Managerul Muzeului Brukenthal, Sabin Luca. Foto: cmc-project.eu
07/03/2017
Managerul Muzeului Brukenthal din Sibiu, suspect de plagiat
Bianca Felseghi
Senior Editor
Comisia de Etică a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu va cerceta suspiciunea de plagiat referitoare la un volum semnat de profesorul Sabin Adrian Luca, membru al catedrei de Istorie antică şi medievală, conducător de doctorate și manager general al Muzeului Național Brukenthal.
În cea mai recentă declarație de interese depusă pe site-ul Muzeului Brukenthal, Sabin Adrian Luca spune că este şi președintele asociaţiei masonice Supremul Consiliu Român al Ritului Scoțian Antic și Acceptat.
În vârstă de 57 de ani, profesorul Luca este acuzat că, în 2006, a publicat la editura Altip din Alba Iulia un volum în limba engleză care traduce mot à mot dintr-un text românesc apărut în urmă cu aproape 30 de ani.
Suspiciunile au apărut prima dată pe portalul plagiate.ro, al Asociației GRAUR, dar cel care a reacționat, cerând Universității sibiene să analizeze retroactiv activitatea academică a lui Sabin Luca, este Florin Drașovean, redactor-șef al publicației Analele Banatului, care apare cu girul Muzeului Național al Banatului din Timişoara.
De curând, Sabin Adrian Luca a fost numit în Consiliul științific al Muzeului Banatului, iar apoi a fost ales și-n rândul consilierilor științifici ai Analelor Banatului.
Implicațiile unui posibil plagiat comis de Luca s-au răspândit, în ultimele trei săptămâni, în numeroase medii academice și administrative.
Cazul a fost discutat și în consiliul de administrație al Parohiei Evanghelice Sibiu, care este co-administrator, alături de Ministerul Culturii, al Muzeului Brukenthal.
Despre acest caz au mai fost sesizate Universităţile din Heidelberg și din Tübingen.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
*
UPDATE, 18 mai 2017. La finalul acestui material, puteți citi și dreptul la replică pe care Sabin Luca ni l-a trimis prin email după mai bine de două luni de la apariția acestui text.
Poziția sa referitoare la acuzațiile ce îi sunt aduse era cuprinsă în articolul original, inclusiv un dialog cu reporterul PressOne. Am decis, totuși, să publicăm și noile precizări ale profesorului Luca pentru un tablou cât mai amplu asupra acestui caz.
Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”
„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne.
Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran
325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.
Cartea în discuție conţine o serie de prelegeri susținute la Tübingen, în Germania, cu ocazia unui program de cooperare. Co-editorul cărții este Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde e. V. Heidelberg (Asociația de Studii Transilvane).
Cartea se numește „Short Prehistory of Transylvania (Romania). Lectures given within the Erasmus Program at Tübingen University, Germany, May 5-7, 2006, Heidelberg-Sibiu 2006”.
Profesorul Sabin Adrian Luca spune că este vorba despre un suport de curs care nu a fost pus în vânzare, ci a avut circuit închis.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Suspiciunea de plagiat şi sesizarea aferentă survin pe fondul unor conflicte din comunitatea arheologilor cu experienţă, întrucât Academia Română va coopta noi membri pentru secția de istorie.
În 2016, șeful Secției de științe istorice și arheologie a Academiei Române, Alexandru Vulpe, a murit la vârsta de 85 de ani.
Acuzaţiile care-l vizează pe managerul de la Brukenthal se referă la preluarea cu copy-paste a 49 de pagini, dintr-un total de 121, dintr-o carte semnată tocmai de academicianul Alexandru Vulpe (împreună cu Vladimir Dumitrescu). Cartea se numește „Dacia înainte de Dromihete” și a apărut în 1988 la Editura Științifică și Enciclopedică din Bucureşti.
„În calitate de redactor-șef, m-am adresat Comisiei de Etică a Universității din Sibiu, singura în măsură să dea un verdict, pentru a clarifica această chestiune, care aruncă o umbră nedorită asupra Anuarului (Analele Banatului).
În aceeași calitate, și capacitat de aceeași dorință, l-am contactat pe directorul adjunct al institutului Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde din Heidelberg, sub egida căruia a apărut această carte, pentru a-și preciza punctul de vedere.”
Florin Drașovean, redactor-șef la Analele Banatului, într-o declaraţie pentru PressOne
Analiza comparată a pasajelor discutabile a fost înaintată pentru soluționare Comisiei de Etică.
Este vorba despre o carte de specialitate, tehnică. Am selectat câteva pasaje, dintre cele care au ajuns în posesia Comisiei:
Fragment de la pagina 75 a volumului semnat de Sabin Luca:
The Otomani culture
„Farther to the South, we encounter the Otomani culture, formed especially against the background of the Baden culture and of the afore-mentioned assemblage of whisk-decorated pottery, but also with the contribution of other elements. Initially, it occupied only the area between the Apuseni Mountains, the Mureş and Tisa Rivers, also expanding subsequently to the Western bank of the Tisa River, where it is called Fuzesabony, while in the East it reached as far as the Western border of the Sighişoara-Wietenberg culture.”
Fragment de la pagina 78 – Sabin Luca:
„Bronze objects are quite rare in the inventory of this culture – a sword was discovered in a tomb, but flint, stone, bone and clay tools are frequent.
The pottery – similar to the one of the Pecica and Verbicioara cultures – characterised by ansa lunata mugs with one or two handles, with square mouth, a tronconic neck and annular foot, and also by the porringer with flaring rim. Geometric motifs and garlands done by incision trace the decoration.”
The funeral rite was inhumation.”
Fragment de la pagina 69 – Dumitrescu & Vulpe:
„Cea mai importantă dintre necropolele acestei culturi de pe teritoriul României este aceea de la Cârna, săpată integral – unde – prin săpăturile noastre din 1942, 1955 și 1956 – au fost dezvelite 116 morminte, la care trebuie adăugate însă multe altele distruse de apele de inundație ale Dunării.
Singura așezare identificată până acum (dar ulterior distrusă și ea de apele Dunării) va fi fost aceea de lângă localitatea Cârla Mare, de la care de altfel și-a luat numele această cultură.”
Fragment de la paginile 82-83 – Sabin Luca:
„The most important necropolis of this culture on Romanian territory is the one of Cârna, which was entirely dug owing to the research of Vladimir Dumitrescu. In 1942, 1955 and 1956 – 116 graves were excavated, to which we must add many others, destroyed by the Danube’s flooding waters.
The only settlement that was identified, but subsequently destroyed by the Danube, was the one situated near Gârla Mare village, from which the name of the culture comes, too.„
*
Mai mulți profesori și specialiști în arheologie de la universitățile din România au fost informați la mijlocul lunii februarie 2017 despre rezultatul cercetărilor întreprinse de Asociația GRAUR în cazul profesorului Sabin Adrian Luca.
Printre cei încunoştinţaţi se numără rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), profesorul Ioan Bondrea, precum și președintele Senatului ULBS, Horațiu Mihai Rusu.
De aceea, PressOne a solicitat poziţia ULBS cu privire la suspiciunile ridicate.
Ni s-a răspuns că nu există sesizări înregistrate cu privire la activitatea lui Sabin Luca. Am cerut, ulterior, poziția rectorului și a președintelui Senatului cu privire la aceeași problemă: a fost sau nu convocată Comisia de Etică?
Nu am primit niciun răspuns timp de cinci zile.
Marți, 7 martie, ni s-a transmis, totuşi, că rectorul Bondrea a înaintat Comisiei de Etică sesizarea privindu-l pe profesorul Luca.
Sabin Adrian Luca este directorul general al Muzeului Naţional Brukenthal din 2006. De profesie arheolog, el a îndeplinit și funcția de prodecan al Facultății de Istorie și Patrimoniu, iar din 2007 este conducător de doctorate la Universitatea din Sibiu.
Luca este unul din cei mai influenți arheologi din România. În 2004, a apărut inclusiv un volum omagial care îi era dedicat, la o editură de nișă din Hunedoara.
Cea mai mare parte dintre volumele de autor sau colective care îi poartă numele au fost publicate la editura Altip din Alba Iulia.
În CV-ul depus pe site-ul Universității din Sibiu, cartea asupra căreia există suspiciuni de plagiat, şi despre care profesorul Luca a declarat că ar fi un suport de curs, este listată ca „volum de autor”.
Profesorul Sabin Luca nu se află la prima acuzație de acest gen. În aprilie 2016, publicaţia Ora de Sibiu semnala o suspiciune de plagiat care plana asupra unui articol semnat de directorul Brukenthalului: era vorba despre o lucrare publicată în revista Banatica în 2003. Deocamdată, nicio instanță universitară nu a verificat dacă suspiciunile ridicate sunt întemeiate sau nu.
L-am contactat pe profesorul Luca pentru a-i cere un punct de vedere cu privire la acuzațiile de plagiat care i se aduc.
„Sesizarea este făcută și dată spre difuzare de un fost mare prieten de-al meu, Florin Drașovean. Acum are probleme cu gândul că, dacă Academia Română face recrutări la Preistorie, n-are nicio șansă dacă se luptă cu mine.
O să aflați mai multe după ce se vor edifica Comisii de Etică, că așa este legea. Dacă dânsul îndrăznește să iasă cu numele în public, îl dau în judecată. Este foarte simplu”, a spus Sabin Luca.
Redăm dialogul dintre reporterul PressOne și profesorul Sabin Adrian Luca:
– Eu voiam să îmi explicați similaritățile…
– Nu există nicio similaritate. Dumneavoastră ar trebui să știți cum se scrie un curs universitar. Are niște reguli foarte clare, le găsiți în dicționare. Nu doresc să vă explic dumneavoastră nimic, ci doar am spus ceea ce am spus și am afirmat ceea ce am afirmat.
Mai multe, dacă dumnealui dorește să vină în proces, veți afla de la judecătorie. Și, înainte de asta, în Comisiile de Etică. Universitatea a fost sesizată de același domn Drașovean.
– Îmi spuneți că e vorba de un război de orgolii și că nu s-a făcut, de fapt, nicio greșeală?
– Auziți, nu există nimic fără greșeală în viață, asta numai geniile au impresia… Eu sunt membru al Comisiei științifice a Muzeului la care domnul lucrează.
Și îmi pune în gură tot felul de lucruri pe care eu nu le fac, și le bagă în presă. E o treabă, cum să vă spun io dumneavoastră, na… urâtă. Sunt sute de e-mailuri.
Nici nu știți că, de exemplu, lucrează (Drașovean – n.r.) prin interpuși aicea, ca să pice contabilitatea Muzeului (Brukenthal – n.r.), să mă schimbe din funcția de manager, chiar dacă sunt cel mai performant din România.
A tras sfori ca să fie într-o comisie a mea de evaluare, lucrurile-s complicate rău, nu e atât de simplu! Toate treburile astea se întâmplă în România fiindcă s-a scos calomnia din Codul Penal.
Nu e carte, doamnă, înțelegeți în românește, cartea-i carte, cursul e curs! Sunt lucruri total deosebite. E singurul curs de preistorie a României care a fost editat pentru Germania, pentru Universitatea din Tübingen, unde am avut… N-a fost vândut, e de uz intern, nici măcar nu-l pui în biografie, fiindcă e un curs.
*
Cartea „Dacia înainte de Dromihete”, semnată de Vladimir Dumitrescu și Alexandru Vulpe, nu apare printre sursele menţionate la sfârșitul volumului semnat de Sabin Adrian Luca.
Spre finalul discuției telefonice, profesorul Sabin Luca a cerut ca întreaga conversație să rămână confidențială. El a precizat că nu este de acord ca acest articol să fie publicat fără ca el însuși să îi dea „bun de tipar” și ne-a amenințat cu intentarea unui proces.
Puteți asculta finalul conversației:
PRECIZARE
În urma publicării articolului de mai sus, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) a remis redacției PressOne o precizare.
Conducerea ULBS este nemulţumită de faptul că articolul ar lăsa să se înțeleagă că „ULBS a oferit răspunsuri contrare la interval de câteva zile”. De aceea, „pentru o corectă informare”, conducerea ULBS ţine să fie menționat faptul că:
„Prima dvs. solicitare a fost primită în data de 01 martie 2017, iar răspunsul a fost transmis în data de 02 martie cu datele existente la momentul respectiv: nici Comisia de etică și nici vreo altă comisie din cadrul UBLS nu a fost sesizată cu privire la presupusa suspiciune de plagiat a prof. Sabin Luca, în condițiile în care un simplu e-mail nu poate ține loc unei sesizări oficiale. […]
În urma noii stări de fapt (înregistrarea sesizării cu numărul 984/06.03.2017 a lui Florin Drașovean – n.r.), vi s-a transmis răspunsul pe care l-ați primit în data de 07 martie 2017. Așadar, cel de-al doilea răspuns nu este în nici un caz în contradicție cu cel transmis în data de 02 martie, ci doar efectul înregistrării în mod oficial a unei sesizări”.
În data de 15 mai 2017, am primit prin email, pe adresa oficială a PressOne, un text pe care profesorul Sabin Luca îl consideră un
drept la replică:
- nu-i convine faptul că sunt membru al Consiliului Științific al Muzeului Național al Banatului din Timișoara;
- nu-i convine faptul că Muzeul Național Brukenthal a semnat un contract prin care sprijină Muzeul Național al Banatului din Timișoara în acțiunile dedicate Capitalei Culturale Europene 2021;
- nu-i convine că toți doctoranzii dați afară de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia de domnia sa au absolvit doctoratul sub conducerea mea la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu;
- nu-i convine că activitatea mea științifică este mult mai amplă decât cea a domniei sale și șansele de a accede la funcții onorabile mi-au fost date de mai multe ori decât domniei sale;
- nu-i convine poziția în care viețuiește, chiar dacă această calitate vine în urma propriilor demersuri și activități;
- domnia sa declară că am fost înlăturat din Comisia Națională de Arheologie. Adevărat! Luările de poziție a sute de arheologi din România asupra acestei noi Comisii sunt publice și negative, membrii acestei structuri nu aveau − în mare parte − avizul instituțiilor la care lucrau, dar − mai mult − nu aveau girul comunității arheologice;
- aceste acuze neadevărate continuă și când domnul Florin Drașovean afirmă că nu am mai fost cooptat în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Academice. Nu a verificat faptul că nu mi-am depus dosarul pentru evaluare, deci nu aveam cum să fiu numit;
- dar ceea ce nu-i convine cel mai mult este: „Suspiciunea de plagiat și sesizarea aferentă survin (din partea domniei sale!) pe fondul unor conflicte din comunitatea arheologilor cu experiență, întrucât Academia Română va coopta noi membri pentru secția de istorie”. Și l-am citat pe același vorbitor.
2. Cum își susține poziția? Prin afirmații incorecte și îndoielnice:
- afirmă faptul că sunt membru al Catedrei de istorie antică și medievală. Eroare. Fac parte din Departamentul de Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestantă al Facultății de Științe Socio-Umane din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu;
- spune că sunt manager general al Muzeului Național Brukenthal. În Contractul managerial cu numărul 58 din 15.09.2014, la articolul 1.2 se arată că: „… în calitate de Manager (Director General)…, denumit în continuare manager„;
- suntem informați asupra faptului că Biserica Evanghelică S.A. Sibiu este co-administrator al Muzeului Național Brukenthal. Din nou eronat! Muzeul Național Brukenthal este al Statului Român și administrează prin comodat moștenirea datorată baronului Samuel von Brukenthal retrocedată Bisericii! În Regulamentul de Organizare și Funcționare a Muzeului Național Brukenthal, capitolul I – Dispoziții generale, articolul 1, se arată clar că muzeul este al Statului Român;
- se afirmă de mai multe ori că lucrarea incriminată de domnia sa ca fiind plagiată este o carte. Este evident faptul că sunt prelegerile unui curs;
- domnul Florin Drașovean constată că la evaluarea din anul 2016, realizată la Ministerul Culturii, am luat notă mică: „puțin peste nota minimă pentru a-și păstra funcția”, uitând că domnia sa a fost președintele Comisiei, constituită ilegal de conducerea de atunci a ministerului, deoarece nici unul dintre membrii Comisiei nu erau manageri. Uită telefoanele și discuțiile ulterioare în care se lăuda că a „rezolvat” persoana mea.
- În sfârșit, domnul Florin Drașovean uită că am dat concurs pentru postul de manager de 3 ori în cei peste 11 ani de când conduc acest muzeu, că am fost evaluat în acest timp pentru fiecare an al manageriatului, că avem (noi cei din muzeu) rezultate neegalate de nici o altă instituție de acest fel din România, astăzi.
Având în vedere toate aceste realități − ca și atitudinea mai mult decât subiectivă a publicației dumneavoastră și a autoarei articolului − rog să se publice acest text.”
Sibiu, la 15.05.2017
Prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca
Manager/Director General al Muzeului Național Brukenthal din Sibiu
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this