Medicul care s-a întors în ţară să lupte pentru spitale curate: "E o datorie de onoare"

Iulia Marin

Redactor

În ultimii zece ani, peste 15.000 de medici au plecat din țară, exasperați de lipsurile din sistemul de sănătate, de salariile mult mai mici decât în vestul Europei și de senzația că, aici, lucrurile nu se vor schimba prea curând.

De această inerţie se temea, în urmă cu 7 ani, și medicul Andreea Moldovan, care se întorsese în țară după un stagiu de aproape 3 ani în Elveția.

Totuși, nu au demoralizat-o nici îngrijorarea, nici scepticismul tipic românesc: şi-a impus să lucreze la standardele pe care le aflase în Occident.

După numai doi ani, în 2013, spitalul privat „Sf. Constantin” din Brașov, unde Andreea Moldovan este coordonator al Compartimentului Prevenire și Control al Infecțiilor Nosocomiale, a câștigat premiul de Cel mai curat spital din Europa − premiu acordat de Organizația Mondială a Sănătății.

De atunci încoace, „înarmată” cu dovada acestei recunoașteri internaționale, Andreea Moldovan a început − discret, dar sistematic − să dea mai departe ceea ce a învățat.

„Am senzația că lucrurile încep, timid, să se miște”

Născută în 1973 într-o familie de medici din Tîrgu-Mureș, Andreea Moldovan și-a dorit din copilărie să le calce pe urme părinților săi.

În 1998 a absolvit Facultatea de Medicină din orașul natal cu media 9,61. După rezidențiat, în 2004, a devenit medic specialist în Boli infecțioase și a continuat să profeseze în Tîrgu-Mureș.

Punctul de cotitură în cariera sa a apărut în 2009, când a devenit Bursieră de Excelență la Spitalul Cantonal din Geneva, printr-un program sprijinit de Societatea Internațională pentru Boli Infecțioase.

Vreme de doi ani și jumătate, a lucrat în același spital cu profesorul universitar Didier Pittet, inventatorul unei metode şi al unui protocol care reduc puternic rata infecțiilor nosocomiale dintr-o clinică medicală.

La acea vreme, Pittet reușise să demonstreze că metoda sa funcționează, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) tocmai îl numise în fruntea unei campanii globale pentru siguranța pacienților, campanie care se desfășoară și astăzi.

„Nouă cine ne plătește pensia?” Două potențiale soluții

În România și Europa de Est, scepticismul legat de viabilitatea sistemului public de pensii este în creștere, în special în rândul tinerilor, din cauza problemelor demografice și a creșterii speranței de viață.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Trecuseră aproape 15 ani de la primele sale încercări de a reduce infecțiile nosocomiale în spitale.

„De pe la începutul anilor ’90, ne-am confruntat cu problema identificării momentelor în care personalul medical trebuia să se spele pe mâini”, a explicat doctorul Didier Pittet, care s-a aflat la Bucureşti în perioada 13-15 martie 2018.

Așa cum a dovedit el, majoritatea covârșitoare a infecțiilor nosocomiale se produc din cauza nerespectării normelor de igienă din spitale.

Medicii Didier Pittet și Andreea Moldovan. Foto: Lucian Muntean

La începutul anilor ’90, când Pittet studia această problemă, OMS nu avea un ghid de bune practici pentru igiena din spitale.

Observând, printre altele, că spălatul pe mâini cu apă și săpun dura prea mult, profesorul elvețian a propus o soluție pe bază de alcool care să se afle permanent la îndemâna personalului medical.

Procedura sa a ajuns cunoscută sub numele de Modelul Geneva, fiind considerată standardul de aur în măsurile de prevenire a infecțiilor nosocomiale.

Andreea Moldovan ajungea, deci, la Geneva într-o perioadă în care aceste practici deveniseră firești pentru medicii de acolo.

Specializarea sa presupunea îngrijirea pacienților care aveau sistemul imunitar slăbit după efectuarea unui transplant și care erau mult mai vulnerabili la potențiale infecții.

În aceeași perioadă, soțul său, medicul Bogdan Moldovan, studia transplantul multiorgan în cadrul aceluiași spital, iar fiica lor mergea la școală în Geneva.

După terminarea stagiului, Bogdan Moldovan a primit o ofertă de angajare în Belgia, însă cei doi soți au decis, totuși, să revină în țară.

„S-a pus problema de a ne întoarce în țară sau de a merge în Belgia, unde avea soțul meu ofertă. Soțul meu și fiica au vrut să revenim în țară, iar eu m-am supus majorității.

Nu aș pleca acum din România, pentru că mi se pare că lucrurile încep, timid, să se miște. Nu știu ce va fi mai încolo, dar am senzația că, alături de colegii care sunt tot mai mulți în jurul nostru, reușim să facem ceva”, spune medicul Andreea Moldovan.

Didier Pittet a salvat vieți fără bisturiu sau pastile

Medicul epidemiolog Didier Pitter lucrează de peste 20 de ani la strategii de reducere a mortalității provocate de infecțiile contractate în spitale.

El a conceput un mecanism pe cât de simplu, pe atât de eficient, prin care a redus cu până la 50% rata infecțiilor nosocomiale în spitalul din Geneva unde era angajat.

Descoperirea sa a fost preluată de OMS, iar Pittet a creat ulterior Programul Global pentru Siguranța Pacientului din cadrul Organizației.

Metoda sa presupune ca personalul medical să-și curețe mâinile în cinci momente diferite, folosind o soluție hidroalcoolică − deci, nu cu apă și săpun.

Cele cinci momente de igienizare sunt:

În perioada 13-15 martie, Didier Pittet s-a aflat în România pentru a vorbi despre protocolul său de prevenire a infecțiilor nosocomiale.

Profesorul elvețian Didier Pittet. Foto: Lucian Muntean

„Este o muncă de Sisif”

Când e întrebată cum a reușit echipa sa de la Braşov ca, în doar doi ani, să impună standarde de igienă care i-au adus Spitalului „Sf. Constantin” titlul de „cel mai curat spital din Europa”, Andreea Moldovan spune că este o „muncă de Sisif”, care presupune o răbdare mereu înnoită.

„Am o mică echipă, formată din trei persoane, și aplicăm principiul picăturii chinezești. Este o muncă foarte laborioasă, care se blochează în reticențe, în refuz, în aroganțe din partea celor care ar trebui să respecte niște reguli.

Am trecut de aceste etape încet, prin convingere, ca bulgărele de zăpadă care începe să se rostogolească și care, la un moment dat, începe să aibă o consistență de luat în considerare. Dar este o rutină care trebuie totdeauna întreținută”, explică ea.

După ce spitalul a câștigat acel premiu, Andreea Moldovan nu s-a oprit să-și tragă sufletul. A continuat să lucreze acolo, dar, în plus, s-a pregătit pentru o a doua specialitate, epidemiologia.

Între timp, a susținut peste 60 de prelegeri în spitale de stat și private din țară, pentru a convinge managerii și personalul medical să adopte aceste măsuri de igienă care, în Occident, dau roade de ani buni.

„Am luat-o ca pe o datorie de onoare: să nu fim egoiști, să nu ținem doar pentru noi, ci să transmitem ce am învățat. Am făcut asta împreună cu un grup de colegi, cu care colaborez din ce în ce mai strâns”.

Ea își dorește ca modelul Geneva să fie implementat și în România, pentru ca îmbolnăvirile provocate de infecțiile nosocomiale să devină excepții.

În țara noastră însă, această problemă încă este un tabu.

Numeroase analize apărute în presa centrală și în publicații de specialitate au atras atenția că incidența infecțiilor este de multe ori subraportată, din cauza sancțiunilor pe care le riscă atât medicii, cât și spitalul.

Deși statisticile sunt contrazise de realitatea din spitale, soluţiile se împotmolesc într-un punct esențial: recunoașterea problemei.

Andreea Moldovan spune că a întâlnit destui medici sceptici la prezentările pe care le-a făcut în ţară.

„Mi se  spune că, venind dintr-un spital privat, pentru mine este simplu să vorbesc despre materiale de unică folosință şi soluții de bună calitate, pentru că mi le permit.

Am răspuns că eu cunosc prețul soluțiilor și al materialelor, pentru că asta e una dintre datoriile mele în spitalul în care lucrez.

Punând în balanță costul acestor materiale și beneficiul în privința infecțiilor nosocomiale, raportul este net favorabil prevenției”.

Andreea Moldovan, după revenirea în ţară. Sursa foto: spitalulsfconstantin.ro

„Există reticenţă faţă de tot ce e nou”

Când un pacient contractează o infecție nosocomială, șansele sale de a trăi scad, în unele cazuri, dramatic. Acestui aspect primordial − viaţa unui om, i se adaugă cel financiar − cât cheltuie spitalul cu un asemenea caz.

Andreea Moldovan spune că o săptămână de tratament spitalicesc după un astfel de episod poate costa și până la 25.000 de euro, în funcție de complicații.

Iar dacă omul moare, „există un cost moral pe care trebuie să îl purtăm pe umeri, ca medici”, spune ea.

Prevenția, în schimb, costă mult mai puțin, din toate punctele de vedere.

„Soluțiile hidroalcoolice, materialele de unică folosință pe care le folosim într-un spital pot să coste într-un spital cam 2.000 – 3.000 de euro pe lună”.

Și atunci, de ce este atât de greu de urnit bulgărele de zăpadă?

„Există reticențe față de tot ce e nou, faţă de oricine vine cu alte informații decât cele pe care le cunoșteam ca fiind bune. Această reticență la nou o avem în absolut orice domeniu.

În plus, dacă informația nouă vine din partea unuia care, aparent, are tot ce-i trebuie, este și mai greu de acceptat. Din fericire, acesta e un aspect pe care îl constat din ce în ce mai puțin în prelegerile pe care le țin și în întâlnirile mele din spitale.

Recent, au intervenit în această discuție și universități de medicină. Cel puțin cea din Brașov, cu a cărei conducere am discutat recent, ar fi interesată să dezvolte un program de prevenție a infecțiilor nosocomiale şi să angreneze studenți care, după aceea, să devină traineri pe aceste reguli”.

Faptul că avem prea puțini medici epidemiologi este, de asemenea, o problemă: pentru că aceştia sunt primii specialiști de la care se așteaptă să intervină în caz de infecții sau de epidemii.

„Medicul epidemiolog este cel care poate să observe la timp când ceva nu este în regulă.

Dar există spitale mari, unde profesori care consideră că au un bagaj mai important de cunoștințe nu dau importanța cuvenită medicului epidemiolog.

Practic, este iarăși o luptă a unuia împotriva multor altora care sunt destul de puternici”, spune Andreea Moldovan.

În plus, formarea medicilor epidemiologi nu a ținut pasul cu timpul, consideră ea.

„Eu am dat anul trecut examenul de epidemiologie: am primit un subiect din 1945 şi alte subiecte din anii ’80-’90! Or, referinţele medicale s-au schimbat radical, precum şi ceea ce întâlnim în practica de zi cu zi…”

Andreea Moldovan. Foto: Lucian Muntean

„Am avut noroc să merg de la început pe un drum care a fost bun”

Andreea Moldovan se declară optimistă, însă. Spune că, în comparaţie cu situaţia de acum 5 ani, când i se puneau o seamă de piedici, tot mai mulți specialişti iau în seamă prelegerile sale.

La conferința de la Bucureşti organizată împreună cu profesorul Didier Pittet, medicii au salutat participarea noului ministru al Sănătății, Sorina Pintea, care − au spus ei − se înscrisese pe listă înainte de a fi numită în funcţie, când încă era managerul Spitalului Judeţean din Baia Mare.

Acum, Andreea Moldovan speră ca forța argumentelor sale − bazate pe studii şi modele care funcţionează − să provoace o schimbare sistemică.

„Eu am avut noroc să merg de la început pe un drum care a fost bun”, spune ea.

„Colegii din Geneva sunt extrem de deschiși să ne învețe din experiența lor, să ne dea din protocoalele lor. Nu trebuie reinventată o roată care funcționează”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€