Avem un miliard € pentru spitale noi. Și nimic

România are la dispoziție peste 1 miliard de euro pentru investiții în infrastructura medicală, până în 2020.

250 de milioane de euro provin dintr-un credit de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), iar nu mai puțin de 763,4 milioane de euro putem accesa în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020 al Comisiei Europene, axa prioritară 8.

Potrivit proiecțiilor Ministerului Sănătății (MS), din împrumutul BIRD se vor construi patru secții de mari arși, la Timișoara, Târgu Mureș, Iași și București. Dar lansarea acestor proiecte nu a avut loc încă.

În același timp, din fondurile europene alocate României ar urma să fie finanțată construirea de la zero a trei spitale regionale de urgență: la Craiova, Iași și Cluj-Napoca. Dacă, pe hârtie, situația este clară, în practică Ministerul Sănătății întârzie să acceseze aceste fonduri, ceea ce pune în pericol construirea celor trei spitale regionale.

Investițiile finanțate prin BIRD

Ministerul Sănătății a contractat, în 2014, un împrumut de la BIRD în valoare de 250 de milioane de euro, destinat Proiectului privind Reforma Sectorului Sanitar.

Acest amplu Proiect prevede:

Contactat de PressOne, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Timiș, Marius Craina, a explicat că are puține informații referitoare la construcția noii clădiri.

„Noi am avut acum vreo trei săptămâni o videoconferință cu Ministerul Sănătății, în care s-a discutat despre această nouă construcție. Ea include, este adevărat, și un centru pentru mari arși. Valoarea investiției, din câte am înțeles, se ridică la 9,5 milioane de euro.

Dar acestea sunt informații verbale, nu am primit nimic scris. Nu știm, în această etapă, cine va derula licitațiile pentru studiile de fezabilitate și construcția în sine. Nu am discutat niciun termen, pentru nimic”, a spus Marius Craina.

„Noi avem deja în derulare o construcție pentru arși. Dar, desigur, fiind cea mai mare unitate spitalicească din Vest, suntem de acord și vrem să se construiască și această secție specială pentru marii arși”, a adăugat managerul Spitalului Județean de Urgență Timiș.

Nici la Târgu Mureș nu se poate estima o dată de începere a lucrărilor. Purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean de Urgență Mureș, Mariana Moldovan Negoiță, a declarat pentru PressOne că instituția va purta discuții cu reprezentanții Unității de Management al Proiectelor – Banca Mondială (UMP-BM) în decursul acestei luni.

„Primul pas va fi să trimitem Consiliului Județean Mureș o solicitare pentru inițierea unei hotărâri de Consiliu Județean, care să permită demararea studiilor pentru realizarea unei noi clădiri.

Ulterior, beneficiind de asistența tehnică oferită de reprezentanții Băncii Mondiale, vom demara procedurile de achiziție pentru realizarea studiilor DALI în ceea ce privește construcția unei noi clădiri.

După finalizarea studiilor, împreună cu reprezentanții BM vom vedea dacă construcția clădirii se va face prin achiziție derulată de Ministerul Sănătății sau pe plan local, precum și care este valoarea investiției”, a spus purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean de Urgență Mureș.

Potrivit Ministerului Sănătății, în cadrul aceluiași Proiect finanțat din împrumutul de la BIRD vor fi auditate zece spitale cu datorii și va fi dezvoltat un program eficient de screening pentru cancerul de col uterin.

De ce nu avem încă spitale regionale

Pentru a accesa cele peste 763 de milioane de euro destinate infrastructurii medicale și sociale din România în exercițiul bugetar 2014-2020, Guvernul ar fi trebuit să transmită Comisiei Europene o hartă a infrastructurii medicale (conform Regulamentului UE nr. 1303 din 2013 privind stabilirea unor dispoziții comune privind Fondurile Europene Structurale și de Investiții).

Ministerul Sănătății a început această cartografiere abia în februarie 2016.

Întârzierea a determinat-o pe Corina Crețu, comisarul european pentru politici regionale, să vorbească despre posibilitatea ca România să rateze „șansa istorică” de a investi atât în reabilitarea a 35 de spitale județene și a 280 de unități sanitare și ambulatorii din sate și orașe, cât și în construirea celor trei spitale regionale.

„Am avut discuții cu autoritățile române și am atenționat asupra faptului că toate aceste investiții nu pot fi demarate pentru că încă nu am primit la Comisia Europeană această hartă a nevoilor medicale din România. Am primit asigurări că se lucrează la acest lucru și sperăm ca, în cel mai scurt timp, să o putem primi, pentru că, astfel, împreună cu autoritățile române vom putea decide în ce loc, cât anume trebuie să investim”, a declarat Corina Crețu luna trecută, citată de Agerpres.

Întârzierea foarte mare a fost menționată și de către ministrul Dezvoltării Regionale, Vasile Dîncu. Într-o conferință de presă susținută în martie, la Cluj, el a spus că cele trei spitale regionale puteau deja să fie licitate.

PressOne a cerut poziția Ministerului Sănătății și a primit următorul răspuns:

„Detalierea cartografierii și modelarea serviciilor de sănătate se vor realiza de către o echipă de experți ai Ministerului Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică și ai Școlii Naționale de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar. Activitatea este coordonată de doamna secretar de stat Corina Silvia Pop și este reglementată prin Ordinul de ministru nr. 142 din 09.02.2016″.

Ultimul termen-limită la care face referire Ordinul este luna septembrie a acestui an.

Răspunsul transmis de Ministerul Sănătății conține însă și o informație contrariantă: „Deocamdată, Ministerul Sănătății nu a identificat nicio Axă prioritară în care să aibă calitatea de beneficiar eligibil pentru construirea de spitale”.

În ghidul final de accesare a fondurilor incluse în Programul Operațional Regional (POR), precum și pe site-ul oficial al POR se arată însă că „activitățile privind spitalele de urgență regionale vor avea ca beneficiar Ministerul Sănătății, precum și parteneriate între acesta și autoritățile și instituțiile publice locale”.

„Cred că este important ca toate statele membre să fie conștiente că asupra acestor bugete există o presiune foarte mare și s-ar putea să fie ultima perioadă când vom putea beneficia de asemenea concentrări mari de fonduri.”

Corina Crețu, comisar european pentru politici regionale