiar unui număr de 80 de doctoranzi în vederea participării acestora la activităţi majore ştiinţifice şi de cercetare interdisciplinare şi cu potenţial de inovare de nivel European (n.r. – majuscula le aparține).
Deși fiecare obiectiv este caracterizat drept „specific”, primele două sunt, de fapt, generice, incluzând termeni precum „îmbunătățire”, „stimulare”, „creșterea performanțelor” etc.
La secțiunea Rezultate, vizitatorii site-ului (există și acces cu parolă) finanțat din Fondul Social European nu găsesc însă decât logoul proiectului:
Trei membri ai ASSN, coordonatorii echipei de doctoranzi de la Academie
Cei 80 de studenți-doctoranzi care au făcut parte din acest proiect POSDRU, printre care s-a numărat și Liviu Pop, au susținut un examen separat de admitere, în fața unor comisii special selectate.
În fiecare instituție de învățământ s-a format o echipă menită să coordoneze proiectul. În cazul Academiei de Poliție, manager de proiect a fost Dan Victor Cavaropol, care este şi membru al controversatei Academii de Științe ale Securității Naționale (ASSN), așa cum PressOne a scris aici.
Din echipa Academiei, formată din cinci membri (a cărei componență integrală poate fi găsită aici), au mai făcut parte prof. Marius-George Țical, precum și comisar-șef de poliție Ștefan Prună, amândoi membri ai ASSN.
Cât privește activitățile derulate în cadrul proiectului, site-ul SECNETEDU furnizează o serie de informații referitoare la vizitele în străinătate efectuate de cursanți, fotografii de la vizite – în care nu am reușit să îl identificăm pe actualul ministru –, în timp ce, la o simplă căutare pe Google a rezultatelor proiectului, apare un număr special din Revista de Investigare a Criminalității, nr. 18, în care a semnat și Liviu Marian Pop.
Spre deosebire de celelalte articole din revistă – care tratează teme subsecvente domeniilor de informații, ordine publică și securitate –, articolul lui Pop tratează teme fiscale și se intitulează:
Efectul anti-ricardian. Scăderea taxelor ca politică fiscală de creștere a ocupării pe piața muncii.
În articol, Liviu Pop vorbește despre scăderile de taxe decise de Guvernul Ponta și spune că scăderea ratei șomajului este un efect pozitiv al acestor măsuri.
Am găsit revista integrală pe platforma Scribd.com, o bibliotecă virtuală în care cititorii pot inclusiv să încarce propriile documente.
La pagina 317 a revistei apare un articol de trei pagini publicat de Liviu Marian Pop. 27 dintre articolele cuprinse în acest număr special poartă o mențiune potrivit căreia ar fi fost realizate în cadrul SECNETEDU.
În cazul lui Liviu Pop, această mențiune nu apare, cu toate că a fost bursier.
Site-ul oficial al proiectului găzduiește și activitățile din cadrul acestuia. În cadrul secțiunii apar listate șase activități, numerotate:
Activitatea 1, Activitatea 2, Activitatea 3 etc.
Iată câteva dintre „activități”:
– Management de proiect;
– Desfășurarea procesului de selecție a reprezentanților grupului țintă;
– Sprijin financiar pentru participarea doctoranzilor la programele de studii doctorale în domeniile „ştiințe militare”, „securitate și informații” și „ordine publică și siguranță națională”;
– Soluție integrată pentru susținerea activității de cercetare prin studii doctorat;
– Informare și publicitate/organizarea evenimentelor;
– Egalitatea de gen, egalitatea de șanse, nediscriminarea etc.
După cum reiese din lista de mai sus, cele mai multe dintre „activități” nu spun, de fapt, nimic specific: vorbesc despre „armonizarea științifică” a producțiilor doctoranzilor fără să precizeze ce presupune asta, despre „egalitatea de gen” – deși nu este, evident, o activitate; despre sprijin financiar – care constă, de fapt, în alocarea bursei primite prin POSDRU.
CV-ul lipseşte de pe site-ul ministerului
Așa cum ziarul România liberă a semnalat recent, ministrul nu are un CV pe site-ul Ministerului, ci doar un scurt fragment de biografie romanțată, preluat de pe blogul său.
În prezentare, Liviu Pop a scris:
„M-am născut în Vişeul de Sus, în Maramureşul Voievodal, un loc cu oameni sinceri, deschişi şi gata să sară în ajutor ori de câte ori este nevoie. Sunt mândru că am primit o educaţie aleasă de la părinţii şi bunicii mei. Am fost învăţat că în viaţă nimic nu este mai presus de adevăr, cinste şi respect.
Mi-am dorit mereu să fiu dascăl, aşa că mi-am urmat chemarea, devenind profesor de matematică. La fel ca alte meserii, şi cea de profesor presupune «şlefuirea» şi formarea copiilor pentru viaţă. Nimic nu este mai frumos decât să ştii că elevii tăi îşi doresc să devină la fel ca tine. În momentul în care mi-am dat seama că mare parte a colegilor mei au nevoie de sprijin şi ajutor pentru a le fi respectate drepturile legale, nu am ezitat să devin lider de sindicat.
Aşa cum spun bătrânii, «omul cât trăieşte învaţă», şi eu sunt deschis la tot ce este nou. Sper că v-am demonstrat până acum că sunt un om modest, din popor, iar cariera de politician este doar un prilej optim de a veni în sprijinul nostru, al tuturor celor care ne dorim un trai mai bun, un viitor mai fericit pentru copiii noştri”.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this