Cătălin Rotea (în stânga), alături de Paul Stănescu, în campania din 2016 pentru Primăria Balș. Foto: Arhiva personală

Managerul de spital care a pus afişe contra şpăgii e fostul "cărăuş" al lui Vâlcov

În 2014, chiar înaintea alegerilor prezidențiale, Cătălin Rotea − tânăr politician din Slatina − trecea de la PNL la PSD. Avea 30 de ani la acea vreme. Fusese șef al Gărzii de Mediu Olt și prefect al județului, cel mai precoce român care ocupase vreodată această funcție.

Cu câteva luni înainte de schimbarea bruscă de dispoziție, Rotea lupta cu toate armele ideologice împotriva partidului căruia avea să-i jure ulterior credință.

Era candidat al PNL pentru alegerile europarlamentare când a pus pe fațada Casei de Cultură a Tineretului un banner pe care scria “Opriți Ciuma Roșie!”.

Apoi, într-o conferință de presă, a făcut pe niznaiul.

“S-au făcut tot felul de interpretări, s-au spus vorbe, au fost articole în ziar, pozitive sau negative, postări de fel și fel. Cu toate astea, eu nu înțeleg de ce s-a supărat atât de mult Partidul Social Democrat.

Pentru început, n-am știut exact despre ce este vorba. Prima dată am crezut că este vorba despre o campanie excepțională a celor de la Direcția de Sănătate Publică, iar mai apoi m-am gândit că este vorba de un mesaj al celor de la MAE vizavi de ceea ce se întâmplă în Rusia.

Într-un final, am aflat că ar fi un afiș electoral în care s-a atras atenția asupra unor evenimente tot mai vizibile la nivelul județului.

Nu am scris PSD, nu am scris PNL, nu am scris Dinamo București. Și, totuși, cei care au făcut plângere la Biroul Electoral au fost social-democrații”, spunea Rotea acum 5 ani.

Afișul postat în 2014 pe fațada Casei de Cultură a Tineretului din Slatina.

Tânărul n-a oprit Ciuma Roșie, ba, mai mult, a fost contaminat. După ce a trecut la PSD, a fost numit șef de cabinet în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, condus pe atunci de Darius Vâlcov − care, și el, ajunsese PSD-ist după dezertarea din PDL, în 2012.

Relațiile dintre Rotea și Vâlcov (fost primar în Slatina) erau extrem de strânse. Atât de strânse, încât Rotea apare într-unul dintre dosarele de corupție care-l vizează pe Vâlcov, fiind indicat drept “Cărăușul șpăgii”.

Potrivit rechizitoriului din acel dosar, în 2014 Vâlcov i-a cerut unui om de afaceri 10% din valoarea contractului încheiat de acesta cu Compania de Apă Olt SA, vizând reabilitarea și extinderea unor rețele de apă.

Actualul consilier al Vioricăi Dăncilă i-a promis respectivului afacerist că, în schimbul şpăgii, va interveni la compania de stat pentru a i se vira banii la timp.

Potrivit procurorilor, “zeciuiala” de 1,7 milioane de lei a ajuns la Vâlcov în două tranșe, prin intermediul lui Rotea. Acesta și șoferul lui Vâlcov cărau gențile cu bani de la mituitor la mituit.

Rotea a scăpat de “calitatea” de inculpat devenind martor denunțător. În felul acesta, DNA a dispus clasarea cauzei cu privire la complicitatea sa la infracțiunea de cumpărare de influență.

PSD a continuat să-l susțină pe Rotea. În 2017, pentru scurt timp, el a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.

În prezent, la aproape 35 de ani, Cătălin Rotea este managerul Spitalului Județean de Urgență Slatina.

Recent, a împânzit pereţii instituției cu mesaje menite să descurajeze șpaga. Ideea nu e nouă. Anul trecut a avut loc o campanie similară la Spitalul Județean Ploiești.

Afișele fac publice salariile personalului medical:

“Avem salarii mărite, nu ne trebuie șpagă. Lăsăm corupția să sufere, pe tine te vindecăm!”

E aceasta o nouă piruetă a politicianului? Dispare șpaga, scapă cărăușul de povară?

Pentru a ne răspunde acestor întrebări, l-am sunat pe Cătălin Rotea. Sigur pe el, managerul Spitalului din Slatina și-a anunțat candidatura la primăria Balș, oraș unde e liderul filialei PSD.

Dar să lăsăm interviul să vorbească.

Afișul de pe holurile spitalului din Slatina.

“Cel mai mare salariu încasat la spitalul din Slatina, cu tot cu gărzi, este de circa 25.000 de lei net”

− A fost ideea dumneavoastră să puneți acele afișe la spital?

Cătălin Rotea: Am încercat să ducem o campanie de informare pentru pacienți și pentru aparținători. Dincolo de faptul că există un cadru legal, care interzice clar astfel de activități, să nu-i mai încurajăm să folosească aceste practici care pot părea împământenite în anumite zone ale societății.

Nu a fost… Vă sun eu în 5 minute, că trebuie să intre cineva la mine în birou? Și o să reiau ideea?

− Sigur.

(După 5 minute).

− Scuze, sunt hărțuit de Kanal D, și de-asta am închis. Așa, o iau de la capăt. Da, este o inițiativă care a venit din partea spitalului nostru.

Noi avem chestionare de feed-back pe care le dăm tuturor pacienților și aparținătorilor. Din aceste chestionare de feed-back, un procent de 1-2% declară, sub protecția anonimatului, că au simțit – poate fi o părere subiectivă sau obiectivă – o condiționare a actului medical de șpaga împământenită la noi, la români.

Am încercat să fiu practic și să comunicăm tuturor că nu este cazul. Salariile sunt decente cam în toate spitalele din țară.

Personalul medical le merită. De asta considerăm că e inadmisibil să se mai tolereze astfel de gesturi în unitatea noastră.

− E adevărat că au fost distruse câteva afișe?

 Dintr-un total de… cred că am pus vreo 60 de afișe, au fost distruse o parte. Acum, nu pot să știu de către cine, pentru că suntem un spital care are internați în permanență circa 800 de pacienți, care, la rândul lor, au aparținători.

Vorbim de un spital cu 1.700 de angajați. Adică traficul pe toate secțiile este unul foarte mare. O parte dintre afișe au fost distruse; nici o problemă, vor fi înlocuite.

− Știți ce lipsește de pe acel afiș?

 Nu!

− Salariul dumneavoastră. E cel mai mare?

 Nu, salariul meu net este de 10.300 de lei.

− Care ar fi atunci cel mai mare salariu încasat la spitalul din Slatina?

 Cel mai mare salariu încasat la spitalul din Slatina, cu tot cu gărzi, pentru că există și gărzi pe lângă salariul de bază, este de circa 25.000 de lei net.

− Mult, puțin?

 Sunt sume normale pentru activitatea pe care o depune un medic, pe secții grele, pentru că sporurile mari sunt pe secțiile grele, la Unitatea de Primiri Urgențe, la terapie intensivă, la medicină legală, secții extrem de dificile.

Sunt salarii pe care oamenii le merită, chiar sunt la nivel european, dar, totodată, exclud total primirea de atenții.

− Sunteți de doi ani în funcția asta. Care credeți că sunt lucrurile care trebuie schimbate pentru ca sistemul medical să devină funcțional?

 Sunt din septembrie 2017. Eu cred că s-a îmbunătățit destul de mult în ultima perioadă. Nu pot să vorbesc la nivel național, pentru că nu am cunoștințele necesare.

Eu conduc în momentul de față un spital care se află în subordinea autorității locale, Consiliul Județean Olt.

În 2018, sumele primite de spitalul nostru pentru investiții − pentru construcții, pe de o parte, și pentru echipamente, pe de altă parte − au fost foarte mari: 150 de miliarde de lei vechi, bani care se regăsesc în reabilitări de secții și dotare cu echipamente de ultimă generație.

Anul acesta suntem în curs de discutare a bugetului. Așteptăm legea bugetului de stat − probabil că sumele vor fi la același nivel.

Din punctul de vedere al investițiilor s-au făcut multe; mai rămâne ca și personalul medical să aibă un comportament cât mai deschis și apropiat față de pacienți și aparținători.

− Ce specialiști sunt greu de găsit pentru angajare chiar și după măririle de salarii?

 Avem un deficit de medici pe două secții în momentul de față, Unitatea de Primiri Urgențe și Boli infecțioase. Pe categorii de personal, asistenți, infirmieri sau brancardieri, nu sunt probleme. Ba chiar e cerere foarte mare, numai că foarte puțini vin pregătiți la concurs.

− Ați avut o carieră politică fulminantă la un moment dat. Vedeți postul de manager de spital drept un pas înapoi?

 Dacă mi-ați citit CV-ul, într-adevăr am avut mai multe funcții în administrația publică. Funcția de manager de spital este, de departe, cea mai grea și, în același timp, cea mai importantă funcție pe care am avut-o.

Aici, rezultatele muncii pe care o depui se cuantifică foarte repede și cel mai important e că se cuantifică în lucruri bune făcute pentru oameni.

Asta facem eu și cei 1.700 de angajați ai spitalului: muncim să creștem calitatea actului medical.

Cred că, în ultima perioadă − nu neapărat de când sunt eu, Doamne ferește −, să spunem că de când spitalul a fost preluat de CJ Olt, adică din 2011, investițiile au fost importante, și asta se regăsește într-o sănătate mai bună a oamenilor. Nimeni nu vine de drag la spital.

Cătălin Rotea.

− Sunteți implicat într-unul dintre dosarele lui Darius Vâlcov. Acolo erați numit “cărăușul șpăgii”. În momentul ăsta militați pentru descurajarea șpăgii. Cum trebuie privită schimbarea asta de dispoziție?

− Calitatea mea de martor în dosarul Darius Vâlcov e cunoscută de toată presa.

Se poate căuta pe Google, nu vreau să fac declarații despre un dosar care se află încă în curs.

Titulatura pe care ați pomenit-o dumneavoastră e dată de presă. Nu mi-o asum neapărat, pentru că nu am făcut efectiv asta.

E o chestiune publică pe care mi-o asum, ceea ce s-a întâmplat.

Toți, inclusiv eu, suntem supuși greșelilor. Am făcut greșeli pe care mi le-am asumat și plătesc un preț public din acest punct de vedere. Asta nu înseamnă că nu trebuie să învățăm din greșelile trecutului.

− Sunteți, de asemenea, unul dintre politicienii care folosea sintagma “Ciuma Roșie” când încă nu era la modă. E drept că, la vremea respectivă (2014), erați în PNL. Acum sunteți în PSD. E și asta una dintre greșelile trecutului?

 Sincer să fiu, și nu deviez de la subiectul discuției, campania electorală din 2014 este, undeva, destul de departe și nu-mi mai aduc aminte exact cum s-au făcut sloganurile PNL la vremea respectivă.

Nu vreau să deviez de la subiect, dar chiar nu-mi aduc aminte exact ce și cum s-a întâmplat.

− Dar vă aminiți că în 2014 ați trecut de la PNL la PSD, nu?

 Evident. Am trecut pentru că am regăsit la organizația județeană PSD Olt o echipă cu care puteam lucra mult mai bine și cu care se puteau face mult mai multe lucruri administrative.

Există o întreagă discuție în ceea ce privește doctrinele − liberalism, socialism… Eu n-am aparținut efectiv vreunei doctrine. Eu cred că există o cale de mijloc. Și anume să facem lucruri bune în administrație.

Și, cu greșelile de rigoare, de-a lungul carierei am încercat să fac lucruri bune în administrație.

− Darius Vâlcov dictează, practic, asupra economiei României. Suntem pe mâini bune?

 Este peste puterea mea de înțelegere, la momentul de față, modul… Sunt prea mic eu ca să-mi dau cu părerea despre modul în care e condus Guvernul.

Eu știu că acesta are o structură formală: că e condus de primul ministru, care are miniștri, care au consilieri. Nu am niciun fel de opinie. Din punct de vedere politic, îmi doresc ca programul de guvernare să fie pus în practică.

− Sunteți liderul filialei PSD din orașul Balș, fost candidat la primăria de acolo. Cum vedeți următoarele alegeri?

Vom câștiga alegerile europarlamentare. În 2020, voi candida la Primăria Balș. Cu voia alegătorilor de acolo, sper că voi și câștiga.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Ți-a plăcut articolul nostru?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim!

Donează