Ministerul Sănătăţii, incapabil să acceseze fonduri europene

Codruţa Simina

Redactor

UICP – Unitatea de Implementare și Coordonare Proiecte europene din Ministerul Sănătății a fost atât de neperformantă în ultimii ani, încât activitatea sa va fi preluată de specialiști din Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), condus de Vasile Dîncu.

Informația a fost confirmată de Corina Crețu, comisarul european pentru Politică Regională, în cadrul unei conferințe susținute joi, 5 mai, la Cluj.

La eveniment a participat și ministrul Vasile Dîncu, care a declarat că va ajuta Ministerul Sănătății să poată accesa fondurile europene destinate construirii a trei spitale regionale de urgență.

"Nu avem niciun amplasament, nici o documentație"

Corina Crețu are o voce exasperată când vorbește despre „performanțele” Ministerului Sănătății în accesarea fondurilor europene.

Ea repetă din luna martie că statul român nu poate construi spitale noi dacă Guvernul nu facem minimul efort de a trimite la Bruxelles o hartă a nevoilor medicale din România.

Aceasta reprezintă o așa-numită condiție ex-ante impusă de Comisia Europeană, pe care autoritățile din România o cunosc încă din 2014.

Cu toate acestea, termenul final de realizare a acestei hărți, de care depind toate investițiile din fonduri europene pe Sănătate, a fost fixat de minister în septembrie 2016.

„Practic, nu avem nicio documentație, nu avem niciun amplasament și suntem în mai 2016. Suma pe care Comisia Europeană o pune la dispoziție până în 2020, care e de 50 de milioane de euro pentru fiecare spital, înseamnă investiții masive. Noi trebuie să avem în primul rând această hartă. Nu poate oferi Comisia un model de spital regional. Acest lucru trebuie să vină de la autoritățile române”, spune Corina Crețu.

Ea subliniază că Guvernul de la București s-a bătut pentru finanțarea spitalelor regionale, dar, cu toate acestea, lucrurile se mișcă foarte încet:

„Am înțeles că, în sfârșit, s-au depășit aceste chestiuni legate de amplasament. La Iași mai e o problemă, pentru că două comune sunt în instanță pentru a stabili dreptul de proprietate. Cred că aceste lucruri ar trebui rezolvate foarte rapid, fiindcă noi am semnat cu Guvernul înființarea acestor spitale regionale în iunie 2015”.

Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului

Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

Mult mai abrupt, vicepremierul Vasile Dîncu afirmă că spitalele regionale ar fi trebuit să fie contractate deja, dar blocajele din Ministerul Sănătății au împiedicat această evoluție.

„Am preluat la noi ( la Ministerul Dezvoltării Regionale – n.r.) o mare parte din ce trebuia făcut. Eu am acolo peste 100 de specialiști”, a adăugat Dîncu.

"Trei încercări de achiziții, sută la sută eroare"

Atât Corina Crețu, cât și Vasile Dîncu au făcut afirmațiile de mai sus în timpul conferinței intitulate „Simplificarea fondurilor structurale și de investiții europene”, organizată la Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai”.

La finalul conferinței, comisarul Corina Crețu s-a întâlnit cu jurnaliștii și, în acest cadru, a dezvoltat, pe de o parte, ideea investițiilor greșite, iar, pe de altă parte, cea a incapacității Ministerului Sănătății de a accesa fonduri europene.

„Trebuie să recunoaștem că au fost greșeli. Avem cazuri în care s-au făcut, de pildă, Case de copii și Case pentru bătrâni în comune unde, după aceea, bugetul local nu avea cum să suporte personalul.

Avem cazuri în care aceste Case sunt goale pentru că nu s-a reușit punerea de acord a fondurilor de dezvoltare regională, care finanțează clădirea în sine, infrastructura, cu fondul social care asigură salariile pentru aceste servicii. Noi nu mai finanțăm astfel de clădiri până nu ne asigurăm că sunt bani și pentru salarii. Din acest punct de vedere, spun că investițiile sunt pierdute.

Când spun investiții pierdute – au fost investiții care au fost plănuite și nu au fost demarate. După cum știți, în domeniul achizițiilor publice, practic au fost cam trei încercări de achiziții publice de către Ministerul Sănătății, care au avut sută la sută eroare.

Am avut o discuție cu domnul Dîncu și am înțeles că Autoritatea de Management din Ministerul Sănătății (UIPC – n.r.) va fi preluată de către Ministerul Dezvoltării Regionale, pentru că dânșii au deja expertiza în ceea ce privește absorbția fondurilor europene”, a declarat comisarul Corina Crețu.

Trei exemple de incompetență la Ministerul Sănătății

Conform unui raport al Curții de Conturi (pe care PressOne vi l-a prezentat aici), Ministerul Sănătății a pierdut în 2013 o finanțare de peste 17 de milioane de euro pentru că nu a fost capabil să elaboreze, ani la rând, o strategie și un program național de gestionare a deșeurilor medicale.

Abia luna aceasta, strategia și programul respectiv au ajuns să fie supuse dezbaterii publice, potrivit unui document dat publicității de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (sursa, aici, click pe „Situația la data de 5 mai”).

Un alt document relevant pentru incompetența din Ministerul Sănătății e o Hotârăre a Guvernului, publicată în Monitorul Oficial din 26 aprilie 2016, prin care se aprobă cofinanțarea unei componente PHARE rămase necontractate de către Ministerul Sănătății din 2010!

Este vorba de un sprijin pentru implementarea directivelor europene privind băncile de sânge și țesuturi umane. Cofinanțarea din partea României e de 30 de milioane de lei. La finalul proiectului, ar urma să avem patru bănci de sânge. Recenta Hotărâre de Guvern vorbește de componente rămase necontractate de ani de zile.

Revenind la spitalele regionale și la accesarea fondurilor europene pentru construirea lor, acestea depind, cum spuneam, de o hartă de nevoi despre care Ministerul știa că trebuie realizată încă din 2014 și pe care tot întârzie să o trimită la Bruxelles. (PressOne a relatat pe larg despre acest caz, aici.)

Iată ce spune comisarul Corina Crețu despre situația riscantă în care se află România, din cauza întârzierilor din Ministerul Sănătății:

„Anul 2016 este anul în care noi ar trebui să primim această hartă. Există o Strategie națională pentru Sănătate pe care noi o apreciem, dar avem această condiționalitate ex-ante în legislația europeană și care, din păcate, este una întârziată, cu risc semnificativ de a nu fi îndeplinită.

La începutul anului 2016 am convenit între Comisie și Guvernul de la București un set revizuit de măsuri, pentru că o parte din investițiile programate pentru perioada 2007-2013 au fost pierdute. Lipsa cartografierii și modelării serviciilor și infrastructurii pentru Sănătate previne începerea tuturor investițiilor din fondul regional.

Deci, noi nu putem demara niciunul dintre proiectele care au fost deja plănuite și anticipate de autoritățile române, nu putem demara nimic în domeniul Sănătății, avem ca și condiționalitate decembrie 2016, dar cred că interesul ar fi fost să primim această cartografiere cât mai repede.

Chiar dacă această condiționalitate nu poate fi îndeplinită pe deplin, vă spun, din punctul de vedere al Comisiei Europene, că, în domeniul sănătății, toate eforturile și investițiile ar trebui să fie concentrate pe servicii și infrastructură”.

România pierde 2 miliarde de euro din exercițiul bugetar 2007-2013

Problema României în accesarea fondurilor europene este însă mult mai profundă.

Din precedentul exercițiu bugetar, 2007-2013, statul român a pierdut cam 30% din fonduri – peste 2 miliarde de euro. Iar din noul exercițiu, aferent perioadei 2014-2020, nu am reușit încă să contractăm nimic.

Niciun leu.

„Vă spun sincer că mă doare sufletul când văd că România nu a reușit să acceseze niciun leu din fondurile pe exercițiul financiar 2014-2020″, a spus Corina Crețu, joi, la Cluj.

Comisia Europeană este dispusă să trimită specialiști pentru a accelera accesarea celor 22,5 miliarde de euro pe care România le are la dispoziție până în 2020, a adăugat comisarul european pentru Politică Regională.

„Cred și sper că aceste lecții au fost învățate și nu vor fi repetate greșelile trecutului, dar vreau să fac acest apel, pentru că este un an electoral, să separăm administrația de politică, să înțelegem că nu ne putem permite ca 2016 să fie un an pierdut”.

Una dintre condițiile obligatorii pentru ca România să poată începe accesarea de fonduri din actualul exercițiu bugetar al Uniunii Europene e ca Parlamentul nostru să deblocheze și să voteze modificările legilor privind achizițiile publice.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€