Mihai Netea. Foto iscoms.com

Mihai Netea, cercetător: Revaccinarea cu BCG ar putea să ne protejeze, până apare vaccinul anti-Covid-19

Mihai Netea este specialist în boli infecțioase și cercetător în domeniul imunologiei la Radboud University Nijmegen din Olanda. În ultimii 10 ani, Netea și o echipă de specialiști olandezi investighează dacă există vreo legătură între vaccinarea cu BCG (Bacil Calmette-Guerin) – o metodă de prevenție folosită în ultimii 100 de ani pentru eradicarea tuberculozei – și felul în care organismul uman reacționează la alte infecții respiratorii.

O dată cu apariția noului virus Sars-Cov-2, Netea și-a adaptat metodologia de cercetare înspre ipoteza că vaccinarea BCG ar putea să ofere un anumit grad de protecție pacienților în contractarea bolii Covid-19.

Testele clinice din Olanda sunt în curs și implică circa 1.500 de voluntari. Și alte țări din lume au început experimente similare.

În mod paradoxal, acest vaccin pe care cele mai multe țări civilizate l-au eliminat de mulți ani din schema de vaccinare obligatorie a populației ar putea să ne ajute să cumpărăm timp în lupta cu Covid-19.

Am vorbit cu Mihai Netea despre ipoteza teoriei sale și despre variantele de lucru ale cercetătorilor.


– Ce se întâmplă, în teorie, cu virusul Sars-Cov-2 în aceste zile în țările unde epidemia evoluează spectaculos, cu mii de cazuri raportate zilnic? Ar trebui ca imunitatea să fie obținută mai repede? 

– În principiu, da. Nu știm încă foarte mult despre imunitatea la acest virus. Nu știm, de asemenea, care e imunitatea de care avem nevoie, sunt anticorpi? Sunt celule de memorie T? (acele limfocite care „își amintesc” agresorii sistemului imunitar și acționează specific împotriva lor, n. red)

Până când vom ști aceste lucruri, nu putem spune cu siguranță dacă o anumită țară va ajunge mai repede la imunitate decât altă țară. Noi bănuim că anticorpii vor fi o măsură importantă a imunității în populație și în următoarele 2-3 luni vor începe mari studii epidemiologice, știu, cel puțin cazul Olandei, am auzit că și în România, pe 10.000 de persoane, pentru a se vedea care este procentajul de populație care a fost infectat. 

Bineînțeles, în țările unde în momentul acesta numărul de bolnavi a fost mai mare, este mai probabil ca și numărul de persoane infectate, care nu au avut simptome foarte grave și nu s-au prezentat la spital să fie și el mult mai mare decât în țările în care nu au avut atât de multe cazuri. 

Și atunci, la nivelul populației este de așteptat că încet-încet se construiește o imunitate la infecție, dar acest răspuns nu poate fi dat decât pe baza datelor epidemiologice când devin disponibile. 

Test COVID-19. Ilustrație Lucian Muntean

– Din ce am putut înțelege, ca profani: în cazul Covid-19, imunitatea s-a dovedit un fel de sabie cu două tăișuri. Adică, pe de o parte, imunitatea e o barieră în calea proliferării virusului, dar pe de alta, mai ales în cazul pacienților tineri, a declanșat niște răspunsuri autoimune disproporționate la nivelul plămânilor, care au complicat foarte mult boala sau au dus chiar la deces… 

– Nu cred că este chiar așa, fiindcă foarte puțini tineri au decedat și, din câte știu, majoritatea aveau și alte boli asociate. Deci, mortalitatea la tineri nu s-a datorat răspunsului imun.

Răspunsul imun, și persoanele tinere îl au cu siguranță mai puternic decât, să zicem, persoanele în vârstă peste 60-70 de ani, omoară virusul mai repede, el nu are timp să se multiplice, sunt mai puține particule virale și în acel moment inclusiv răspunsul inflamator sistemic este mai scăzut.

Deci inclusiv răspunsul sistemic care poate fi dezavantajos este mai mic. Un răspuns local la nivelul plămânilor, puternic, care reușește să conțină virusul, să nu se înmulțească, să nu se multiplice, este foarte important.

Eu nu cred că în acest moment se poate spune că sunt foarte mulți pacienți tineri care au decedat din cauza răspunsului imun exagerat. Asta se poate întâmpla la anumite boli, dar, din câte știu nu în Covid-19.

Se pare că la gripa spaniolă din 1918, acolo era concentrația de oameni tineri care decedau mult mai mare și acolo probabil că a fost vorba de o astfel de reacție a organismului. 

Ceea ce este adevărat, însă, e faptul că, la pacienții care nu au un răspuns imun la început, nu reușesc să elimine virusul la început, acesta se răspândește foarte mult, se multiplică, și în fazele târzii ale bolii, care sunt după 7-10 zile, începe să dea un răspuns inflamator sistemic, care nu mai este eficient în a elimina virusul, ci doar dă efecte secundare.

Din acest punct de vedere, putem spune că această inflamație sistemică în fazele evoluate ale bolii poate avea un efect deficitar, dar nu cred că putem spune asta la începutul bolii. 


– Cum s-a ajuns la studiul clinic la care lucrați dv., despre corelația dintre vaccinul BCG și Sars-Cov-2?

– Noi lucrăm de aproximativ 10 ani să înțelegem care sunt efectele vaccinului cu BCG pe diferite infecții, inclusiv pentru gripă, pentru infecțiile sezoniere. Deci noi lucram la el de mai demult.

Anul trecut fusese pornit inclusiv un studiu care să urmărească efectele pe gripă și pe alte infecții, pe care îl facem împreună cu colegi din Grecia. Era făcut înainte să apară boala.

Acum, din cauză că știam mecanismele prin care vaccinul BCG poate să crească rezistența la infecții, că făceam deja studii clinice, pentru noi a fost foarte ușor să schimbăm focusul studiilor pentru Covid-19. 

Radiografie imaginară a pandemiei Coronavirus în România. Ilustrație: Lucian Muntean

– Dintr-o intervenție a dvs. apărută în presa românească am aflat că populațiile care sunt vaccinate BCG ar fi mai apărate de infecția cu Sars-Cov2. Ulterior, într-un articol, ați dezmințit această informație, spunând că a fost preluată greșit. Ca să înțelegem exact, care e ipoteza dvs. de lucru în acest studiu clinic: BCG nu e un scut împotriva Covid-19, dar face ca rata de mortalitate să fie mai scăzută? 

– Sunt lucruri diferite pe care încă nu le știm complet, dar situația e în felul următor. Ipoteza este că o vaccinare cu BCG poate să protejeze împotriva altor infecții, inclusiv a infecțiilor virale respiratorii. Și din punctul ăsta de vedere există ipoteza pe care încercăm să o probăm și e în lucru în studiile actuale – că o vaccinare cu BCG ar putea să prevină sau să facă astfel încât oamenii să aibă o boală mai ușoară. Deci, mortalitatea să scadă. 

– Așadar aceasta e puzzle-ul, enigma de la care plecați și încercați, acum, să verificați dacă e adevărat?

– Asta e ipoteza de la care plecăm, da. Pe baza studiilor epidemiologice, care au arătat că o vaccinare cu BCG poate să protejeze împotriva infecțiilor respiratorii, scade incidența infecțiilor respiratorii într-o populație vaccinată între 30-70%.

Depinde de studiu, că au arătat diferite cifre. Mă rog. Deci, încă o dată, ipoteza e așa: vaccinând pe cineva cu BCG, el poate fi protejat împotriva infecției cu coronavirus. 

După aceea, care sunt faptele? Ipoteza e studiată în studii clinice randomizate în care avem o cohortă mare de indivizi – noi avem acum un studiu mare care a pornit inițial cu 1.000 de oameni, dar a fost foarte mult entuziasm, toată lumea vrea să participe, deci am crescut numărul la 1.500 – în care jumătate din oameni primesc BCG, jumătate primesc placebo și urmărim dacă cei cu BCG sunt protejați.

Dacă constatăm asta, și ceilalți primesc BCG, astfel toată lumea care a participat la studiu să aibă acest avantaj. 

Studiile acestea – unul la noi, unul în Grecia, unul în Australia și sunt încă vreo 10 țări unde vor și și ele să fie inițiate astfel de studii clinice – se fac și vor da răspunsul dacă ajută sau nu.

Acuma, ce se întâmplă cu țările care deja au o vaccinare cu BCG, care există în programul național? 

Totul e în funcție de cât credem că este de lungă perioada în care BCG protejează.

Noi, pe baza studiilor imunologice pe care le-am făcut în ultimii 10 ani, credem că această perioadă este între 2-3 ani.

Este exact perioada de care am avea nevoie, ca să zic așa, să trecem și să dezvoltăm un vaccin specific contra Sars-Cov-2 – și atunci ne putem vaccina pe 30 de ani.

Dar până apare vaccinul pe piață, am putea folosi acest vaccin cu BCG. 

– Practic e o modalitate să cumpărăm niște timp….

– Exact, am putea asigura o perioadă de grație de doi ani în care virusul să nu se poată răspândi așa de ușor. Acesta e scopul acestor studii.

Ce se întâmplă cu populațiile care sunt vaccinate cu BCG? Ipoteza noastră a fost că aceste populații nu sunt protejate din cauza că vaccinarea s-a făcut cu mult prea mult timp înainte. Asta este încă ipoteza de lucru…


– Deci, faptul că am primit vaccinul la naștere – cum e cazul României – nu înseamnă că suntem protejați. Ar trebui să fim vaccinați din nou?

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

– Nu ne protejează. Noi facem studiile acestea și pe populație care deja a fost vaccinată, o revaccinăm. Și trebuie să ne vaccinăm din nou.

Dar acest coronavirus noi nu îl știm, inclusiv ipoteza că BCG la naștere nu ajută, nu știm încă, e o variantă de lucru.

Au fost deja trei studii publicate pe internet, nu sunt încă peer-reviewed (verificate de alți oameni de știință, n.red), cum se spune, dar sunt accesibile, și toate arată același lucru: că țările care au program de vaccinare BCG au număr mai mic de bolnavi și au mortalitate mai scăzută.

Semnalul este foarte puternic în studiile acelea.

Dar și ceea ce numim noi bias-ul, nu știu cum să traduc în românește (distorsiune, n.red) este un factor care poate influența acest rezultat. Din ce cauză? 

Țările care au program de vaccinare BCG, care sunt în general țări în curs de dezvoltare – dintre țările dezvoltate, Japonia are acest program.

Dar să luăm exemplul Japoniei și cel al Italiei. Italia nu are program, Japonia are. Dacă ne uităm la cifre, câți oameni s-au infectat în Japonia, câți în Italia, se vede clar că e o corelație foarte puternică. 

Dar e o corelație. Nu știm dacă e cauza.

E posibil și ca Japonia să aibă o politică mai bună de izolare, oamenii, din punct de vedere cultural, sunt altfel decât italienii, care stau toți la terase la cafea, japonezii sunt mai retrași, dacă ne uităm în metrou la japonezi, toată lumea e cu mască la gură, la italieni nu era nimeni cu mască la gură…

Curierii fac livrări la domiciliu în perioada stării de urgență din București. Foto: Lucian Muntean

– Ar putea fi vorba de un cumul de factori…

– E foarte greu să spunem că da, e BCG-ul. Să vă dau alt exemplu, teoretic, zic și eu ceva, nu sunt date, sunt doar pentru forța exemplului.

Dacă comparăm Egiptul cu Suedia. În Egipt sunt mai puține cazuri de Covid-19 decât în Suedia, dar egiptenii fumează mai mult. 

– În logica asta, ar însemna că fumatul te poate proteja…

– Exact, sunt niște asocieri care nu pot să spună foarte multe.

Trebuie să fim foarte atenți când vorbim despre astfel de asocieri, fiindcă concluziile la care putem ajunge sunt foarte ciudate.

Acum… acestea sunt problemele acestor studii. Trebuie să vorbim și de cealaltă parte a medaliei. 

Că bineînțeles, cercetătorii nu s-au uitat la o singură țară, ci au încercat de fapt să vadă dacă totuși nu există legături mai certe. Poți să încerci pentru fiecare țară să corectezi și se pare că, dacă încerci să corectezi pentru acele modele statistice, semnalul rămâne semnificativ, chiar dacă mai scade. 

Eu, ce vreau să zic – în momentul acesta, nu pot exclude că cel puțin o parte din acele rezultate sunt corecte.

Studiile publicate de care vă spuneam au fost făcute pe foarte multe țări, au încercat să corecteze factorii care pot influența rezultate, și totuși semnalul că BCG protejează rămâne.

Un studiu epidemiologic nu ne poate da niciodată un rezultat sigur, să ne spună: da, acela e factorul. Pentru că pot exista factori pe care nici nu-i cunoaștem, nu ne-am gândit la ei și care să influențeze.

Nu putem fi siguri, până nu vor veni rezultatele acestor trial-uri clinice în care, foarte clar, jumătate din oameni iau BCG, iar cealaltă nu, și la sfârșit vedem dacă a existat sau nu protecție. 


– Și când ar trebui să vină aceste rezultate? Când, să spunem, un verdict de felul acesta ar putea fi transpus într-o politică de sănătate, asumată prin decizie politică?

– Depinde cum merge epidemia. Din fericire, epidemia începe să piardă din putere, inclusiv în Olanda, încet-încet, în Grecia și Australia la fel. Asta înseamnă că putem vedea mai greu dacă BCG-ul are efect, pentru că oamenii nu se mai infectează.

Asta e un lucru bun, nu mă înțelegeți greșit! E un lucru bun! Dar asta înseamnă că vom avea nevoie de mai mult timp ca să dăm un răspuns. Poate fi de la 2-3 luni la 6 luni, cât am avea nevoie. 

– Apropo de evoluția epidemiei, ca specialist, cum vedeți informațiile privind izbucnirea acesteia, credeți că temporizarea este corectă? Au circulat inclusiv declarații ale unor oficiali chinezi, potrivit cărora infecția era deja în Italia în luna noiembrie 2019…

– Primele cazuri au fost la începutul lui decembrie 2019. În momentul în care apar cazuri în spital, categoric virusul trebuie să fi circulat de câteva săptămâni deja.

Eu cred că ipoteza oficială este și cel mai probabil adevărată, că totuși a fost un virus transmis de la un animal, primele cazuri au fost categoric legate de acea piață de la Wuhan, unde se vindeau și animale vii, așadar probabilitatea să fi fost luat virusul pe această cale e cel mai probabil.

E și un studiu care desființează teoriile conspirației, că ar fi un virus creat în laborator și așa mai departe. Nu este adevărat. E categoric un virus transmis de la un animal.

Nu știm exact care a fost gazda inițială. Ipoteza că ar fi lilieci, care ar fi transmis la un alt animal, care a transmis la om. 

– De la începutul pandemiei am aflat că boala Covid- 19 afectează cel mai grav plămânii. Între timp, am văzut că au apărut opinii medicale care spun că afectează și alte organe interne, cum ar fi mușchiul inimii. Din ce se cunoaște, în acest moment, sunt și alte organe afectate?

– E adevărat, sunt cazuri, mai rare, și noi am observat o inflamație în mușchiul inimii, o numim miocardită, dar sunt, cum spuneam, foarte rare.

Plămânii rămân organul cel mai afectat, vedem în pacienții noștri.

Pentru Covid-19, localizarea în plămâni e deosebit de puternică, mult mai mare decât în alte boli. Afectează mai puțin alte organe decât alte boli, dar e mult mai puternic afectat plămânul. 

Coronavirus COVID-19. Ilustrație Lucian Muntean

– Și în România, dar și în alte țări în care capacitatea de testare este mai mică, există această discuție, la marginea panicii, că nu cunoaștem, de fapt, procentul adevărat al populației infectate cu Covid-19. Teoretic, dacă am fi infectați mai mulți, ar fi un semn bun, fiindcă ar însemna că rata de bolnavi grav și rata mortalității sunt mai mici? 

– Bineînțeles. Categoric da.

Cu cât mai multă lume a fost infectată, cu atât vestea ar fi mai bună, fiindcă asta ar însemna că mortalitea e mai scăzută și că deja o parte din populație este imună la boală, sau cel puțin parțial imună.

Scenariul cel mai bun ar fi să se fi infectat jumătate din populație, dar nu este cazul. Va fi rata de infecție mult mai mică. Acum știm exact câți oameni au fost grav bolnavi, câți oameni au murit.

Nu știm câți oameni au fost infectați.

Eu, personal, sper să fie cât mai mulți.

Pe de altă parte, dacă acest lucru se întâmplă, adică au fost infectați doar 2-3%, dar totuși un număr relativ mare. Și aici, în momentul apariției unui focar e mai greu de ținut sub control. E o sabie cu două tăișuri. 

– Și scenariul negativ? 

– E greu de spus. Mă rog. Datele sunt date și trebuie să lucrăm cu ele.

Dacă cumva sunt foarte mulți oameni asimptomatici și care pot transmite boala, asta înseamnă că, în viitor, dacă apare din nou un focar, e important să fie izolat repede și luate măsuri foarte rapide, fiindcă se răspândește ușor.

Pe de altă parte, dacă există acești asimptomatici mulți, înseamnă că mortalitatea este mai mică. 

– Până la urmă metodele de izolare și distanțare socială sunt benefice? 

– Sunt cruciale. Și sunt singurele lucruri despre care știm cu siguranță, în momentul acesta, că sunt eficiente.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...